Obligație de a face. Decizia 5232/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi 3849/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.5232/
Ședința Publică din data de 29 septembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Guranda Georgeta
JUDECĂTOR 2: Ignat Silvia Georgiana
JUDECĂTOR 3: Sprînceană
GREFIER
*****************
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurentul-pârât Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr.918 din data 04.02.2009, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.47840/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant având ca obiect ""obligația de a face - emitere decizie pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns: intimatul-reclamant personal, lipsind recurentul-pârât Ministerul Administrației și Internelor.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "registratură" al secției la data de 09.09.2009, de către intimatul-reclamant, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurentul-pârât Ministerul Administrației și Internelor, în dublu exemplar.
Intimatul-reclamant arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimatul-reclamant, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurentul-pârât Ministerul Administrației și Internelor, pentru motivele arătate pe cale de întâmpinare, cu consecința menținerii hotărârii judecătorești recurate pronunțate de către instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Fără cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art. 150 Cod proc. civilă și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată sub nr.47840/3/AS/2008 pe rolul Tribunalului București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, după declinarea cauzei de la Tribunalul Galați, prin sentința civilă nr.1347/28.10.2008 pronunțată în dosarul nr-, reclamantul a solicitat instanței anularea Deciziei nr.325/22.05.2008 a Comisiei de Contestații Pensii MIRA și a deciziei de respingere a cererii de pensionare nr.149.487/14.03.2008 și obligarea intimatei MIRA la emiterea unei decizii de pensionare pentru pensia militară de stat.
Prin sentința civilă nr.918/4.02.2009 Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis contestația formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative; a anulat decizia nr.325/22.05.2008 emisă de Comisia de Contestații Pensii a Ministerului Internelor și Reformei Administrative și decizia nr.- din 14.03.2008 emisă de Ministerul Internelor și Reformei Administrative; a obligat pârâta la emiterea deciziei de pensionare privind acordarea pensiei militare de stat pentru limită de vârstă începând cu data de 1 decembrie 2007.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamantul a fost cadru militar în activitate de la 14.08.1968 - 15.04.1984, fiind trecut în rezervă cu gradul de locotenent major.
După ieșirea din cadrele permanente, reclamantul s-a angajat cu contract de munca realizând stagiu de cotizare.
Începând cu data de 31.03.2001 reclamantul beneficiază de pensie în sistemul public prin decizia nr. 1-174.332 din 28.09.2001.
La data de 20.11.2007 a fost înregistrat cu nr.838.160 la Casa de Pensii a MIRA cel de-al doilea dosar de pensionare aparținând reclamantului.
Cererea de stabilire a pensiei militare de stat a fost respinsă prin Decizia nr.-/14.03.2008, decizie care a fost contestată la Comisia de Contestații Pensii din cadrul MIRA care, prin Decizia nr.325 din 22.05.2008 a respins contestația introdusă de reclamant.
Potrivit dispozițiilor art.3 din Legea nr. 164/2001 de pensii militare de stat beneficiază cadrele militare în rezervă sau în retragere.
Potrivit dispozițiilor art.10 din legea nr. 164/2001, dreptul la pensie pentru cadrele militare este garantat.
Din interpretarea sistematică a celor două texte de lege rezultă că atâta timp cât contestatorul a realizat un stagiu de cotizare în sistemul pensiilor militare de stat, acesta are dreptul la stabilirea uneia din pensiile militare de stat prev de art.11 din legea nr.164/2001.
Împrejurarea că stagiul de cotizare realizat în acest sistem este deja valorificat în sistemul public de pensii prin Decizia de pensie nr.1-174.332/20.01.2001, nu are nicio relevanță, deoarece stagiul de cotizare realizat într-un sistem neintegrat poate fi valorificat opțional în oricare din cele două sisteme, în funcție de alegerea persoanei îndreptățite, esențial fiind ca stagiul să nu fie valorificat simultan în două sisteme diferite, in speța de față contestatorul renunțând la valorificarea acestui stagiu în sistemul public de pensii.
Dreptul la opțiune al persoanei îndreptățite este perpetuu, ceea ce înseamnă că acesta poate reveni oricând și ori de câte ori dorește asupra alegerii sale, la fiecare schimbare a opțiunii alegerea anterioară încetându-și de drept efectele juridice.
In consecință, întrucât reclamantul întrunea cerințele privind vârsta minimă de 55 de ani și de vechime efectivă ca militar d e minimum 15 ani prev de art.15 din Legea nr. 164/2001, instanța apreciază că cererea contestatorului de valorificare în sistemul pensiilor militare de stat a stagiului realizat în calitate de militar trebuia admisă, motiv pentru care instanța va dispune anularea deciziei de respingere a cererii de pensionare nr. 139.487 din 14.03.2008 și a deciziei nr.325/22.05.2008 a Comisiei de Contestații Pensii din cadrul MIRA, și în baza dispozițiilor art.155 litera f din Legea nr.19/2000 va obliga intimata la emiterea unei decizii prin care să stabilească pensia de serviciu ce i se cuvine contestatorului începând cu 1.12.2007 potrivit dispozițiilor art.52 al.2 din Legea nr.164/2001 (cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea).
