Obligație de a face. Decizia 316/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 316/R-CA

Ședința publică din 24 Februarie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Laura Ioniță judecător

JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu

JUDECĂTOR 3: Teodora Gheorghe G-

Grefier

S-a luat în examinare, pentru soluționare, contestația în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei nr.157/R-CA din 16 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns contestatorul și consilier juridic pentru intimata Casa Județeană de Pensii A, în baza delegației de împuternicire de la dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

Contestația în anulare este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, note scrise din partea contestatorului și întâmpinare din partea intimatei, în două exemplare.

Se comunică contestatorului un exemplar de pe întâmpinarea formulată de intimata Casa Județeană de Pensii

Contestatorul arată că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării formulată de intimata Casa Județeană de Pensii A și nu solicită amânarea cauzei în acest sens. Depune la dosar concluzii scrise.

Părțile, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra ei.

Contestatorul, având cuvântul, susține oral contestația în anulare așa cum este formulată în scris, solicitând admiterea ei în consecință, pentru motivele invocate în notele și concluziile scrise depuse la dosar.

Reprezentantul intimatei Casa Județeană de Pensii A, având cuvântul, solicită respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă, pentru motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar.

Consideră că, în cauză, nu sunt întrunite nici unul din motivele expres prevăzute de dispozițiile art.317-318 Cod procedură civilă.

CURTEA

Asupra contestației în anulare de față:

Constată că pe rolul Tribunalului Argeșa fost înregistrată sub nr- cererea formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii A, prin care a solicitat îndreptarea erorilor materiale-/6.12.2007 emisă de intimată.

În motivarea cererii s-a arătat că intimata Casa Județeană de Pensii Aae mis decizia nr.-/06.12.2007 fără a respecta dispozițiile sentinței civile nr.359/AS/01.06.2007 pronunțată de Tribunalul Argeș, irevocabilă prin decizia nr.109/R-CA/3.10.2007 a Curții de APEL PITEȘTI, precum și dispozițiile Legii nr.19/2000.

De asemenea, intimata nu a stabilit în mod corect punctajul de pensie, în sensul că nu a avut în vedere veniturile realizate de acesta în perioada în care și-a desfășurat activitatea în Republica și nici sporurile salariale ce rezultă din cele 5 adeverințe depuse la dosarul de pensionare.

Prin întâmpinarea formulată, intimata Casa Județeană de Pensii Aai nvocat excepția tardivității formulării contestației, motivat de faptul că decizia contestată a fost comunicată reclamantului la 13.12.2007, iar acțiunea a fost formulată la 06.05.2008, ceea ce înseamnă că nu au fost respectate dispozițiile art.87 din Legea nr.19/2000, care instituie termenul de 45 zile pentru introducerea contestației. Această excepție a fost respinsă de tribunal prin încheierea din 02.07.2008.

Prin sentința civilă nr.804/CM/22.09.2008 a fost respinsă contestația.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că anterior, între aceleași părți, s-a mai purtat un litigiu, ce a făcut obiectul dosarului nr- și care a fost soluționat prin sentința civilă nr.359/AS/1.06.2007 a Tribunalului Argeș, rămasă irevocabilă prin decizia nr.109/R-CA/03.10.2007 a Curții de APEL PITEȘTI.

La data de 07.11.2007 contestatorul a solicitat punerea în executare a titlului executoriu, sens în care acestuia i-a fost emisă decizia de pensie nr.247.812/06.12.2007, care preia în conținutul său punctajul mediu anual, astfel cum a fost stabilit în raportul de expertiză efectuat în dosarul nr-.

A mai reținut tribunalul că prin adresa nr.-/SP/12.05.2008 intimata a precizat că, prin emiterea noii decizii de pensionare, i-a fost luată în calcul petentului perioada 14.09.1974 - 01.10.1977, iar prin aplicarea prevederilor nr.OG19/2007 punctajul a fost majorat la 2.53082, precum și că titlul executoriu a fost pus în aplicare, iar drepturile restante au fost plătite în cursul lunii aprilie 2008, iar plata drepturilor de pensie ale petentului revizuite în baza celor două hotărâri judecătorești a fost efectuată începând cu data de 01.06.2007.

Cu privire la salariile menționate în carnetul de muncă, intimata a arătat că acestea nu au fost luate în calcul, deoarece nu au fost plătite contribuțiile la asigurările sociale de stat.

Prin decizia nr.247.812/06.12.2007 s-a procedat la revizuirea deciziei anterioare în raport de titlul executoriu și de raportul de expertiză prin care s-a stabilit un punctaj mediu anual de 2,49764 ca urmare a valorificării perioadei de detașare în, potrivit Decretului nr.233/1974.

Față de cele reținute și în raport de dispozițiile art.281 Cod procedură civilă și art.87 și art.88 din Legea nr.19/2000 tribunalul a respins acțiunea ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, contestatorul, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că soluția de respingere pronunțată de prima instanță este greșită.

În dezvoltarea recursului, contestatorul a arătat că este greșit calculul drepturilor de pensie pentru perioada 01.01.1974 - 14.09.1974 și respectiv 14.09.1974 - 01.10.1977, deoarece intimata nu a folosit salariul brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, așa cum prevede art.78 din Legea nr.19/2000, sumele fiind înscrise în carnetul de muncă și în adeverința nr.1343/18.06.2006.

De asemenea, este greșit punctajul de 2,49764 înscris în decizia de pensie, aspect recunoscut parțial și de către intimată prin anumite note de ședință depuse în dosarul de fond.

Arată reclamantul că salariul total obținut pe perioada de detașare în este înscris în buletinele lunare de plată, care sunt înscrise în carnetul de muncă și fișa de pensie nr.199/7.05.2001 și că suma de 126.925 lei a fost transferată direct de către recurentul-contestator în valută ca "vărsăminte la bugetul de stat pentru fond de pensii, impozite, etc.", această sumă nefiind egală cu salariul total câștigat în. Ca atare, expertul a calculat în mod greșit punctajul de pensie de 2,49764, considerând ca salarii câștigate numai suma de 126.925 lei.

De altfel, instanța de fond, în dosarul inițial (nr-) a admis obiecțiunile părților la expertiză și a dispus efectuarea unei a doua variante în care au fost avute în vedere veniturile totale realizate în și, mai mult, în dispozitivul sentinței pronunțate nr.359/AS/1.06.2007, instanța nici nu a făcut referire la alegerea vreuneia din cele două variante de calcul și nici nu a reținut punctajul de 2,49764.

Mai arată contestatorul că, deși intimata a susținut că i-ar fi majorat punctajul în prezent la 2,53082, totuși pe cuponul său de pensie este înscris tot punctajul vechi de 2,49764.

Curtea de APEL PITEȘTI, prin decizia civilă nr.157/R-CA/16.12.2008, a respins ca nefondat recursul declarat de contestator.

În adoptarea acestei soluții, instanța de recurs a reținut că, în legătură cu veniturile obținute de către contestator în perioada în care a lucrat ca profesor detașat în Republica, între părțile din prezenta cauză s-a mai purtat un litigiu ce a făcut obiectul dosarului nr-.

În acest dosar a fost pronunțată decizia nr.109/R-CA/03.10.2007 (84-86) prin care a fost admisă în parte contestația formulată de, a fost anulată decizia de pensie nr.-/03.08.2006 și a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de pensie, urmând să ia în calculul drepturilor de pensie pentru contestator și perioada cuprinsă între 14.09.1974 - 01.10.1977, cât a fost detașat în, precum și sporurile salariale din cele cinci adeverințe depuse de contestator prin cererea nr.20901/30.06.2006.

Această sentință a fost modificată prin decizia nr.109/R-CA/03.10.2007 (88-92), în sensul că a fost înlăturată această ultimă obligație de luare în calcul, la emiterea noii decizii, a sporurilor salariale din cele cinci adeverințe depuse de contestator.

A fost menținută dispoziția din sentință privind luarea în calculul drepturilor de pensie a perioadei cuprinse între 14.09.1974 - 01.10.1977 (în care recurentul a fost detașat ca profesor în ).

La pronunțarea acestei sentințe, Tribunalul Argeșa reținut că perioada lucrată de contestator în constituie stagiu de cotizare, întrucât, în baza Decretului nr.233/1974, contestatorul a transferat lunar în țară o parte din veniturile nete calculate în dolari SUA pentru întreținerea familiei și acoperirea obligațiilor către stat, iar ministerele și alte organe centrale au avut obligația de a asigura cetățenilor detașați în interes de serviciu drepturile de asigurări sociale.

În cursul soluționării respectivului dosar, a fost întocmită o expertiză contabilă de către, iar această probă a fost avută în vedere de instanță la pronunțarea soluției.

Astfel, instanța a reținut că din expertiza efectuată în cauză rezultă că sumele transferate în echivalent dolari SUA în țară în perioada detașării în au totalizat 126.925 lei, iar în raport de această sumă au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale, punctajul mediu calculat de expert fiind de 2,49764. Nu rezultă din expertiză și nici din sentința pronunțată de tribunal că această sumă de 126.925 lei reprezintă doar suma trimisă cu titlu de contribuții la fondul de pensie, impozit, etc. (așa cum susține reclamantul în recursul său), ci că ea reprezintă suma totală trimisă de recurent în țară, în conformitate cu dispozițiile art.3 din Decretul nr.233/1974, având ca destinație întreținerea familiei și plata celorlalte obligații, inclusiv pentru pensie, impozit etc.

