Obligație de a face. Decizia 6270/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
Format vechi nr.5335/2009
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECTIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA NR. 6270/
Ședința publică de la 04 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 2: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 3: Cristescu
GREFIER
*********************
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererilor de recurs formulate de recurentul-reclamant, cât și de recurentul-pârât Ministerul Administrației și Internelor, împotriva sentinței civile nr.4964 din data de 09.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.37630/3/AS/2008, având ca obiect:"obligația de a face".
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 28 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04 noiembrie 2009, când a dat următoarea decizie.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.4964 din data de 09.06.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis, în parte, acțiunea formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Administrației și Internelor, s-a obligat intimatul la plata diferențelor de drepturi de pensie aferente perioadei 9.10.2005 - 1.01.2008, rezultate ca urmare a revizuirii drepturilor de pensie prin decizia nr.-/26.05.2008, emisă de MIRA - Casa de Pensii, actualizate cu indicele de inflație de la data scadentei până la plata efectivă și s-au respins, ca neîntemeiate, cererea sub aspectul plății diferențelor de drepturi de pensie aferente perioadei 1.01.2008-1.06.2008, precum și cererea privind cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că petentul a fost trecut în rezervă la data de 1.09.1990 și a fost înscris la pensie militară de serviciu prin decizia nr.-/12.12.1990, conform Decretului 214/1977, iar ulterior, pensia sa a fost recalculată în baza HG nr.1188/2001, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.164/2001.
S-a reținut că prin sentința civilă nr.4617/15.11.2005 a Tribunalului București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a constatat că perioada 23.08.1965- 1.08.1971 a fost desfășurată în grupa l-a de muncă, intimatul fiind obligat să emită documentele necesare în vederea recalculării vechimii în muncă.
S-a avut în vedere că prin adeverința nr.-/20.02.2008 s-a recunoscut activitatea desfășurată în condiții speciale de muncă, conform sentinței civile amintite.
S-a constatat că prin decizia nr.-/26.05.2008 contestatorului i-au fost revizuite drepturile de pensie, în sensul că s-a reținut o vechime în serviciu de 45 de ani, începând cu 1.01.2008.
S-a mai arătat că intimatul trebuia să revizuiască drepturile de pensie ale contestatorului pe o perioada de 3 ani anterior formulării cererii și nu doar începând cu 1.01.2008, deoarece art.66 coroborat cu art.56 din Legea 164/2001 impune acest fapt, întrucât în cazul revizuirii drepturilor de pensie ar trebui să se acorde nu doar organului emitent al deciziei de pensionare posibilitatea de a se recupera sumele încasate necuvenit ca pensie în termenul general de prescripție, de 3 ani, ci și beneficiarului pensiei, care trebuie să își poată recupera sumele neîncasate și cuvenite cu titlu de diferențe de pensie, tot pe o perioada de 3 ani de zile.
S-a menționat că cererea privind obligarea intimatului la cheltuieli de judecată a fost respinsă, deoarece nu s-a făcut dovada de către contestator, a suportării unor astfel de cheltuieli.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs, contestatorul și intimatul Ministerul Administrației și Internelor, criticând soluția pentru nelegalitate.
În motivarea recursului său, recurentul-intimat Ministerul Administrației și Internelor a arătat că intimatul-reclamant a activat în rândul cadrelor permanente ale în perioada 23.08.1965 - 01.09.1990, fiind trecut în rezervă prin aplicarea prevederilor art. 43 lit. f din Statutul corpului ofițerilor, având gradul militar d e locotenent-colonel.
S-a învederat că la data înscrierii la pensie, intimatul-reclamant a probat cu acte o vechime totală în serviciu de 33 ani, în acest sens fiind emisă Decizia de pensie nr. -/12.12.1990, necontestată, rămasă definitivă, potrivit art. 46 alin. 2 din Decretul nr. 214/1977, în vigoare la aceea dată.
S-a menționat că la data de 21.02.2008 a fost înregistrată la Casa de pensii a cererea intimatului-reclamant de recalculare a vechimii în serviciu pe baza adeverinței nr. -/20.02.2008 emisă de Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția Management Resurse Umane, potrivit căreia intimatul-reclamant a desfășurat activități încadrate în condiții speciale de muncă în perioada 23.08.1965 - 31.08.1990 și a urmat cu cursuri de perfecționare în perioadele 15.01.1979 - 15.03.1979, 01.09.1983 - 29.12.1983 și 07.03.1988 - 15.04.1988.
