Obligație de a face. Decizia 533/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.6462/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă -.533/
Ședința publică din data de 02 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Zeca Dorina
JUDECĂTOR 2: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 3: Petre Magdalena
GREFIER - - -
*****************
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurenta-reclamantă, împotriva sentinței civile nr.5951 din data de 05.10.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.13156/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului - având ca obiect "obligația de a face".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns: recurenta-reclamantă personal, lipsind intimata-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, în ședință publică, procedează la identificarea recurentei-reclamante, aceasta legitimându-se cu Seria -.- eliberată de către SPCEP 2 biroul nr.4 la data de 14.07.2009.
Recurenta-reclamantă, având cuvântul, arată că înțelege să depună la dosar un înscris calificat ca fiind "note scrise" cu privire la cererea de recurs formulată precum și documente referitoare la existența unui dosar pentru stabilirea condițiilor specifice pentru acordarea pensiei de urmaș.
Curtea primește la dosar înscrisurile atașate "notelor scrise", urmând ca pertinența și utilitatea acestora să fie analizată odată cu soluționarea cererii de recurs.
Recurenta-reclamantă, întrebată fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții recurente prezente în susținerea motivelor de recurs formulate în cauză.
Recurenta-reclamantă, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, conform documentației depuse.
Fără cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 cod proc. civ. și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5951 din data de 05.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.13156/3/AS/2009, a fost respinsă acțiunea formulată de în contradictoriu cu Casa de Pensii a Municipiului B; fără cheltuieli de judecată.
S-a reținut de către instanța de fond că,rin p. cererea formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secția a IX-a contencios Administrativ și Fiscal, petenta a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a municipiului B, recunoașterea dreptului la răspuns și a interesului legitim privat, repararea pagubei în valoare de 100.001 lei, cheltuieli de judecată, cheltuieli pentru executarea hotărârii și dobânzi pentru întârzieri.
S-a învederat în motivarea acțiunii, că, între anii 2007-2008 depus la Casa de Pensii a Municipiului B și la Casa de Pensii a Sectorului două sau mai multe cereri la care nu a primit nici un răspuns. Aceste cereri au vizat eliberarea unor xerocopii a buletinului de calcul, trimiterea taloanelor CFR, reordonanțarea unora din plățile lunare, ascunderea unor sume.
De asemenea, s-a învederat de către petentă că funcționarele de la au avut un comportament neadecvat față de dumneaei, că a avut de efectuat mai multe drumuri, unele de la C la B, iar în litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr-, datorită faptului că buletinul de calcul nu a fost verificat, a suportat și cheltuielile cu expertiza contabilă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1 alin. 1, art.2 alin.1 lit.g, art. 7 alin.4, art.11 alin.2, art. 19 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
În susținerea cererii, au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: cererea înregistrată sub nr. 11782/20.11.2008, cererea înregistrată sub nr. 11650/14.11.2008, cererea înregistrată sub nr. 12777/25.08.2008, cererea înregistrată sub nr. 11231/04.07.2008, cererea înregistrată sub nr. 5984/05.06.2008, cererea înregistrată sub nr. 6495/14.04.2008, fișa de audiență din 10.12.2007, cererea înregistrată sub nr. 27294/30.11.2007, cererea înregistrată sub nr. 6594/19.11.2007, fișa de audiență nr. 29 din 15.10.2007.
Prin încheierea din 26.01.2009, a fost admisă excepția necompetenței funcționale și dosarul a fost trimis spre soluționare Secției a VIII-a a Tribunalului București.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secția a VIII a, sub nr-.
La termenul de judecată din 05.10.2009, petenta a depus o cerere completatoare motivând faptul că lipsă de cooperare cu intimata a condus la erori care îi sunt imputate petentei, absența corespondenței cu intimata i-a produs importante prejudicii materiale și morale. Cererea completatoare a fost însoțită de un set de înscrisuri.
Prin sentința pronunțată, tribunalul a reținut că petenta a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a municipiului B, obligarea acesteia la rezolvarea unor cereri privind drepturile de asigurări sociale.
Având în vedere cererile formulate de petentă către intimata Casa de Pensii a Municipiului B cu privire la drepturile de pensie, tribunalul a constatat că aceasta beneficiază de pensie de urmaș, conform Legii nr.303/2004 și că nu poate beneficia de pensie de serviciu în două sisteme de pensii.
În ceea ce privește nemulțumirile petentei legate de modul de calcul a pensiei ce revenea soțului petentei, tribunalul a constatat că acestea au făcut obiectul dosarului nr-, iar în urma expertizei efectuate s-a statuat că drepturile de pensie de urmaș acordate au fost corect stabilite, motiv pentru care tribunalul nu a mai analizat acest aspect.
Referitor la solicitarea petentei de a fi obligată intimata la plata sumei de 100.001 lei reprezentând daune materiale și morale, tribunalul a reținut că temeiul acordării acestor daune îl reprezintă răspunderea civilă delictuală, așa cum este ea reglementată de dispozițiile art.998, 999.civil.
În lumina acestor dispoziții legale, reclamantei îi revine sarcina de a face dovada condițiilor răspunderii civile delictuale: existența faptei ilicite, existența unui prejudiciu, raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și vinovăția autorului faptei ilicite.
Prima instanță a reținut că în cauză nu a fost făcută dovada acestor elemente, motiv pentru care apreciază că cererea petentei privind acordarea despăgubirilor în valoarea de 100.001 lei, era neîntemeiată, drept pentru care a fost respinsă.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs recurenta-reclamantă, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului recurenta-reclamantă solicită obligarea intimatei-pârâte la plata daunelor morale, deoarece apreciază că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.
Recurenta nu a invocat nici un temei de drept.
În susținerea recursului, recurenta a depus un set de înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate și, în raport de dispozițiile art. 304 pct.9 din Codul d e Procedură Civilă, Curtea reține următoarele:
Recurenta, prin cererea de chemare în judecată ințială și prin cererea modificatoare depusă la data de 05.10.2009, în fața instanței de fond, a solicitat obligarea intimatei-pârâte la plata daunelor morale ca urmare a lipsei de cooperare cu reclamanta și ca urmare a lipsei corespondenței cu Casa de Pensii, împrejurare, care i-a produs daune morale și materiale.
De asemenea, recurenta a criticat faptul că nu i s-a comunicat nici un răspuns la cererile care au fost formulate, că nu i s-au eliberat copii de pe buletinele de calcul, că nu a avut posibilitatea de a verifica buletinul de calcul și că funcționarele intimatei au avut un comportament neadecvat.
Curtea reține că recurenta solicită obligarea intimatei-pârâte la plata daunelor morale, în temeiul răspunderii civile delictuale, în conformitate cu dispozițiile art.998 și urm. din Codul Civil.
Prima instanță a reținut în mod corect că, în lumina acestor dispoziții legale, reclamantei îi revine sarcina de a face dovada condițiilor răspunderii civile delictuale: existența faptei ilicite, existența unui prejudiciu, raportul de cauzalitate dintre faptă, prejudiciu și vinovăția autorului faptei ilicite.
Cu privire la existența faptei ilicite, Curtea constată că recurenta a invocat lipsa de cooperare a Casei de Pensii, absența corespondenței intimatei cu recurenta și lipsa unui răspuns al Casei de Pensii cu privire la numeroasele cereri care au fost depuse de către recurentă la sediul intimatei-pârâte.
Astfel, recurenta invocă inacțiunea Casei de Pensii cu privire la sesizările pe care le-a depus referitoare la modalitatea de calcul a pensiei de urmaș, care i se cuvenea.
Curtea reține că recurenta formulat mai multe cereri la Casa de Pensii și că s-a deplasat de două ori în audiență pentru a-și prezenta nemulțumirile refeitoare la modalitatea de calcul a pensiei sale de urmaș.
Sesizările acesteia au fost înregistrate, iar audiențele au fost consemnate în fișele de audiență.
Instanța de recurs constată că recurenta era nemulțumită de împrejurarea că apărările sale nu au fost luate în considerare de către intimata-pârâtă, în scopul recalculării cuantumului pensiei de urmaș.
În cazul în care pensionarul apreciază că modalitatea de calcul a pensiei este eronată, acesta are posibilitatea de a se adresa Casei de Pensii, cu că pensia sa va fi revizuită, conform doleanțelor sale, sau are posibilitatea de a ataca în justiție decizia de pensionare, de recalculare sau de revizuire.
Recurenta a folosit ambele căi procedurale.
Împrejurarea că Casa de Pensii nu a recalculat pensia de urmaș, conform susținerilor sale, nu poate fi considerată ca o inacțiune a intimatei, atâta timp cât această pensie fusese stabilită în mod corect, împrejurarea care a fost confirmată prin verificările efectuate de către intimată, ca urmare a sesizărilor făcute e către.