Indiferent de nemulțumirea contestatorului vis-a-vis de conținutul expertizei, din considerentele sentinței pronunțată de Tribunalul Argeșa rezultat că această instanță și-a însușit punctul de vedere al expertului, iar contestatorul nu mai are deschisă vreo cale de atac pentru a-și exprima obiecțiunile la această expertiză.

Întrucât prin hotărâre intrată în puterea lucrului judecat s-a dat eficiență acestei variante a expertizei, s-a reținut că în mod corect Casa Județeană de Pensii A, atunci când a executat sentința civilă nr.359/AS/1.06.2007, a avut în vedere acest punctaj mediu anual de 2,49764.

În ceea ce privește susținerea din recurs a contestatorului referitoare la neluarea în considerare a adeverinței nr.1343/18.06.2006, instanța de recurs a constatat că prin decizia nr.109/R-CA/3.10.2007, Curtea de APEL PITEȘTI, admițând recursul intimatei, a înlăturat irevocabil obligația acesteia de a lua în considerare respectiva adeverință cu ocazia emiterii noii decizii de pensie.

În fine, instanța de recurs a apreciat că nu se impune analizarea susținerilor din recurs referitoare la decizia de revizuire a pensiei, prin care recurentului i s-ar fi majorat punctajul, dar care nu ar fi fost pusă în plată, deoarece excede prezentului cadru procesual, dată fiind acțiunea cu care reclamantul a înțeles să investească instanța.

La data de 28 ianuarie 2009, a formulat contestație în anulare a deciziei civile nr.157/R-CA din 16 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI.

Se arată, în motivarea contestației, s-a interpretat eronat, în considerentele deciziei, că tribunalul și-a însușit punctul de vedere al expertului.

Nu se face referire în motivarea hotărârii instanței de fond decât la faptul că expertul a arătat că suma transferată în țară de 126.925 lei ar putea fi considerată ca venituri salariale.

Adevărul este că tribunalul luase act de faptul că veniturile salariale pe perioada de detașare sunt altele și sunt înscrise în carnetul de muncă și în fișa de pensie.

De aceea nu putea să își însușească punctul de vedere al expertului.

Potrivit actelor financiare de vărsare la bugetul de stat a unei părți din salariul câștigat în străinătate rezultă fără dubiu că suma de 126.925 lei este suma transferată în țară și nu totalul salariilor câștigate.

Din această sumă de 126.925 lei o parte de 24.844 lei i-a fost returnată pentru întreținerea familiei, iar restul a rămas la bugetul de stat.

Nu instanța a reținut punctajul fals de 2.49764, ci expertul printr-o interpretare eronată.

Confuzia gravă în interpretarea probelor se reflectă și în faptul că în dispozitivul sentinței nu se face nicio referire la punctajul de 2.49764. Nici nu s-a cerut aplicarea uneia din cele două variante de calcul al punctajelor.

Partea transferată în țară în baza anexei de la art.3 din Decretul nr.233/1974 pentru achitarea contribuțiilor la bugetul de stat și pentru întreținerea familiei nu poate fi confundată cu totalul veniturilor salariale.

Prin întâmpinare, intimata Casa Județeană de Pensii Aas olicitat respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă.

Contestatorul nu a indicat temeiul de drept al cererii și nu a invocat printre motive vreunul dintre cazurile prevăzute de art.317 sau 318 Cod procedură civilă care să îl îndreptățească să exercite calea extraordinară de atac.

Examinând prezenta contestație în anulare, Curtea constată că sunt formulate prin intermediul acestei căi extraordinare îndreptată împotriva deciziei instanței de recurs, critici vizând aprecierea probelor de către instanța de fond.

Criticile sunt reluate din motivarea cererii de recurs, acestea au fost analizate de instanța de control judiciar, recursul fiind judecat în fond.

Pe de altă parte, greșita apreciere a probelor - în speță a înscrisurilor și a raportului de expertiză din examinarea cărora s-a reținut un anumit punctaj mediu anual și un anumit cuantum al veniturilor salariale realizate în străinătate - constituie motiv de netemeinicie al hotărârii pronunțate, care nu poate fi examinat pe calea contestației în anulare conform art.317 și art.318 Cod procedură civilă.

Rezultă că atât din punct de vedere al obiectului sau al hotărârii împotriva căreia este îndreptată, cât și din punct de vedere al motivelor pe care se sprijină, prezenta contestație în anulare este inadmisibilă.

Partea poate valorifica motivele de nelegalitate strict și limitativ prevăzute de lege pe calea contestației în anulare numai în cazul în care acestea nu au putut fi analizate în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei nr.157/R-CA din 16 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-, intimată fiind CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

,

Grefier,

Red.

Tehnored.

2 ex./12.03.2009

Jud.recurs: -//-

Jud.fond: /

Președinte:Laura Ioniță
Judecători:Laura Ioniță, Paulina Ghimișliu, Teodora Gheorghe

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 316/2009. Curtea de Apel Pitesti