S-a precizat că în temeiul art. 77 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Casa de pensii aap rocedat la revizuirea vechimii în serviciu a intimatului-reclamant, aceasta devenind 45 de ani, conform Deciziei nr. -/26.05.2008.
Instanța de fond a reținut corect faptul că "abia la data de 21.02.2008 intimatul-reclamant a solicitat recalcularea vechimii totale în serviciu pe baza adeverinței nr. - din 20.02.2008 emisă de Inspectoratul General al Poliției Române".
S-au invocat prevederile art. 52 alin. 1 lit. b din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora "drepturile de pensie se stabilesc și se plătesc din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la organul de pensii peste termenul prevăzut la lit. a și s-a precizat că temeiul legal în baza căruia a fost emisă adeverința nr. - din 20.02.2008 îl reprezintă Legea nr. 90/2007 pentru completarea art. 9 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.
S-a arătat că potrivit art. 2 din Legea nr. 90/2007 "drepturile de pensie recalculate conform art. 9 alin. 5 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu completările aduse prin prezenta lege, se acordă și se plătesc de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în termenul general de prescripție", iar conform art. 3 din același act normativ se prevede că "prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2008. Documentele necesare stabilirii drepturilor de pensie se pot depune de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României", motiv pentru care noile drepturi de pensie s-au plătit reclamantului de la data de 01.01.2008.
S-a susținut că din cuprinsul sentinței civile nr. 4617/15.11.2005 pronunțată de Tribunalul București și a Deciziei civile nr. 3604/R din 29.10.2007 pronunțată de Curtea de Apel București reiese că obligația privind recunoașterea beneficiului grupei I de muncă cade în sarcina Inspectoratului General al Poliției Române, în calitate de angajator, acesta fiind să elibereze documentele necesare în vederea recalculării pensiei intimatului-reclamant, iar nu Casa de pensii a
Recurentul-reclamant, în recursul său, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9, art.3041din Codul d e procedură civilă, a arătat că prin cererea de chemare în judecată, a solicitat instanței de fond să constate că prin decizia civilă nr. 3604/R din 29. 10. 2007 pronunțată de către Curtea de Apel Bucureștis -a stabilit definitiv și irevocabil, că și activitatea pe care a desfășurat-o în perioadele 01.08.1971 - 01. 11. 1977; 01.11.1977 -10.05.1989 și 10.05.1989 - 31.08.1990 se încadrează în grupa a l-a de muncă (condiții speciale), situație în care Casa de Pensii din cadrul Ministerului Administrației și Internelor a procedat la recalcularea și actualizarea drepturilor mele de pensie, stabilindu-le corect la nivelul sumei de 2487 lei, începând cu luna aprilie 2008.
Recurentul susține că firesc era ca drepturile de pensie la nivelul sumei de 2487 lei lunar să fi fost stabilite începând cu luna aprilie 2005, retroactiv cu 3 ani în urmă, întrucât este evidentă culpa Ministerului d e Interne și Reformei Administrative, precum și a Casei de Pensii din cadrul instituției respective, care au stabilit inițial drepturile de pensie prin considerarea întregii activități desfășurate ca făcând parte din grupa a lll-a de muncă, în loc de grupa a l-a de muncă (condiții speciale), cum ar fi fost corect, interpretând eronat și încălcând astfel legea.
Instanța de fond în mod greșit a admis în parte acțiunea și a dispus plata diferențelor drepturilor de pensie neîncasate numai pe o perioadă de 27 luni, în loc de 36 luni, aferente perioadei 09.10.2005 - 01.01.2008, rezultate ca urmare a revizuirii dreptului de pensie prevăzut în Decizia de pensionare nr. 10875/26.05.2008, actualizată cu indicele de inflație de la data scadentă până la plata efectivă.
Recurentul a invocat în drept prevederile art. 66 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, conform cărora revizuirea drepturilor de pensie cuvenite trebuia făcută și pe o perioadă de 3 ani anterioară revizuirii, iar nu numai pentru viitor, cum greșit a procedat intimata, deoarece art. 56 coroborat cu art. 66 din Legea nr. 164/2001 trebuie interpretat în sensul că și în cazul în care pensia se revizuiește în favoare beneficiarului pensiei, acesta are dreptul la pensia revizuită pe o perioadă de 3 ani anterioară revizuirii, la fel ca și în situația expres prevăzută de lege când se revizuiește pensia militară în defavoarea beneficiarului, intimatul având dreptul să-și recupereze pensia sau diferența de pensie încasată necuvenit de către beneficiar pe o perioadă de prescripție de 3 ani.
Prin urmare, recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii și obligarea Ministerul Administrației și Internelor să achite diferența dintre pensia efectiv încasată la grupa a III-a de muncă și cea cuvenită pentru grupa a l-a (condiții speciale) pe ultimele 36 luni corespunzătoare celor trei ani de prescripție prevăzuți în condițiile legii în perioada ianuarie 2005 - 31 decembrie 2007, precum și la plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 500 (cinci sute) lei, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței nr. 109/08.06.2009 eliberată de Cabinetul de avocat " " în baza contractului de asistență nr. 80712/2009, anexată cererii de recurs.
Prin întâmpinare, recurentul-intimat Ministerul Administrației și Internelor a solicitat respingerea recursului formulat de recurentul-reclamant, ca neîntemeiat .
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurenți, încadrate în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr.-/12.12.1990, s-a stabilit în favoarea recurentul reclamanto pensie militară de serviciu pentru limită de vârstă, în temeiul conform Decretului 214/1977.
Prin sentința civilă nr. 4617/15.11.2005 a Tribunalului București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a constatat că activitatea desfășurată de către recurentul reclamant perioada 23.08.1965- 1.08.1971 a fost desfășurată în grupa l-a de muncă, iar prin decizia nr.3604/29.10.2007 a Curții de Apel București, Secția a VII-a, s-a reținut ca fiind lucrată în grupa I de muncă și perioada 01.08.1971 - 01. 11. 1977; 01.11.1977 -10.05.1989 și 10.05.1989 - 31.08.1990.
Pensia recurentului reclamant a fost recalculată prin decizia nr. Deciziei nr. -/26.05.2008 emisă de către Casa de Pensii a Ministerului d e Interne și Reformei Administrative, cu luarea în considerare a adeverinței nr. nr. -/20.02.2008 emisă de Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția Management Resurse Umane referitoare la perioada în care au fost desfășurate activități încadrate în grupa l-a de muncă, vechimea în serviciu fiind modificată la 45 ani.
Criticile aduse hotărârii recurate de către recurentul reclamant sunt nefondate, întrucât dreptul la acțiune cu privire la perioada ianuarie 2005 -9.10.2005 este prescris, în raport de prevederile art.1, 3 și 7 din Decretul nr.167/1958, raportat la data formulării cererii de chemare în judecată (9.10.2008).
Termenul de prescripție curge de la data la care reclamantul reclamant putea solicita realizarea dreptului pe calea unei acțiuni în justiție, respectiv de la data la care a trecut în rezervă și i s-au stabilit drepturile de pensie.
Recurentul reclamant putea constata la data stabilirii drepturilor de pensie prin decizia nr. -/12.12.1990 că nu i s-a luat în considerare perioada desfășurată în grupa I de muncă și se putea adresa instanței pentru determinarea corectă a drepturilor de pensie.
Nu se poate aprecia că dreptul la acțiune curge de la data rămânerii irevocabile a sentinței civile nr. 4617/15.11.2005 a Tribunalului București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, întrucât prin această hotărâre nu s-au stabilit drepturile de pensie, ci doar s-a constatat că activitatea desfășurată de către recurentul reclamant, în perioada 23.08.1965- 1.08.1971 se încadrează în grupa I de muncă.
Hotărârea judecătorească amintită nu are caracterul unui act care întrerupe cursul prescripției, iar în speță recurentul reclamant nu a dovedit existența altor dispoziții sau recunoașteri din partea debitorului obligației ce ar fi avut ca efect întreruperea cursului prescripției.
