Obligație de a face. Decizia 6511/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-(4876/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.6511/
Ședința publică din data de 12 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.3866 din 08 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 7413/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect - obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul reclamant, personal, lipsind recurenta pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul reclamant, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei instanțe la data de 04.11.2009, precum și faptul că recurenta pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatul reclamant, personal, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.3866/8.05.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis cererea reclamantului în contradictoriu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a anulat decizia nr.-/22.01.2009; a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensie în care să fie menționată vârsta standard de pensionare de 63 ani și 5 luni și un stagiu complet de cotizare de 31 ani și 10 luni începând cu data de 29.09.2008.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin decizia nr. -0/22.01.2009, contestatorul a fost pensionat la data de 29.09.2008 reținându-se vârsta standard de pensionare de 65 ani și un stagiu complet de cotizare de 35 ani.
Art.167 alin.1 din Legea nr.19/2000 stabilește că de la data intrării în vigoare și până la data în care stagiile complete de cotizare cerute sunt de 30 de ani pentru femei și 35 de ani pentru bărbați: a) persoanele care au desfășurat activități încadrate prin prezenta lege în condiții deosebite de muncă beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, cu respectarea condițiilor prevăzute la art.42, în raport cu vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr.3.
Din decizia nr.-/22.01.2009 reiese că petentul a lucrat grupa a II de muncă 26 de ani, 11 luni și 2 zile și în grupa I de muncă 2 ani, 10 luni și 16 zile, beneficiind de o reducere a vârstei standard de pensionare de 6,5 ani conform art.42 alin.1 tabelul 1 din același act normativ.
Conform anexei 3 din Legea nr.19/2000 pentru perioada august 2008- noiembrie 2008 vârsta standard de pensionare este de 63 de ani și 5 luni și stagiul complet de cotizare de 31 de ani și 10 luni.
Cererea de pensionare a contestatorului a fost înregistrată la intimată la data de 29.09.2008. La această dată contestatorul avea vârsta de 58 de ani, 6 luni și 9 zile, depășind limita minimă stabilită de anexa 3 din lege, respectiv de 57 de ani și 5 luni (63 de ani și 5 luni cu o reducere de 6,5 ani conform art. 42(1).
Astfel, contestatorul la data de 29.09.2008 trebuia să îndeplinească vârsta standard de pensionare de 63 ani și 5 luni și un stagiu complet de cotizare de 31 de ani și 10 luni așa cum prevede Legea nr. 19/2000 în anexa 3.
Pentru aceste considerente, instanța de fond a admis acțiunea, a anulat decizia de pensionare nr.-/22.01.2009 și a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensie în care să fie menționată vârsta standard de pensionare de 63 ani și 5 luni și un stagiu complet de cotizare de 31 ani și 10 luni începând cu data de 29.09.2008.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, criticând sentința pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
- Hotărârea pronunțată de instanța de fond a fost dată cu încălcarea legii.
Contestatorul, este născut la data de 20.03.1950, vârsta standard de pensionare, în cazul contestatorului, în conformitate dispozițiile art. 41, alin. 2, din legea nr. 19/2000, este de 65 ani. Reclamantul avea dreptul de a iesi la pensie incepand cu 20 martie 2015.
Referitor la susținerile reclamantului, cum ca nu s-a ținut cont de prevederile art. 41, din Legea nr.19/2000, cu completările și modificările ulterioare, recurenta face următoarele precizări:
Fiind vorba de o eroare in ceea ce privește interpretarea actelor normative invocate (Legea nr. 19/2000 si Ordinul 340/2001), pentru a nu concluziona ca reclamantul cu buna știința încearcă sa inducă in eroare instanța, subliniază ca intre cele doua anexe ( Anexa 3 la lege, si Anexa 9 la ordin) nu exista diferențe, in sensul ca potrivit unei anexe un.asigurat poate dobândi mai devreme dreptul la pensie, sau mai mult ca poate beneficia de reducerea stagiului complet de cotizare.
Anexa 3, stabilește vârstele standard de pensionare si stagiile minime și complete de cotizare pentru femei si bărbați, pe ani si pe luni, pe perioada aprilie 2001 -martie 2015.