Din cuprinsul înscrisului existent la fila 10 din dosarul de fond, având numărul de înregistrare 7006 din data de 09.03.2009, rezultă că intimata-pârâtă a analizat susținerile recurentei cu privire la modalitatea de calcul a pensiei de urmaș și că le-a considerat neîntemeiate, motiv pentru care nu a emis nicio decizie de recalculare sau de revizuire.
Împrejurarea că recurenta a formulat mai multe sesizări, însă care au avut același obiect și scop, nu poate fi imputabilă intimatei, atâta timp cât aceasta a efectuat o analiză a susținerilor reclamate.
În cazul în care recurenta era nemulțumită de acest răspuns, avea posibilitatea de a promova o acțiune în justiție.
Într-adevăr, recurenta a declanșat litigiul, care a format obiectul dosarului nr- al Tribunalului București, în care au fost analizate nemulțumirile lui și s-a stabilit că drepturile de pensie ale recurentei au fost calculate în mod corect.
Având în vedere aceste considerente, Curtea nu poate reține că intimata a comis fapta ilicită constând în lipsa de cooperare și răspuns, atâta timp cât nemulțumirile recurentei au fost analizate de către intimată și au fost considerate, ca neîntemeiate, aspecte confirmate ulterior de către instanța de judecată în dosarul nr- al Tribunalului București.
Cu privire la susținerea că nu i s-au eliberat copii de pe buletinul de calcul și că nu a avut posibilitatea să îl verifice, instanța de recurs constată că recurenta a luat la cunoștință de buletinul de calcul, care a fost comunicat în dosarul nr. nr- al Tribunalului București și, în raport de care, a fost efectuat raportul de expertiză contabilă. Astfel, recurenta a cunoscut conținutul buletinului de analiză și l-a putut verifica.
Cu privire la comportamentul necorespunzător al funcționarilor intimatei, Curtea reține că nu s-a depus în acest sens nici un mijloc de probă, iar recurenta, cu ocazia judecății cauzei în fond, nu a solicitta nici un mijloc de probă în acest sens.
Chiar dacă, recurenta prin cererea completatoare, a învederat că eventual solicită proba cu martori, instanța constată că la termenul de judecată din data de 05.10.2009, fiind prezentă personal, recurenta nu a solicitat acest mijloc de probă la prima zi de înfățișare, astfel încât instanța de fond a procedat în mod corect la continuarea judecății, în raport de principiul disponibilității procesului civil, care conferă posibilitatea reclamantului de a își susține cererea de chemare în judecată cum apreciază necesar.
În raport de această situație, a apreciat că nu este necesar să solicite la prima zi de înfățișare proba testimonială, pe care o menționase în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
De asemenea, nici în fața instanței de recurs nu a invocat drept critică a sentinței recurate, neîncuviințarea probei testimoniale, împrejurare care ilustrează că recurenta nu a mai dorit să solicite acest mijloc de probă.
Pentru considerentele menționate, Curtea reține că recurenta nu a dovedit existența unui element al răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită.
Față de această împrejurare, celelalte elemente, respectiv prejudiciul și legătura de cauzalitate nu vor mai fi analizate.
Cu privire la înscrisurile depuse de către recurentă în fața instanței de recurs, se constată că acestea reprezintă o cerere adresată Casei de Pensii, trei adeverințe și o copie a buletinului de calcul, care nu au relevanță în prezenta cauză, în raport de obiect cererii de chemare în judecată, respectiv obligarea intimatei la plata daunelor morale pentru lipsa de cooperare, necomunicarea documentelor solicitate și a comportamentului abuziv al funcționarilor intimatei-pârâte.
Aceste înscrisuri vizează modalitatea de calcul a pensiei de urmaș cuvenite recurentei, care nu face obiectul cercetării instanței de recurs.
Pentru aceste motive, apreciind că prin soluția dată cauzei, Tribunalul Bucureștia soluționat temeinic și legal cauza, nefiind incidente motivele de recurs prevăzute de art.304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea, în baza art.312 Cod procedură civilă, va respinge, ca neîntemeiat, recursul declarat împotriva sentinței civile nr.5951 din data de 05.10.2009, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.13156/3/AS/2009 de către recurenta-reclamantă în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului și va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-reclamantă, împotriva sentinței civile nr.5951 din data de 05.10.2009, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.13156/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored: NV/2 EX./09.02.2010
Jud. fond:;
Președinte:Zeca DorinaJudecători:Zeca Dorina, Farmathy Amelia, Petre Magdalena