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat recurs motivat, recurentul-pârât Ministerul Administrației și Internelor prin Direcția Juridică, criticând sentința recurată pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
Prin hotărârea pronunțată, instanța de fond conferă prevederilor art.20 alin.1 și alin.2 din Legea nr.164/2001, republicată și celor ale art.194 din Legea nr.19/2000, un caracter retroactiv.
Așa cum in mod corect a reținut și instanța de fond reclamantul nu poate beneficia de două pensii, in ambele sisteme, pentru aceeași vechime în serviciu, prevăzută la art. 17 din Legea nr.164/2001, soluția oferita de admitere a acțiunii formulate de intimatul-reclamant fiind însă netemeinică si nelegală, atâta timp cât nu are la bază o normă legală.
Simpla invocare a dreptului perpetuu al unei persoane de a solicita valorificarea anumitei perioada de vechime într-unul dintre sisteme nu constituie motiv de admitere a acțiunii. Dacă am interpreta maniera propusă de către instanță am ajunge la concluzia că acest drept durează la nesfârșit, fiind de o mobilitate excesivă, ce încalcă orice principiu de drept.
In cauza de față nu s-a pus în discuție vocația reclamantului la pensie militară, dacă ar avea anii de serviciu ca militar, așa cum prevede art.15 din Legea nr.164/2001, republicată, ci dacă pensia primită in prezent de reclamant în sistemul public este revizuibilă sub aspectul diminuării acesteia. Cum sistemul public a preluat, la data de 01.04.2001, pensiile aflate în plată, recalculându-le, întreaga vechime in muncă (inclusiv cea formată din obligații militare) a unei persoane a devenit "stagiu de cotizare", fiind recalculată conform nr.HG1550/2004.
Se mai arata că intimatul-reclamant este pensionar în sistemul public in baza Deciziei nr.1-174.332/2001 emisă de Casa Județeană de Pensii G, fiind beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă, drept de pensie solicitat și stabilit în condițiile Legii nr.3/1977. La data de 01.04.2001 au intrat în vigoare acele dispoziții din Legea nr.19/2000 care se referă la pensii (art.196 din lege).
La art. 180 alin.1 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se prevede că "la data intrării în vigoare a prezentei legi pensiile de asigurări sociale de stat și pensiile suplimentare, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul prezentei legi."
In cazul de față, intimatul-reclamant este pensionar cu pensie la zi calculată pentru toată vechimea realizată, deoarece la art.160 alin.1 din Legea nr.19/2000 se prevede că "vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare."
Așadar, vechimea în serviciu a fost recunoscută (asimilată) ca stagiu de cotizare, cuantumul pensiei fiind direct proporțional cu întreaga vechime, atât în muncă, cât și în serviciu, precum și cu drepturile bănești obținute în perioada de activitate în rândul cadrelor permanente.
Bazându-se pe o aplicare a dispozițiilor legale, fără a ține cont de legea în care se încadrează, soluția instanței conduce la plata unei pensii militare pentru o perioadă valorificată în sistemul public de pensii.
Sustine recurentul ca, prin soluția adoptată, instanța de fond nu a obligat sistemul public de pensii la diminuarea vechimii cu perioada în care intimatul-reclamant a fost militar, chiar dacă acestuia i s-a pus în vedere să facă dovada excluderii acestei perioade din calculul valorii cuantumului pensiei din sistemul public de pensii.
Este adevărat că Legea nr.164/2001, republicată, nu prevede expres faptul că se interzice unui pensionar din sistemul public să solicite pentru perioada în care a fost militar d eschiderea drepturilor de pensie in sistemul militar d e pensii, dar pensia militară se acordă circumstanțiat, numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de această lege (vechimea ca militar să fie liberă, nevalorificată).
Din interpretarea dispozițiilor art.20 din Legea nr.164/2001, republicată, art.160 și art.180 din Legea nr.19/2000, rezultă că după aprilie 2001 pensia dintr-un sistem se stabilește doar pentru activitatea desfășurată (și asigurată) în acel sistem, ceea ce conduce la concluzia că nu este permis să se solicite pensie în sistemul militar atâta timp cât vechimea în discuție este luată în calcul și asimilată ca stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.
Art.15 din lege se referă la cadrele militare care îndeplinesc condițiile de pensionare după trecerea în rezervă și care au dreptul la un venit (pensie). Intimatul-reclamant era deja pensionar la data depunerii cererii (115.11.2007), drepturile de pensie fiind corespunzătoare întregii vechimi realizate, în calitate de militar și salariat civil.
Intimatul-reclamant ar fi avut dreptul la pensie militară (art.2 din Legea nr.164/2001, republicată), dacă la stabilirea pensiei în sistemul public ar fi cerut să nu fie luată în calcul vechimea ca militar, astfel că pentru această perioadă i s-ar fi stabili pensie militară (art.15).
Analizand recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constata ca recursul este nefondat, urmand a fi respins, pentru urmatoarele considerente:
Prima instanta a apreciat in mod corect ca reclamantul are dreptul la stabilirea pensiei militare, pentru perioada de activitate desfasurata ca militar.
Situatia de fapt din speta este, in esenta, urmatoarea: reclamantul are o vechime in sectorul de pensii militare, actualul sistem de asigurari sociale al, de 15 ani, 8 luni si 1 zi, la care se adauga sporul pentru grupa I de munca. A fost trecut in rezerva la data de 15.04.1984. Restul vechimii a fost realizata in sistemul asigurarilor sociale de stat si in cel al avocatilor. In prezent, reclamantul are o pensie stabilita in sistemul public de pensii, in baza Legii nr. 3/1977, iar cu ocazia recalcularii efectuate in baza OUG nr. 4/2005 vechimea in sistemul militar a fost avuta in vedere la stabilirea drepturilor de pensie in sistemul public.
Dispozitiile legale incidente in speta sunt cuprinse in Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Conform dispozițiilor art.1 din Legea nr.164/2001, dreptul la pensii pentru cadrele militare este garantat de stat și se exercită în condițiile legii, iar potrivit prevederilor art.3 beneficiază de acest drept cadrele militare în activitate, în rezervă, sau în retragere. Conditiile prevazute de art. 12 din Legea nr. 164/2001, pentru a putea beneficia de pensie militara de serviciu pentru limita de varsta, sunt varsta de 55 de ani si vechime in serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani, conditii pe care reclamantul le indeplineste.
In consecinta, raportand dispozitiile legale mentionate la situatia de fapt expusa, constatam ca reclamantul are dreptul de a beneficia de pensie militara, care urmeaza a se stabili numai pentru vechimea realizata ca militar si care va fi exclusa, in mod corespunzator, din perioada de stagiu de cotizare luata in considerare in sistemul public de pensii.
Motivul esential care a stat la baza emiterii deciziei nr. 325/22.05.2008 Comisiei de Contestatii Pensii din cadrul MIRA, prin care s-a respins contestatia formulata de reclamant impotriva deciziei de respingere a cererii de pensionare, este acela ca vechimea ca militar nu este libera, ci este deja fructificata in sistemul public de pensii.
Acest argument, reiterat si in cererea de recurs, nu rezista la critica, intrucat dispozitiile legale care reglementeaza dreptul la pensie militara nu prevad o astfel de conditie, adaugata in mod mepermis de catre institutia parata. Asadar, potrivit adagiului clasic,ubi lex non distinguit, nec nos distinguere demebus,reclamantului trebuie sa ii fie recunoscut dreptul de a beneficia de acest tip de pensie.
Mai sustine recurentul ca instanta de fond nu a obligat sistemul public de pensii la diminuarea vechimii cu perioada in care reclamantul a fost militar, chiar daca acestuia i s-a pus in vedere sa faca dovada excluderii acestei perioade din calculul valorii cuantumului pensiei din sistemul public.
Curtea va inlatura aceste sustineri, intrucat un astfel de petit ar fi putut fi judecat numai in contradictoriu cu Casa de Pensii a Municipiului B, care nu este parte in cauza. Reclamantul a chemat in judecata numai MIRA, in calitate de institutie care refuza sa ii acorde un drept prevazut de lege, considerand ca, in eventualitatea unei hotarari judecatoresti favorabile, urmeaza sa solicite Casei de Pensii a Municipiului B, recalcularea drepturilor din sistemul public de pensii, prin excluderea perioadei de vechime ca militar. In mod evident, o astfel de solicitare nu va putea fi respinsa de catre, recalcularea urmand a fi efectuata retroactiv, de la data stabilirii drepturilor de pensie militara de serviciu.
de considerentele de fapt si de drept expuse, in baza art. 312.proc.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat, cu consecinta mentinerii hotararii instantei de fond ca fiind legala si temeinica.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR prin Direcția Juridică, împotriva sentinței civile nr.918/04.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.47840/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 septembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
5.10.2009
Jud.fond:
Președinte:Guranda GeorgetaJudecători:Guranda Georgeta, Ignat Silvia Georgiana, Sprînceană