Anexa nr. 9 la Ordinul nr. 340/2001 se refera la eșalonarea vârstelor standard de pensionare si a stagiilor minime si complete de cotizare în funcție de data nașterii, eșalonare prevăzuta de art. 41, alin. (2) din Legea 19/2000. Potrivit acestei anexe, eșalonarea vizează bărbații născuți in perioada ianuarie 1939 - decembrie 1949, inclusiv. Prin urmare, bărbații născuți în luna iulie 1949 se pot pensiona la vârsta de 64 ani și 10 luni, având nevoie de un stagiu minim de cotizare de 14 de ani și 8 luni, si de un stagiu complet de 34 ani și 8 luni.
Astfel, în speța reclamantului, urmare faptului că este născut la data de 27.03.1950, beneficiază de eșalonarea reglementata de art. 41, alin. (2)-(4) din Legea nr. 19/2000, anexa 3 la Legea nr. 19/2000 si anexa 9 la Ordinul nr. 340/2001, îndeplinind condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei de 65 ani. Reclamatului i-au fost stabilite drepturile de pensie de limita de vârsta potrivit deciziei nr. -/22.01.2009, in temeiul Legii nr. 19/2000, urmare cererii înregistrate la data de 29.09.2009, sub numărul -.
Drepturile au fost stabilite începând cu data de 29.09.2008, urmând a fi comunicate în plată potrivit dispozițiilor Legii nr.19/2000, la stabilirea drepturilor s-au valorificat toate documentele aflate in dosarul de pensionare.
Având în vedere cele enunțate anterior, temeiurile de drept invocate apreciază recurenta că în mod corect Casa Locală de Pensii Sector 5, a procedat la emiterea Deciziei prin care s-a admis cererea de acordare a pensiei pentru limită de vârsta si pe cale de consecința, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței civile recurate pronunțata de Tribunalul București, in sensul respingerii in tot a acțiunii.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței pronunțate de instanța de fond prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele motive:
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt și de drept și a făcut o corectă aplicare a legii.
Recursul declarat de către recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului a fost găsit nefondat întrucât, Curtea observă că din datele înscrise în decizia de pensionare, respectiv vârsta de 65 ani și stagiul de 35 ani, reiese că recurenta-pârâtă a făcut o încadrare greșită în art.167 (2) în loc de art.167 (1) din Legea nr19/2000.
Astfel, corect a reținut instanța de fond din decizia nr.-/22.01. 2009 că petentul a lucrat grupa a II de muncă 26 de ani, 11 luni și 2 zile și în grupa I de muncă 2 ani, 10 luni și 16 zile, beneficiind de o reducere a vârstei standard de pensionare de 6,5 ani conform art.42 alin.1 tabelul 1 din același act normativ.
Conform anexei 3 din Legea nr.19/2000 pentru perioada august 2008- noiembrie 2008 vârsta standard de pensionare este de 63 de ani și 5 luni și stagiul complet de cotizare de 31 de ani și 10 luni și nu 65 de ani și un stagiu complet de cotizare de 35 de ani cum greșit a stabilit recurenta-intimată.
La data înregistrării cererii de pensionare-29.09.2008, contestatorul avea vârsta de 58 ani, 6 luni și 9 zile și cum acesta beneficiază de o reducere a vârstei standard cu 6,5 ani conform art.42(1) din aceeași lege, în mod temeinic și legal, instanța de fond a anulat decizia de pensionare emisă și a obligat pârâta (recurenta din prezenta cauză) la emiterea unei noi decizii de pensionare în care să fie menționată vârsta standard de pensionare de 63 ani și 5 luni și un stagiu complet de cotizare de 31 de ani și 10 luni începând cu data de 29.09.2008.
Pentru considerentele arătate, în baza art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI cu sediul în B, Calea nr.6, sector 3 împotriva sentinței civile nr.3866/8.05.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant domiciliat în B str.-, -C2,.A,.9 sector 5.
.//.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
4 ex.
11.12.2009
Jud.fond:
Președinte:Petrică ArbănașJudecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu