Obligație de a face. Decizia 244/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 244/2009
Ședința publică de la 02 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Petrașcu Ana Doriani președintele Curții de Apel
- - - JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII H împotriva sentinței civile nr. 1388/LM din 30.09.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 23.02.2009, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față;
În deliberare se constată că prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, sub dosar nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii H solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- să fie obligată pârâta, în temeiul art.82 alin.1 din Legea nr.303/2004 modificată prin nr.OUG100/2007, să emită o nouă decizie prin care să-i stabilească cuantumul pensiei de serviciu integrale, în raport cu vechimea în magistratură, la 87% din venitul brut lunar de 8326 RON începând cu luna octombrie 2007;
- să fie obligată pârâta să pună în plată pensia de serviciu, integrală, începând cu luna octombrie 2007, cu consecința plății diferenței de 4,9 % neachitată.
În motivarea acțiunii sale a arătat că este beneficiarul unei pensii de serviciu anticipate parțiale, ultimul cuantum fiind stabilit prin decizia nr.-/2007, la suma de 6889 RON, calculate în raport cu venitul de 8326 RON, prin aplicarea diminuării de 4,9% conform art.50 din Legea nr.19/2000.
A mai arătat că acest cuantum a fost menținut și prin decizia nr.-/5.03.2008 emisă de pârâtă conform sentinței civile nr.123/LM/29.01.2008 a Tribunalului Hunedoara, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, conform deciziei nr.563/2008 a Curții de APEL ALBA IULIA.
Având în vedere că, prin nr.OUG100/2007, a fost modificat art.82 alin.1 din Legea nr.303/2004, statuându-se posibilitatea ca judecătorii și procurorii să beneficieze de pensie de serviciu, la împlinirea vârstei de 60 de ani, cu îndeplinirea condiției de vechime în magistratură, reclamantul a apreciat că, în cauză, vârsta de pensionare la care face referire art.81 din Legea nr.303/2004, în forma anterioară acestei modificări, cu trimitere la Legea nr.19/2000, nu se mai aplică după data de 4.10.2007, când a intrat în vigoare această ordonanță.
Prin întâmpinarea depusă, în condițiile art.115-118 Cod proc.civ. pârâta Casa Județeană de Pensii Has olicitat respingerea acțiunii reclamantului invocând sub un prim aspect autoritatea de lucru judecat.
Cu privire la această excepție pârâta a arătat că anterior între părți a mai existat un litigiu, care a format obiectul dosarului nr- al Tribunalului Hunedoara. Prin acțiunea înregistrată în acest dosar, reclamantul solicitat transformarea pensiei de serviciu anticipate parțiale, în pensie de serviciu integrală, începând cu data de 25.07.2005, în temeiul art.82 alin.2 din Legea nr.303/2004, astfel cum a fost modificată la acea dată prin Legea nr.247/2005.
Prin sentința civilă nr.455/LM/2006 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul de mai sus, rămasă definitivă și irevocabilă, prin decizia civilă nr.875/2007 a Curții de APEL ALBA IULIA, s-a admis în parte acțiunea reclamantului și a fost obligată pârâta să anuleze decizia nr.-/2006 și să emită o decizie nouă de actualizare a pensiei de serviciu începând cu data de 1.01.2006, prin care să i se mențină cuantumul pensiei de serviciu de 5747 lei și să fie anulat debitul de 10608 lei instituit prin decizia nr.-/25.08.2006.
Capătul de cerere vizând transformarea pensiei de serviciu anticipate parțiale în pensie de serviciu integrală, urmare a modificărilor aduse Legii nr.303/2004, prin Legea nr.247/2005, a fost respins definitiv și irevocabil.
Față de aceste aspecte, pârâta a apreciat că reclamantul nu mai poate solicita încă odată acest lucru deoarece operează autoritatea de lucru judecat.
Pe fond, pârâta Has olicitat respingerea ca nefondată a acțiunii reclamantului deoarece Normele metodologice de aplicare a Legii nr.303/2004, aprobate prin Hotărârea nr.1275/18.10.2005, prevăd în mod clar că la împlinirea vârstei standard de pensionare conform prevederilor art.50 din Legea nr.19/2000, pensia de serviciu se recalculează prin eliminarea diminuării.
În consecință, pârâta a apreciat că cererea reclamantului este neîntemeiată deoarece în luna octombrie 2007 acesta nu avea vocație la pensia de serviciu integrală așa cum pretinde, în cazul său rămânând aplicabile dispozițiile legale sub care s-a deschis dreptul la pensie și că la împlinirea vârstei standard de pensionare de 63 ani și 6 luni, în cazul său, pensia de serviciu se va recalcula prin eliminarea diminuării.
Prin sentința civilă nr.1388/LM/30.09.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-, s-a admis acțiunea de asigurări sociale formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta H și pe cale de consecință:
- pârâta a fost obligată să emită decizia de stabilire a pensiei de serviciu integrale pentru reclamant, în cuantum de 87% din venitul brut lunar de 8326 RON începând cu data de 1.10.2007, cu plata diferențelor de pensie cuvenite în baza acestei decizii.
Pentru a hotărî în acest mod, prima instanță a constatat în ce privește excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtă, că este nefondată întrucât temeiul acțiunii introductive de instanță în prezentul dosar este cu totul altul decât cel din dosar nr-, respectiv OUG nr.100/2007, care a modificat art.82 din Legea nr.303/2004.
Pe fond, s-a reținut că potrivit art.82 alin.1 din Legea nr.303/2004 astfel cum a fost modificat prin nr.OUG100/2007, judecătorii și procurorii beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei de 60 de ani, cu îndeplinirea condiției de vechime în magistratură și că, în aceste condiții, vârsta de pensionare la care făcea referire art.81 din Legea nr.303/2004 modificată prin Legea nr.247/2005, cu trimitere la Legea nr.19/2000, nu se mai aplică după data de 4.10.2007 când a intrat în vigoare nr.OUG100/2007.
Drept urmare, nici Normele metodologice aprobate prin Hotărârea nr.1275/2005 nu se mai aplică deoarece actul normativ în considerarea căruia au fost emise la acea dată nu mai există în forma de atunci, fiindu-i aduse după anul 2005, mai multe modificări.
Cum reclamantul îndeplinește condițiile pentru pensia de serviciu, respectiv condiția de vârstă de 60 de ani și cea de vechime, prevăzută de nr.OUG100/2007 începând cu data de 4.10.2007, instanța de fond a admis acțiunea reclamantului ca întemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul de 15 zile prevăzut de art.301 Cod proc.civ. pârâta Casa Județeană de Pensii H criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În dezvoltarea motivelor sale de recurs, a susținut sub un prim aspect că instanța de fond nu a avut în vedere la darea soluției decizia nr.-/27.01.2005 prin care pârâta a stabilit dreptul la pensie anticipată parțială, conform art.84 din Legea nr.303/2004, în forma în vigoare la acea dată, cu drepturi stabilite începând cu data de 1.01.2005 și că potrivit ultimei decizii emise pe numele reclamantului, sub nr.-/5.03.2008, cuantumul pensiei este începând cu 1.09.2007, în sumă de 6889 RON.
A mai susținut că cererea prin care reclamantul a solicitat la data de 1.04.2008 transformarea pensiei de serviciu anticipată parțială în pensie de serviciu integrală, înregistrată sub nr.18337/2008, trebuia să fie însoțită de o adeverință care să conțină elementele cerute de lege și că în lipsa unui astfel de înscris, cuantumul ce urma să fie stabilit era doar el indicat de reclamant în cerere.
De asemenea a mai arătat că nu este corectă obligația stabilirii drepturilor de pensie solicitate, începând cu data de 1.10.2007, cu motivarea că reclamantul îndeplinește condițiile de pensionare de la acea dată deoarece aceste drepturi nu pot fi acordate decât de la data la care au fost cerute, respectiv de la 1.04.2008, nu de la 1.10.2007, cum a apreciat instanța de fond.
În plus, reclamantul fiind beneficiarul unei pensii stabilită conform Legii nr.303/2004 modificată, prin Legea nr.247/2005, nu se mai poate pensiona încă odată, în temeiul unui lat act normativ, așa cum solicită de fapt reclamantul.
În drept, a invocat art.304/1 Cod proc.civ.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul reclamant a solicitat respingerea recursului și menținerea soluției pronunțate de instanța de fond deoarece aspectele critice invocate în recurs sunt nefondate.
Astfel, a arătat că în cauză nu are nici o relevanță faptul că, după data pensionării sale, au intervenit mai multe modificări ale Legii nr.303/2004 și că în lipsa unor norme tranzitorii, care să stabilească raportul dintre normele cuprinse în legea veche care prevedeau vârsta standard de pensionare de 65 de ani și normele cuprinse în Legea nr.303/2004, modificată prin nr.OUG100/2007, care constituie legea nouă și care prevăd vârsta standard de pensionare de 60 de ani, se aplică principiile care guvernează aplicarea legii civile în timp,principii care se desprind din art.15 alin.2 din Constituție și art.1 Cod civil.
Prin urmare, intimatul reclamant a arătat că instanța de fond a apreciat corect faptul că începând cu luna octombrie 2007, când a intrat în vigoare nr.OUG100/2007 beneficiază de pensie de serviciu integrală, fără nici o diminuare îndeplinind atât condițiile de vârstă cât și pe cele de vechime.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, sub toate aspectele precum și din oficiu, conform art.304/1 Cod proc.civ. Curtea constată următoarele:
Reclamantul s-a pensionat în temeiul art.84 din Legea nr.303/2004, în forma în vigoare la 1.01.2005, prin decizia nr.-/27.01.2005 pentru pensie anticipată parțială (28).
Prin urmare la acel moment Legea nr.303/2004 nu stabilea în mod expres care este vârsta standard de pensionare a judecătorilor și procurorilor și nici nu era reglementată în legea specială pensia anticipată parțială a magistraților
Potrivit art.84 din Legea nr.303/2004 în vigoare la acea dată, "Magistrații pot fi pensionați anticipat în condițiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, respectându-se, în mod corespunzător, drepturile prevăzute în prezenta lege."