Decizia nr. nr. -/26.05.2008 Casei de Pensii a Ministerului d e Interne și Reformei Administrative de stabilire a drepturilor de pensie în favoarea recurentului reclamant cu începere din data de 1.01.2008, cu luarea în considerare a unei vechimi de 45 ani, a fost emisă în raport de prevederile art.III din Legea nr.90/2007 pentru completarea art. 9 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, conform cărora "prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2008", astfel cum se menționează expres de către recurenta pârâtă MIRA, iar nu ca urmare a revizuirii primei decizii sau pentru punerea în executare a sentinței civile nr. 4617/15.11.2005 a Tribunalului București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, de vreme ce în cuprinsul deciziei de pensie nu se face nici o referire la această hotărâre.
În privința cheltuielilor de judecată, critica recurentului reclamant este nefondată, având în vedere faptul că în fața instanței de fond nu s-a făcut dovada efectuării cheltuielilor de judecată.
Chitanța de onorariu avocat nr. 109/08.06.2009 eliberată de Cabinetul de avocat " " în baza contractului de asistență nr. 80712/2009 invocată de către recurentul reclamant nu a fost prezentată instanței de fond, ci a fost prezentată abia în recurs, fiind anexată cererii de recurs, caz în care prima instanță corect a respins cererea de plată a cheltuielilor de judecată, în lipsa documentelor justificative.
Cu privire la recursul declarat de recurentul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. Curtea reține ca fiind nefondate criticile aduse hotărârii atacate, pentru următoarele considerente:
Prevederile art.9 alin.1-3 din Legea nr.164/2001, conform cărora " (1) Condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea cadrelor militare pot fi: a) normale; b) deosebite; c) speciale. (2) privind locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite și speciale stabilite pentru sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se aplică și cadrelor militare care își desfășoară activitatea în condiții similare.(3) Locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite și speciale, specifice pentru cadrele militare, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerilor instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale." sunt aplicabile și cadrelor militare care aveau calitatea de pensionar militar la data intrării în vigoare a Legii nr.90/2007 pentru completarea art. 9 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cum este și cazul recurentului reclamant, potrivit art.1 din Legea nr.90/2007, intrată în vigoare de la data de 1.01.2008, care a prevăzut că la articolul 9 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins: "(5) Prevederile alin. (1) - (3) sunt aplicabile, după caz, și cadrelor militare care aveau calitatea de pensionar militar la data intrării în vigoare a prezentei legi.".
Conform art.2 din Legea nr.70/2007 "drepturile de pensie recalculate conform art. 9 alin. (5) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu completările aduse prin prezenta lege, se acordă și se plătesc de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în termenul legal de prescripție."
În speță, drepturile de pensie ale recurentului reclamant trebuiau recalculate retroactiv de către pârât, ca urmare a celor constatate prin sentința civilă nr. 4617/15.11.2005 a Tribunalului București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale cu privire la activitățile în grupa I de muncă desfășurate înainte de data pensionării.
Ca atare, prima instanță corect a admis cererea recurentului reclamant de obligare a recurentei pârâte la plata drepturilor de pensie recalculate în funcție de perioada lucrată în condiții deosebite de muncă, prin raportare la data cererii de chemare în judecată (9.10.2008) și cu respectarea termenului general de prescripție, prevăzut de art.1 din Decretul nr.167/1958.
Este adevărat că Ministerul Internelor și Reformei Administrative nu a avut calitatea de angajator și nu a întocmit fișele de pensie, însă încadrează activitățile desfășurate în condiții deosebite, speciale de muncă prin emiterea de ordine în acest sens și eliberează documente necesare recalculării vechimii în muncă, motiv pentru care prima instanță corect a reținut că acesta are calitate procesuală pasivă în cauză, fiind titularul obligației corelative dreptului subiectiv recunoscut reclamantului.
Pentru considerentele arătate, Curtea văzând și dispozițiile art.312 din pr.civ. va respinge ca nefondate recursurile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate. recursurile declarate de recurentul-reclamant, cât și de recurentul-pârât Ministerul Administrației și Internelor, împotriva sentinței civile nr.4964 din data de 09.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.37630/3/AS/2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
11.12.2009
Jud. fond:;
Președinte:Farmathy AmeliaJudecători:Farmathy Amelia, Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu
