Obligație de a face. Decizia 5964/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi 4603/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.5964/
Ședința Publică din data de 27 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Singh Ioana
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Guranda Georgeta
GREFIER - -
*****************
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului împotriva sentinței civile nr.4225 din data de 19.05.2009, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII a Civilă Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.35355/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-contestatoare - având ca obiect "emitere decizie".
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-reclamantă prin apărător d-na avocat, cu împuternicire avocațială de reprezentare atașată la fila 11 dosar recurs emisă în baza contractului de asistență juridică nr.- din 21.09.2009, lipsind recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "registratură" al secției la data de12.10.2009 de către intimata-reclamantă întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, în dublu exemplar.
Intimata-reclamantă prin avocat, întrebată fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimata-reclamantă prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B ca nefondat, pentru motivele arătate pe cale de întâmpinare și pe cale de consecință, menținerea hotărârii judecătorești recurate pronunțate de către instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Cu cheltuieli de judecată conform dovezii existente la dosar reprezentând onorariu de avocat.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art. 150 Cod proc. civilă și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4225/19.05.2009 pronunțată în dosarul nr.35322/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea precizată formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B și a obligat intimata să emită decizie și să revizuiască drepturile de pensie ale contestatoarei prin valorificarea veniturilor provenite din acord global evidențiate în adeverințele nr.2200/07.11.2003 și nr.2574/15.12.2003 emise de SA, începând cu data de 26.06.2007; a obligat intimata la plata diferențelor de drepturi cuvenite conform sentinței începând cu data de 26.06.2007, precum și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de contestator în valoare de 500 lei, onorariu avocat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Contestatoarei i s-a deschis dreptul la pensia pentru limită de vârstă la data de 26.06.2007 în baza Legii nr.19/2000, conform mențiunilor din copia deciziei de pensionare nr.-/19.07.2007 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 6.
Contestatoarea a investit instanța cu o cerere referitoare la revizuirea drepturilor de pensie, deoarece la emiterea deciziei privind acordarea pensiei de limită de vârstă nu au fost valorificate veniturile suplimentare din adeverințele nr.2200/07.11.2003 și nr.2574/15.12.2003 emise de SA.
Tribunalul a considerat că, independent de motivele invocate în soluționarea cererii de recalculare, veniturile suplimentare menționate în adeverințele nr.2200/07.11.2003 și nr.2574/15.12.2003 emise de SA, trebuiau luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru următoarele motive:
Potrivit mențiunilor din adeverința nr.2574/15.12.2003 emisă de SA, contestatoarea a fost angajata societății emitente a adeverinței și a realizat venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare respectiv la salariul de bază, care au fost incluse în baza lunară de calcul a CAS, sporurile trecute în coloana alte sporuri au avut caracter permanent în înțelesul Legii nr.49/1992, iar pe toată perioada angajării s-au achitat lunar cotele de CAS, conform actelor normative menționate în adeverință.
Prin adeverința nr.2200/07.11.2003 emisă de SC SA, s-a făcut dovada faptului că sporurile trecute în coloana alte sporuri din adeverința nr.2542/15.12.2003 au avut caracter permanent în înțelesul Legiui nr.49/1992.
S-a statuat că unul dintre principiile de bază ale Legii nr.19/2000, este reglementat prin dispozițiile art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, respectiv principiul contributivității, în raport de care orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei. ntrucât, acest principiu este respectat pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, respectiv ulterior datei de 01.04.2001, soluția trebuie să fie aceeași și în cazul stagiilor de cotizare realizate anterior deoarece, în caz contrar, principiul enunțat ar fi încălcat.
Așadar, Tribunalul a considerat că valorificarea veniturilor suplimentare indicate în adeverință este posibilă fiind în concordanță cu principiile instituite prin Legea nr.19/2000.
În consecință, veniturile suplimentare, evidențiate în adeverințele nr.2200/07.11.2003 și nr.2574/15.12.2003 emise de SA, trebuiau a fi valorificate în calcului punctajului mediu anual, pentru ca, pe de o parte, să fie respectat principiul contributivității, instituit de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite și, pe de altă parte, pentru a se da eficiență dispozițiilor art.78 alin.1 din Legea nr.19/2000, conform cărora numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Valorificarea acestor sume, în calculul punctajului mediu anual, este în concordanță și cu dispozițiile art.164 din Legea nr.19/2000, deoarece incidența acestora se analizează prin coroborare cu dispozițiile art.2 lit.e din Legea nr.19/2000.
Veniturile suplimentare la care anterior s-a făcut referire, menționate în adeverință, trebuiau a fi avute în vedere la calcularea drepturilor de pensie, independent de faptul că regimul juridic al contribuției de asigurări sociale din perioada în care acestea au fost realizate diferă de cel din prezent, pentru că, altfel, în prestația de asigurări sociale nu s-ar reflecta prețul plătit pentru riscul asigurat.
Pentru motivele de fapt și de drept anterior expuse, în baza dispozițiilor art.2 lit.e, art.78, art.164, art.169 alin.3 din Legea nr.19/2000, s-a dispus obligarea intimatei să emită decizie și să revizuiască drepturile de pensie ale contestatoarei, prin valorificarea veniturilor suplimentare din adeverințele nr.2200/07.11.2003 și nr.2574/15.12.2003 emise de SA începând cu data de 26.06.2007.
Având în vedere dreptul beneficiarului prestației de asigurări sociale de a încasa pensia în cuantumul legal cuvenit, ținând cont de obligația intimatei de a face plata acestor drepturi conform art.24 lit.e din HG nr.13/2004, de faptul că prin plata unei pensii cu o valoare mai mică decât cea cuvenită, ca urmare a determinării punctajului mediu anual prin utilizarea eronată a unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani în loc de 20 de ani, în patrimoniul contestatorului s-a cauzat un prejudiciu constând în diferența dintre pensia cuvenită și cea efectiv încasată, în raport de dispozițiile art.7 din OUG nr.4/2005, s-a dispus obligarea intimatei la plata diferențelor de pensie dintre pensia cuvenită conform sentinței și cea efectiv încasată începând cu data de 26.06.2007.
În baza art.274 Cod pr.civilă, s-a dispus obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de contestatoare în valoare de 500 lei, onorariu avocat.
Împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs de către intimata Casa de Pensii a Municipiului B, care a criticat-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.4 și 9 și art.3041pr.civ. recurenta a arătat că, potrivit art.164 din Legea nr.19/2000, salariile brute sau nete prevăzute în carnetul de muncă, ori veniturile realizate în sistemul acordului global pretinse în cauză sunt venituri temporare, fără caracter permanent, neinserate în cartea de muncă, și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, motiv pentru care nu pot fi luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie, sporurile cu caracter permanent care se au în vedere la calcularea drepturilor de pensie sunt cele prevăzute de Legea nr.49/1992 și de OUG nr.4/2005.
S-a susținut de către recurentă că veniturile suplimentare obținute de reclamantă nu reprezentă sporuri cu caracter permanent, ci o formă de remunerare în funcție de realizarea indicatorilor, de predare a lucrărilor de cercetare științifică, etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată (art.12 din Legea nr.57/1974), această diferențiere rezultând foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974, precum și din dispozițiile Decretului nr.92/1976, coroborat cu Ordinul nr.136/1976, orice altă interpretare extensivă contravenind textului de lege.
Recurenta a făcut referire la dispozițiile pct.VI din anexa OUG nr.4/2005, arătând că formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, nu fac parte din sporurile cu caracter permanent și nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, nefiind înscrise în carnetul de muncă.
Prin întâmpinarea formulată intimata a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurentă, încadrate în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
deverințele nr.2200/07.11.2003 și nr.2574/15.12.2003 emise de SA atestă veniturile suplimentare realizate de intimata-recurentă, cuprinzând și salariile obținute ca urmare a muncii în acord global, adausuri suplimentare la salariul de bază și alte drepturi, sume pentru care, potrivit legislației în vigoare la momentul respectiv, s-au reținut cotele de CAS .
În mod corect s-a dat eficiență de către prima instanță principiului contributivității, reglementat de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, potrivit cu care se impune ca toate veniturile obținute de contestatoare, pentru care s-a calculat și achitat contribuția de asigurări sociale, să fie avute în vedere la calcularea drepturilor de pensie.
Principiul sus menționat trebuie aplicat cu prioritate, iar dispozițiile OUG nr.4/2005, care prevăd că sumele reprezentând acord nu se iau în calculul drepturilor de pensie, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, trebuie interpretate prin prisma dispozițiilor Legii nr.19/2000.
În raport de cele mai sus reținute, Curtea apreciază că este inadmisibilă situația în care la determinarea cuantumului pensiei nu s-ar lua în considerare sume care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.
Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului împotriva sentinței civile nr.4225 din data de 19.05.2009, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII a Civilă Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.35355/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-contestatoare
Obligă recurenta la plata către intimată a sumei de 600 Ron cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact./2 ex./11.11.2009
Jud. fond:;
Președinte:Singh IoanaJudecători:Singh Ioana, Petre Magdalena, Guranda Georgeta
