Obligație de a face. Decizia 3112/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(438/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.3112/
Ședința publică din data de 07 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurentul reclamant și recurentul pârât MINISTERUL APĂRĂRII, împotriva sentinței civile nr.7467 din 02 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 23265/3/AS/2008, având ca obiect - obligația de a face.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 30.04.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 07.05.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.7467 din 02.12.2008 pronunțată în dosarul nr- de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de muncă și asigurări sociale s-a dispus admiterea acțiunii formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul MIINSTERUL APĂRĂRII; a fost obligat pârâtul la actualizarea pensiei militare de serviciu prin calcularea indemnizației de încadrare lunară brută în raport de coeficientul de ierarhizare 21 începând cu data de 01.04.2006; a fost obligat pârâtul la plata diferențelor bănești dintre cele primite efectiv și cele cuvenite conform actualei sentințe, începând cu 01.04.2006 cu aplicarea coeficienților de devalorizare a monedei naționale.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că reclamantul a îndeplinit funcția de procuror militar inspector în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel în perioada 1998-15.12.2001 când a fost pensionat la cerere.
Tribunalul a reținut astfel că potrivit anexei nr.1 lit. B nr. crt. 7 OUG nr.27/2006, pentru funcția de inspector în Ministerul Justiției și în Consiliul Superior al Magistraturii, coeficientul de multiplicare este cel prevăzut la lit. A nr. crt. 10, adică de 21,00.
Prin urmare a reținut Tribunalul că în raport de această împrejurare prin raportare la indemnizația de încadrare brută lunară aferentă funcției de procuror inspector din cadrul care este în prezent echivalentul funcției exercitate de către reclamant, astfel cum a fost majorată prin OUG nr.27/2006, cu un coeficient de ierarhizare de 21,00 în considerarea faptului că pentru această funcție exercitată de acesta la data trecerii în rezervă au intervenit modificări ale soldei de funcție, ca urmare a faptului că indemnizația lunară brută de încadrare se calculează în prezent în raport de un coeficient de multiplicare de 21,00.
Cu privire la reintroducerea în calcul pensiei militare de serviciu ce o primește a sporului cuvenit pentru contribuție sa la fondul de pensie suplimentară 6% din baza de calcul a pensiei Tribunalul consideră că acțiunea este neîntemeiată pentru următoarele motive:
Potrivit dispozițiilor art.78 alin.1 din Legea 164/2001 pentru cadrelor militare în activitate care se pensionează în condițiile prezentei legi și care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă la stabilirea pensiei, în condițiile art.22-24 un spor procentual de: a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 de ani; c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.
Actualizarea drepturilor de pensie, se face conform art.48 alin.1 lit. a, iar în art. 22 din Legea nr.164/2001 sunt prevăzute procentele ce se aplică la baza de calcul a pensiei pentru a fi determinat cuantumul pensiei, bază de calcul descrisă la art. 21.
Tribunalul a reținut că din definițiile date prin lege celor două operațiuni, stabilirea pensiei și actualizarea pensiei, rezultă că ele sunt diferite și suportă prin urmare un regim diferit.
Prin urmare a reținut Tribunalul că sporul procentual corespunzător perioadelor de contribuție la fondul de pensie suplimentară se acordă la data de 01.04.2006, dată solicitată prin cererea introductivă, numai la stabilirea pensiei militare de stat nu și la actualizarea acesteia în condițiile prevederilor art. 48 din același act normativ.
Tribunalul a reținut că opinia sa este confirmată prin modificările aduse prin Legea nr.14/2008, dispozițiile art. 78 alin.1 din Legea nr.164/2001 sunt în sensul că pentru cadrele militare care au contribuit la fondul de pensie militară suplimentară se acordă la stabilirea sau la actualizarea pensiei, în condițiile art.22-24 și ale art.48 alin. (1), un spor procentual de: a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 de ani; c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani."
După intrarea în vigoare a acestui act normativ, la actualizarea pensiei a fost inclus procentul cuvenit ca urmare a contribuției la pensia suplimentară, conform susținerii pârâtului din întâmpinare, de la fila 39 din dosar.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs atât reclamantul cât și pârâtul.
Prin recursul său recurentul-pârât MINISTERUL APĂRĂRII a solicitat în temeiul art.304 pct. 9) proc. civ. admiterea recursului și modificarea sentinței atacate.
În motivarea în fapt și în drept a recursului său recurentul susține că la data de 25.07.2005, funcția de procuror inspector - funcție din care s-a pensionat magistratul în cauză a fost desființată prin efectul Legii nr.247/2005 și transformată în funcție de procuror, care în Titlul XVI - Modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, la art. II alin.(1) prevede că "la data intrării în vigoare a prezentei legi, funcțiile de judecător inspector și procuror inspector se desființează, iar posturile se transformă în posturi de judecător, respectiv de procuror".
Ca urmare susține recurentul, cu această dată, funcția de al cărei coeficientul demultiplicare se ia în calcul la actualizarea pensiei reclamantului este cea de procuror.
De asemenea, se mai susține că direcția de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii a comunicat un punct de vedere Secției Parchete Militare, potrivit căruia, la actualizarea pensiei militare a procurorilor militari, pensionați, funcția de procuror inspector, se ia în calcul coeficientul de multiplicare prevăzut pentru funcția de procuror și nu cel prevăzut pentru funcția de inspector, funcții existente în OUG nr.27/2006.
Prin recursul său recurentul-reclamant a solicitat în temeiul art. 304 pct. 9) proc. civ. admiterea recursului, casarea în parte a sentinței și rejudecând în fond, admiterea capătului de cerere ce privește sporul cuvenit pentru contribuția la fondul de pensiei suplimentară.
În motivarea în fapt a recursului său acesta invocă următoarele critici ale sentinței de fond.
Astfel, se susține că pensia militară are trei componente distincte; pensia de serviciu pentru limită de vârstă/pensia anticipată - ce este calculată în raport de vechimea în muncă; a doua componentă - sporul pentru contribuție la constituirea fondului de pensie suplimentară - calculat în raport de perioadele de contribuție la acest fond special; și a treia componentă - sporul corespunzător clasei ordinelor militare acordate în timpul serviciului militar activ - calculat prin aplicarea procentelor prevăzute la art. 11 alin. (3) din Legea nr.80/1995.
Recurentul susține că actualizarea este o operațiune strict matematică și constă în majorarea primei componente a pensiei militare de stat, respectiv a celor două elemente principale din baza de calcul a pensiei.
Instanța de fond a apreciat în mod eronat că operațiunea de actualizare conduce la excluderea din calcul pensiei militare de stat a procentului de 6% corespunzător perioadei în care a contribuit la formarea fondului de pensie suplimentară.
Din punct de vedere legal operațiunea de actualizare nu presupune nicio modificare a procentelor folosite la calculul componentelor pensiei, iar actualizarea nu poate să înlăture vreunul din cele două sporuri acordate legal la momentul stabilirii pensiei și emiterii deciziei de pensionare.
La soluționarea fondului cauzei nu s-a ținut cont de faptul că prima componentă a pensiei militare - acordată în condiții egale tuturor pensionarilor militari - se calculează în raport de vechimea în serviciu, pe când calculul sporului de pensie suplimentară se face în raport de perioada de contribuție la un fond cu destinație specială, pentru perioade diferite de la un asigurat la altul.
Recurentul-reclamant invocă de asemenea faptul că instanța de fond a nesocotit vădit două din principiile esențiale ce guvernează sistemul pensiilor de stat, astfel a fost încălcat principiul contributivității și principiul egalității.
Astfel, principiul contributivității constă în fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public.
Prin urmare susține recurentul că are dreptul ca aceste contribuții să-i fie returnate în procentul prevăzut de art. 78, astfel cum legal s-a stabilit în decizia inițială de pensionare.
Cu privire la încălcarea principiului egalității, recurentul susține că instanța îl discriminează în mod vădit atâta timp cât asigurații civili din sistemul public de pensii, care au contribuit în aceleași condiții legale la formarea fondului de pensie suplimentară, primesc un spor procentual la punctul de pensie.
Ambii recurenți au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea celuilalt recurs.
În recurs nu au fost administrate prob noi cu înscrisuri.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu în conformitate cu art. 3041. proc. civ. Curtea constată că ambele recursuri sunt nefondate urmând a fi respinse pentru motivele ce se vor arăta.
Cu privire la recursul formulat de recurentul-pârât, Curtea reține că criticile acestuia legate de așa zisa abrogarea a dispozițiilor privind funcțiile de judecător inspector și procuror inspector prin Titlul XVI al Legii nr.247/2005, atâta timp cât aceste funcții se găsesc reglementate în continuare de art. 61 din Legea nr.317/2004 privind Consiliului Superior al Magistraturii, care stipulează următoarele:
" Art. 61 - (1) Pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcționează Inspecția judiciară, condusă de un inspector șef.
(2) În cadrul Inspecției judiciare funcționează un serviciu de inspecție judiciară pentru judecători și un serviciu de inspecție judiciară pentru procurori.
(3) Inspectorii din cadrul Inspecției judiciare sunt numiți de plen, prin concurs sau examen, dintre persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 60 alin (2) și au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare. Funcția de inspector poate fi ocupată și de judecători sau procurori detașați.
(4) Inspectorii pot solicita președinților instanțelor judecătorești și conducătorilor parchetelor din circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța sau parchetul unde se efectuează o verificare să desemneze judecători sau procurori, prin rotație, care să efectueze anumite acte dintre cele date în competența Inspecției judiciare.
(5) Atribuțiile Inspecției judiciare, structura, numărul și salarizarea inspectorilor se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limitele bugetului."
Iar în ceea ce privește salarizarea judecătorilor inspectorii și a procurilor inspectori, funcție din care și intimatul-reclamant s-a pensionat, aceasta se face potrivit anexei 1 lit. A nr.. 10, cu coeficientul de 21,000, astfel că la pensia acestuia trebuia actualizată prin raportare la indemnizația de încadrare brută lunară aferentă funcției de procuror inspector din cadrul, care este în prezent echivalentul funcție exercitate de către intimatul-reclamant așa cum în mod temeinic și legal a stabilit și prima instanță.
Curtea reține de asemenea ca fiind lipsit de relevanță juridică, precum și de vreun efect obligatoriu afirmațiile făcute de către Consiliul Superior al Magistraturii prin adeverința nr.897/L/2008 atunci când a comunicat către Secția Parchetelor Militare că la actualizarea pensiei militare a procurorilor se ia în considerare coeficientul de multiplicare prevăzut pentru funcția de procuror și nu cel prevăzut pentru funcția de inspector, deoarece singura îndreptățită să interpreteze și să aplice legea este instanța de judecată.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art. 312. proc. civ. urmează să dispună respingerea recursului formulat de recurentul-pârât ca fiind nefondat.
Cu privire la recursul formulat de recurentul-reclamant, Curtea reține că Tribunalul a stabilit în mod corect starea de fapt și a făcut o aplicare temeinică și legală a dispozițiilor legale în materie.
În primul rând trebuie reținut faptul că Tribunalul față de cel de-al doilea capăt de cerere prin care reclamantul solicita să fie reintrodus în calcul pensiei militare de serviciu a sporului cuvenit pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară de 6% din baza de calcul cu începere de la 01.04.2006, a reținut că sporul respectiv se acordă de la data în cauză numai la stabilirea pensiei militare de stat nu și la actualizarea acesteia în condițiile prevederilor art. 48 din Legea nr. 164/2001.
Critica recurentului potrivit căreia "judecătorul fondului a apreciat greșit faptul că art. 78 din Legea nr.164/2001 nu mai trebuie avut în vedere la momentul actualizării pensiei, dacă art. 48 nu mai face referire la el și nu prevede majorarea procentului prevăzut la art. 48", este greșită deoarece Tribunalul a stabilit că potrivit art. 78 alin. (1) din Legea nr.164/2001 stabilește că cadrele militare în activitate care se pensionează în condițiile prezentei legi și care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă la stabilirea pensiei, în condițiile art.22-24, un spor procentual, ca în cazul recurentului-reclamant de 6% pentru vechimea cuprinsă între 15-25 de ani ( în cazul recurentului-reclamant perioada de contribuție a fost de 20 de ani, 6 luni și 23 de zile).
Curtea reține de asemenea că în ceea ce privește susținerile recurentului-reclamant atât prin cererea de chemare în judecată cât și prin cererea de recurs, întâmpinare și concluzii scrise că începând cu data emiterii deciziei nr.- din 12.07.2006 acest spor nu se mai regăsește baza de calcul, aceasta cel puțin din înscrisurile depuse la dosar este eronată.
În primul rând și decizia nr.- din 15.01.2002 prin care au fost stabilite inițial drepturile de pensie ale acestuia cât și decizia nr.- din 12.07.2006 la care face trimitere ca fiind cea prin care procentul le pensia suplimentară ia fost înlăturat (decizii ce se găsesc la filele 14 și 40 din dosarul de fond), cuprind ambele mențiunea contribuției de 20 de ani, 6 luni și 23 de zile la pensia suplimentară.
Prin urmare, Curtea reține că având în vedere principiul stabilit de art. 1169. civ. potrivit căruia "cel ce face o propunere în fața judecății este obligat este obligat aod ovedi",și având în vedere faptul că nici din cele două decizii și nici din cele emise ulterior prin care s-a reactualizat pensia de serviciu nu rezultă cu certitudine situația luării în calcul a acestui spor, recurentului-reclamant îi revenea obligația în conformitate cu dispozițiile art. 1169. civ. precitate să solicite la judecarea în primă instanță proba cu expertiză contabilă care avea drept scop să infirme sau să confirme dacă respectivul spor a fost sau nu înlăturat cu ocazia recalculării pensiei de serviciu.
De asemenea, Curtea reține că recurentul-reclamant nu a solicitat proba cu expertiză contabilă, nici prin cererea de chemare în judecată și nici prin concluziile scrise, iar la singurul termen la care s-a judecat pricina a lipsit, iar Tribunalului nu îi revenea obligația de a dispune din oficiu o asemenea probă, deoarece administrarea acesteia necesită stabilirea unor obiective și a unor cheltuieli determinate de faptul că se efectuează de un personal specializat, cheltuieli ce cad în sarcina celui care are obligația dovedirii pretențiilor solicitate.
Curtea reține că o asemenea probă nu poate fi administrată nici în recurs, pentru că potrivit art. 305. proc. civ. "În instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor".
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art. 312. proc. civ. urmează să dispună respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurentul-reclamant și recurentul-pârât MINISTERUL APĂRĂRII împotriva sentinței civile nr.7467/2.12.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
10.06.2009
Jud.fond:
Președinte:Petrică ArbănașJudecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu
