Obligație de a face. Decizia 6547/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 4879/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6547R
Ședința publică de la 13 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR 2: Enache Daniela Georgeta
JUDECĂTOR -- -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei privind recursul formulat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului, împotriva sentinței civile nr.4277 din 20.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.7560/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect-emitere decizie pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta personal, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează faptul că la dosar intimata a depus prin serviciul registratură, întâmpinare în 2 exemplare.
Curtea procedează la legitimarea intimatei și constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, cauza fiind în stare de judecată, acordă cuvântul în combaterea motivelor de recurs.
Intimata solicită respingerea recursului pentru motivele arătate în întâmpinare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4277 din 20.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.7560/3/AS/2009, a fost admisă cererea formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B și,
A fost obligată intimata să emită decizie de pensionare pentru limită de vârstă cu valorificarea unei perioade de 16 ani, 2 luni și 12 zile ca fiind lucrată în grupa a Il-a de muncă, conform adeverinței nr.466/3.09.2007 emisă de SC SA B, începând cu data de 18.03.2008.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin decizia nr.1856/8.01.2009, emisă de Casa de Pensii a sectorului 2, urmare a examinării actelor din dosarul de pensionare înregistrat sub nr.1856/18.03.2008, în baza Legii nr.19/2000, a fost respinsă cererea de pensionare a solicitantului, cu motivarea că nu sunt îndeplinite prevederile art.41 (1) din Legea nr.19/2000 în sensul că "vârsta la data înscrierii la pensie este mai mică decât vârsta standard de pensionare" și că "activitatea desfășurată în funcția de director fabrică compatibilă cu activitățile și locurile de muncă prevăzute la pct. 1 din lista anexă la Ordinul nr. 969/04.06.1990".
S-a arătat că, la momentul depunerii cererii de pensionare - martie 2008, petenta avea vârsta de 57 ani, 0 luni.
S-a considerat că, prin decizia de respingere din data de 08.01.2009 intimata a reținut o vârstă standard de pensionare de 58 ani și 8 luni, un stagiu total de cotizare realizat de 33 ani, 8 luni și 19 zile din care o perioadă de 4 ani, 8 luni și 13 zile ca fiind lucrați în grupa a II a de muncă.
S-a precizat că intimata, în mod nelegal a respins cererea de pensionare pentru limită de vârstă a petentei întrucât nu a respectat dispozițiile legale privind vârsta standard de pensionare, reducerea acesteia pentru activitatea desfășurata in grupa II de munca si stagiul complet de cotizare.
S-a menționat că, potrivit prevederilor art.41 alin.2 și anexei nr.3 ale Legii nr.19/2000 pentru cererile formulate în perioada decembrie 2007 - martie 2008 vârsta standard cerută de lege este 58 ani și 3 luni iar stagiul complet de cotizare 26 ani și 6 luni.
S-a constatat că la stabilirea acestor două elemente (vârsta și stagiu) intimata s-a raportat la anexa nr.9 a Ordinului nr.340/2001 pentru aprobarea Normelor Metogologice de aplicare a Legii nr.19/2000 care potrivit art.3 Cap.B Secțiunea a II a din actul normativ menționat detaliază anexa nr.3 în funcție de data nașterii.
S-a apreciat că, data fiind neconcordanța constatată cu privire la valorile vârstei standard de pensionare și stagiului complet de cotizare enunțate anterior, că dispozițiile Legii nr.19/2000 au forța juridică superioară Normelor metodologice și în consecința intimata trebuia să se raporteze la anexa 3 legii și să stabilească vârsta standard și stagiul complet de cotizare în funcție de data la care a fost înregistrată cererea de stabilire a drepturilor de pensie.
Referitor la activitatea desfășurată în grupă superioară de muncă Tribunalul mai reține că prin adeverința nr.466/3.09.2007, emisă de SC SA B, se certifică faptul că în perioada 05.12.1977-01.01.1983 (5 ani și 26 de zile) și 15.02.1990-01.04.2001 (11 ani, 1 lună și 16 zile), petenta Tătara, a lucrat în proporție de 75% în locuri de muncă încadrate în a II-
Astfel, din totalul de 16 ani 2 luni și 12 zile lucrați în grupa a II a intimata, având în vedere adresa CNPAS nr.3446/15.12.2008, prin care se aprecia că activitatea desfășurată în funcția de director de fabrică nu se încadra în grupă superioară de muncă, a valorificat doar 4 ani, 8 luni și 13 zile.
S-a avut în vedere că potrivit prevederilor Ordinului nr. 50/1990 nominalizarea persoanelor care desfășurau activități ce se încadrau în a II a de muncă era o atribuție ce revenea angajatorului.
În lipsa unor dispoziții legale care să acorde dreptul CNPAS (ale cărei interpretări și indicații asupra modului de aplicare a legii sunt respectate de Casa de Pensii a municipiului B - art.144 lit.a din Legii nr.19/2000, art.7 pct.III din HG nr.13/2004 cu modificările ulterioare) dreptul de a cenzura adeverințele eliberate de foștii angajatori prin care se certifica încadrarea activității în grupe superioare de muncă și a unor dovezi din care să reiasă că aceasta ar fi inițiat o procedură de anulare a adeverinței menționate anterior instanța de fond apreciind că la stabilirea stagiului de cotizare realizat trebuia să fie avută în vedere activitatea desfășurată de petentă în grupa a II a de muncă.