Potrivit Hotărârii nr. 1.275 din 18 octombrie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, ublicată p. în Monitorul Oficial nr. 979 din 3 noiembrie 2005 "Pentru judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, beneficiau de pensia de serviciu anticipată potrivitart. 84 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, rămân aplicabile dispozițiile în vigoare la data deschiderii dreptului. La împlinirea vârstei standard de pensionare, conform prevederilor art. 50 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, pensia de serviciu se recalculează prin eliminarea diminuării."
Ultima decizie privind acordarea pensiei anticipate parțiale emisă de recurenta pârâtă H este din 5.03.2008 și a avut la bază sentința civilă nr.123/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, rămasă definitivă și irevocabilă (4).
La data de 1.04.2008 reclamantul a depus la sediul pârâtei H cererea înregistrată sub nr.18337/1.04.2008, prin care a solicitat transformarea pensiei de serviciu anticipată parțială în pensie de serviciu integrală invocând modificările aduse art.82 alin.1 din Legea nr.303/2004, prin nr.OUG100/2007 care a intrat în vigoare la 8.10.2007 apreciind că din moment ce la data intrării în vigoare a nr.OUG100/2007,avea împlinită vârsta de 60 de ani și îndeplinea totodată și condițiile de vechime în magistratură, având 32 ani lucrați ca magistrat, acesta a apreciat că cererea lui este fondată.
În conformitate cu dispozițiile art.82 alin.1 din Legea nr.303/2004 modificată prin nr.OUG100/2007, "Judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării."
Cererea acestuia a fost respinsă cu adresa nr.18337/25.07.2008 emisă de pârâtă, cu motivarea că potrivit anexei nr.3 la Legea nr.19/2000, nu poate fi trecut la pensie pentru limită de vârstă înainte de luna ianuarie 2009 și că modificările aduse legii prin această ordonanță se referă doar la persoanele care se pensionează după data de 1.10.2007 (24).
Aceste aspecte invocate de recurenta pârâtă și în recurs sunt nefondate deoarece prin modificările aduse de către nr.OUG100/2007, acestei legi, a fost reglementată pentru prima dată expres vârsta standard de pensionare de 60 de ani.
Este adevărat că la data pensionării reclamantului, legea specială făcea trimitere la Legea nr.19/2000, însă prin apariția acestei legi noi, pârâta trebuia, ca în baza cererii depuse la 1.04.2008 de către reclamant, să constate că acesta are împlinită vârsta de 60 de ani, încă din data de 11.07.2005 (fiind născut la 11.07.1945) și că îndeplinește condițiile de vechime în magistratură cerute de art.82 alin.1 din Legea nr.303/2004 modificată prin nr.OUG100/2007, și să admită cererea, aplicând legea nouă, care derogă de la legea comună.
Prin urmare, instanța de fond trebuia să constate că începând cu data de 8.10.2007, data intrării în vigoare a nr.OUG100/2007, pensia de serviciu anticipată parțială stabilită în favoarea reclamantului devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă, conform art.82 alin.1 din ordonanță și să oblige pârâta să emită o nouă decizie prin eliminarea diminuării aplicate prin decizia de pensionare anticipată, începând cu data de 1.04.2008, data depunerii cererii la casa de pensii.
Totodată, plata diferențelor rezultate dintre cuantumul pensiei cuvenite și cel achitat efectiv reclamantului trebuie să se facă începând tot cu 1.o4.2008, data cererii, și nu retroactiv, din 8.10.2008 deoarece chiar dacă dreptul s-a născut la acea dată, efectiv acesta a fost cerut la 1.04.2008, prin cererea nr.18337/1.04.2008.
Ori, prin cele dispuse de către instanța de fond care a admis acțiunea așa cum a fost formulată de către reclamant, s-a procedat la o nouă pensionare a reclamantului, ceea ce contravine dispozițiilor legale de mai sus, motiv pentru acre primul capăt de cerere din acțiune se impune a fi respins.
Față de cele de mai sus, în temeiul art.312 alin.2 Cod proc.civ. Curtea va admite recursul declarat de pârâtă și va modifica soluția atacată, în sensul celor de mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr. 1388/LM din 30.09.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Modifică hotărârea atacată după cum urmează:
Admite, în parte, acțiunea de asigurări sociale formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii și în consecință:
Constată că începând cu data de 8.10.2007 pensia de serviciu anticipată parțială stabilită în favoarea reclamantului, devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă.
Obligă pârâta CJP să emită decizie în acest sens și să elimine diminuarea aplicată prin decizia de pensionare anticipată, începând cu data de 1.04.2008, data cererii.
Obligă pârâta să plătească reclamantului diferențele rezultate dintre cuantumul pensiei cuvenite și cuantumul pensiei achitate efectiv, începând cu data de 1.04.2008 la zi.
Respinge capătul 1 din acțiunea introductivă.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 02 Martie 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red,.
Tehnored../ 03 Martie 2009
Jud. fond.; I
Președinte:Adriana Petrașcu Ana DorianiJudecători:Adriana Petrașcu Ana Doriani, Manuela Stoica
