Obligație de a face. Decizia 2495/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.192/2009
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.2495/
Ședința Publică din data de 14 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
****************************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant, împotriva sentinței civile nr.6125 din data de 07.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.18594/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimații-pârâți: CASA DE PENSII A MINISTERULUI INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, COMISIA DE CONTESTAȚII PENSII și MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, având ca obiect"obligația de a face ".
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile. Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că, la dosar, s-a depus prin serviciul "Registratură" al secției, la data de 02.04.2009, de către intimatul-pârât Ministerul Administrației și Internelor (), întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurentul-reclamant, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții recurente adverse, pe această cale solicitându-se judecarea pricinii în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civilă.
Totodată, se mai arată că, la dosar, s-a depus la data de 09.02.2009, de către Casa de Pensii a, o adresă prin care se solicită scoaterea din cauză, invocându-se faptul că această casă de pensii nu are personalitate juridică și, în consecință, citarea Ministerului Administrației și Internelor - Direcția Generală Juridică - ce reprezintă și apără interesele ministerului și ale unităților din structura acestuia în fața instanțelor judecătorești.
De asemenea, se mai arată că și recurentul-reclamant a solicitat, prin motivele de recurs formulate în cauză, judecarea pricinii în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 alin.(2) Cod proc. civilă.
Curtea, constatând că în cauză recurentul-reclamant și intimatul-pârât Ministerul Administrației și Internelor au solicitat judecarea pricinii în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 alin.(2) Cod proc. civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.
CURTEA,
Asupra recursului dedus judecății, deliberând, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.6125 din data de 07.10.2008, pronunțată în dosarul nr.18594/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtelor CASA DE PENSII A MINISTERULUI INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE () și COMISIA DE CONTESTAȚII PENSII și, pe cale de consecință, a respins acțiunea formulată împotriva acestora, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără capacitate de folosință.
Totodată, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, referitor la excepția lipsei capacității de folosința a pârâtelor CASA DE PENSII A MINISTERULUI INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE și COMISIA DE CONTESTAȚII PENSII, că aceste două pârâte nu au personalitate juridică, fiind structuri în cadrul MINISTERULUI INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE.
Prin urmare, neavând personalitate juridică, aceste două pârâte nu au nici aptitudinea de a avea drepturi și obligații civile și de a sta în judecată, în calitate de reclamante sau pârâte.
În acest context, tribunalul a admis excepția invocată din oficiu și a respins acțiunea formulată împotriva acestora, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără capacitate de folosință.
Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că, prin decizia nr.149.392/28.11.200, emisă de CASA DE PENSII a MINISTERULUI INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE, s-a respins cererea prin care reclamantul a solicitat stabilirea pensiei militare, pentru perioada cât a el avut calitatea de militar (fila 4 din dosarul Tribunalului Cluj ), reținându-se că acesta a avut o vechime în serviciul militar d e 14 ani, 11 luni și 3 zile, compusă astfel: militar în termen - 25.10.1971-10.02.1973; elev la școala militară - 15.09.1975-18.08.1977; cadru militar în activitate - 18.08.1977-30.04.1989. În această decizie se mai menționează că vechimea în serviciul militar trebuie să fie de cel puțin 15 ani, conform art.15 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat.
Împotriva acestei decizii, contestatorul s-a adresat Comisiei de contestații, care, prin decizia nr.223/25.01.2008, a respins contestația formulată de acesta (fila 3 din dosarul Tribunalului Cluj ).
În motivarea soluției de respingere a contestației, Comisia de contestații a reținut, în esență, aceleași argumente ca în decizia atacată. Se mai arată că vechimea în serviciul militar trebuie să fie de cel puțin 15 ani, conform art.15 din Legea nr.164/2001, nefiind admisă întregirea perioadelor de vechime, conform art.19 din aceeași lege.
Prima instanță a reținut că, după intrarea în vigoare a Legii nr.164/2001, pensiile militare se stabilesc potrivit dispozițiilor acestui act normativ, prin care s-a abrogat Decretul nr.214/12.07.1977 privind pensiile militare.
Totodată, pe lângă dispozițiile art.3, art.6, art.10, art.11, art.12 și art.15 din Legea nr.164/2001, tribunalul a mai avut în vedere și dispozițiile art.19 din aceeași lege, normă juridică potrivit căreia, în cazul în care, din însumarea perioadelor de vechime în serviciu, rezultă fracțiuni de cel puțin 6 luni, acestea se întregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează.
Tribunalul a apreciat că aceste dispoziții legale au fost emise de legiuitor doar pentru stabilirea procentului din baza de calcul a pensiei de serviciu, care se face în funcție de anii întregi de serviciu, nu și de fracțiunile dintr-un an.
Ca urmare, a reținut că a considera altfel înseamnă, pe de o parte, a interpreta extensiv dispozițiile restrictive ale art.15 Legea nr.164/2001, iar pe de altă parte, mai înseamnă a reduce stagiul minim obligatoriu de serviciu militar la 14 ani și 6 luni, întrucât prin întregirea în favoarea pensionarului, se ajunge, în final, la stagiul minim de 15 ani.
Instanța de fond a mai avut în vedere și dispozițiile art.17 din Legea nr.164/2001 și, considerând că intenția legiuitorului nu a fost aceea a realizării unui stagiu militar minim la 14 ani și 6 luni, reîntregit la 15 ani, a apreciat că cererea reclamantului este neîntemeiată, fapt pentru care a respins-o ca atare.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, motivat în termenul legal, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul-reclamant arată că instanța de fond a respins acțiunea prin care el a solicitat obligarea Casei de Pensii a să îi acorde pensie militară de stat, apreciind că, în mod eronat, instanța de fond a reținut că el are o vechime în serviciul militar d e 14 ani și 6 luni. În acest sens, recurentul-reclamant precizează că, din analiza probelor de la dosar, se poate observa că are vechimea sa în serviciul militar este de 14 ani, 11 luni și 3 zile.
De asemenea, recurentul-reclamant apreciază că instanța de fond a dat o interpretare restrictivă actelor normative, astfel încât prevederile art.19 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, care statuează că dacă la"însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracțiuni de cel puțin 6 luni, acestea se întregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează,au fost intrepretate în așa fel încât el a fost privat de beneficiile pensiei militare de stat, la care consideră că este îndreptățit.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului și obligarea intimatei la recunoașterea și acordarea dreptului său la pensia militară de stat.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, precum și normele de drept substanțial ale art.15, art.19 și art.54 din Legea nr.164/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Prin întâmpinarea formulată (filele 15 și 16 din dosarul de recurs), intimatul-pârât Ministerul Administrației și Internelor () a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041Cod proc. civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod proc. civilă, îl va respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Potrivit dispozițiilor art.15 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare:
"Cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii, dar auo vechime în serviciul militar d e cel puțin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 55 de ani, proporțional cu numărul anilor de serviciu militar.".
Conform dispozițiilor art.19 din același act normativ:
"În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracțiuni de cel puțin6 luni, acestea se întregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează.".
Curtea apreciază că sunt corect interpretate, de către prima instanță, dispozițiile art.19 din Legea nr.164/2001. Astfel, însușindu-și această interpertare sistematică, logico juridică, la rândul ei, Curtea consideră că dispozițiile legale suscitate au fost emise doar pentru stabilirea procentului, din baza de calcul a pensiei de serviciu, care se calculează în funcție de anii întregi de serviciu, nu și de fracțiunile dintr-un an, astfel cănu rezultă, în nici un mod, intenția legiuitorului de a reduce stagiul minim obligatoriu de serviciu militar dla minim 15 ani, la 14 ani și 6 luni (care, numai prin întregirea în favoarea pensionarului, ar ajunge, în final, la stagiul minim de 15 ani).
Curtea reține că, așa cum în mod corect a constatat și instanța de fond, recurentul-reclamant nu îndeplineștecerința legală privind vechimea minimă de 15 aniîn serviciul militar, acesta având o vechime totală de numai 14 ani, 11 luni și 3 zile în serviciul militar, ce este compusă din cumulul perioadelor în care a fost militar în termen, elev la școala militară și cadru militar în activitate (vechimece este dovedită în condițiile art.18 din Legea nr.164/2001).
ață de acest aspect, apreciază că recurentul-reclamant nu este îndreptățit să beneficieze de pensia militară de stat, așa cum a solicitat prin petitul acțiunii introductive.
Câtă vreme criticile recurentului-reclamant nu au vizat și soluția dată de instanța de fond excepției lipsei capacității de folosință a pârâtelor Casa de Pensii a Ministerului Internelor și Reformei Administrative () și Comisia de Contestații Pensii (în sensul admiterii excepției) și, câtă vreme nu a constatat că ar exista vreun motiv de ordine publică, pe care ar fi datoare să îl cerceteze din oficiu, Curtea nu va analiza aceste aspecte, întrucât o atare analiză ar excede motivelor de recurs formulate în cauză.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, apreciind că toate criticile recurentului-reclamant sunt doar simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, Curtea le va înlătura, ca atare și va menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant, împotriva sentinței civile nr.6125 din data de 07.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.18594/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimații-pârâți: CASA DE PENSII A MINISTERULUI INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, COMISIA DE CONTESTAȚII PENSII și MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - - -
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 03.06.2009
Jud.fond:;
Președinte:Ilie Nadia RalucaJudecători:Ilie Nadia Raluca, Bodea Adela Cosmina