S-a arătat că, în conformitate cu prevederile art.42 din Legea nr.19/2000 asiguratul care a desfășurat 16 ani activitate în condiții deosebite (cărora le este asimilată a II a de muncă în conformitatea dispozițiilor art.15 din HG nr.261/2001), beneficiază de reducerea cu 3,5 ani a vârstei standard de pensionare.
De asemenea, s-a mai constatat că, aplicând acest beneficiu al legii asupra vârstei standard de pensionare de 58 ani și 3 se obține o vârstă de 54 ani și 10 luni stabilită conform anexei 3 din Legea nr.19/2000) care era împlinită de către contestatoare la data înregistrării cererii prin care solicită pensionarea, susținerea intimatei în sensul că vârsta la data înscrierii le pensie, respectiv 57 de ani este mai mică decât vârsta standard de pensionare, astfel cum a fost redusă respectiv 54 de ani și 10 luni, nu a putut fi reținută.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termenul legal, pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.7, 8 și 9 și art.3041pr.civ. recurenta a arătat că, instanța de fond a reținut, calculele efectuate in baza celor 2 anexe (Anexa nr.3 din Legea nr.19/2000 si Anexa nr.9 din Ordinul nr.340/2001), care conduc la rezultate diferite și a acordat dreptul reclamantei de a beneficia de recalcularea drepturilor de pensie limita de vârsta, începând cu data de 18.03.2008, în funcție de un stagiu complet de cotizare de 27 ani și 4 luni.
Instanța de fond a încălcat prevederile art.41 alin.1, 2, 3, 4 și 5 din Legea nr.19/2000, iar în opinia recurentei, contestatoarea va îndeplini condițiile de pensionare in octombrie 2009 când va avea vârsta de 58 ani si un stagiul complet de cotizare de 27 ani și 4 luni, conform Anexei nr.9 din Ordinul nr.340/2001, privind Normele de aplicare ale Legii nr.19/2000 cu modificările si completările ulterioare.
Recurenta a mai susținut că hotărârea pronunțata de către instanța de fond a fost data cu încălcarea legii, respectiv a art.42 alin.1, instanța de fond acordând reclamantei dreptul de a beneficia de pensie de limita de vârsta, cu data de 18.03.2008 conform Anexei nr.3 din Legea nr.19/2000, încălcând prevederile Anexei nr.9 din Ordinul 340/2001 privind Normele de aplicare ale Legi nr. 19/2000 cu modificările si completările ulterioare, cu privire la stagiul complet de cotizare.
Prin întâmpinarea formulată de intimata, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate și ținând seama de dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. cât și din oficiu, potrivit art.3041pr.civ. Curtea constată următoarele:
În mod corect instanța de fond a făcut aplicarea Anexei 3 Legii nr.19/2000, conform căreia în perioada decembrie 2007 - martie 2008, vârsta standard de pensionare pentru femei este de 58 ani și 3 luni, iar stagiul complet de cotizare este de 26 ani și 6 luni.
De asemenea, în mod corect, constatând contrar susținerilor recurentei, ce apar ca nefondate, că atât Anexa 3 Legii nr.19/2000, cât și Anexa 9 Ordinului nr.340/2001 au aceeași sferă de reglementare dar conțin prevederi contradictorii, instanța de fond a avut în vedere actul normativ cu forță juridică superioară care este legea, și nu Ordinul Ministrului emis în aplicarea acestor legi.
Cum reclamanta a depus cererea de pensionare la data de 18.03.2008, urmează a fi avut în vedere un stagiu complet de cotizare de 26 ani și 6 luni, o vârstă standard de pensionare de 58 ani și 3 luni și având în vedere faptul că acesta a desfășurat timp de peste 16 ani, 2 luni și 12 zile în grupa a II-a de muncă, beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 3 ani și 6 luni, conform tabelului nr.1 din art.42 a Legii nr.19/2000, astfel încât ținând seama și de faptul că reclamanta este născută la data de 28.02.1951 acesta îndeplinea condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă la data depunerii cererii de pensionare.
Mai mult, este nefondată, și susținerea recurentei potrivit cărora instanța ar fi făcut aplicarea greșită a dispozițiilor anexei nr.3 din Legea nr.19/2000, înlăturând de la aplicare anexa nr.9 din Ordinul nr.340/2001, câtă vreme după cum s-a reținut mai sus, în raport de actele depuse la Casa de Pensii cu care intimata a făcut dovada realizării unui stagiu de cotizare în grupa a II-a de muncă, instanța a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor Legii nr.19/2000, mai sus menționate, având forță juridică superioară.
Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului, împotriva sentinței civile nr.4277 din 20.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.7560/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimata.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
07.12.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Scrob Bianca AntoanetaJudecători:Scrob Bianca Antoaneta, Enache Daniela Georgeta
