Obligație de a face. Decizia 6821/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.5466/2009
SECȚIA A VII-A - CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.6821/
Ședința Publică din data de 24 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 3: Zeca Dorina
GREFIER: - -
***********************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii C, împotriva sentinței civile nr.773 din data de 22.06.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr- (format vechi nr.1882/C/2009), în contradictoriu cu intimatul-reclamant - având ca obiect"obligația de a face".
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii C și intimatul-reclamant .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții împrejurarea că recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii C, prin motivele de recurs formulate în cauză, a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civilă.
Curtea, constatând că în cauză recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Cas olicitat judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 773 din data de 22.06.2009, pronunțată în dosarul - (format vechi nr.1882/C/2009), Tribunalul Călărași - Secția Civilă, a admis acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C și, în consecință, a obligat pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, conform dispozițiilor nr.OUG4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani.
Totodată, a obligat pârâta, către reclamant, la plata diferențelor dintre pensia recalculată reclamantului potrivit prezentei sentințe și pensia încasată efectiv de acesta, începând cu data de 29.05.2006.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorească, prima instanță a reținut că reclamantul, la data stabilirii dreptului la pensie prin decizia nr. 94870/01.07.2000, avea o vechime în grupa I de muncă de 24 de ani 8 luni și 27 zile.
La determinarea punctajului mediu anual al reclamantului, pârâta a avut în vedere un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, conform Legii nr. 3/1977.
Potrivit art. 4 alin. 1 din OUG nr. 4 /2005 la recalcularea drepturilor de pensie, punctajul mediul anual și cuantumul fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor HG nr. 1550/2004.
Potrivit art.2 alin. 4 din HG nr. 1550/2004 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Or, în cazul reclamantului care a înregistrat o vechime în muncă în grupa I-a de muncă de 24 de ani, 8 luni și 27 zile stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de art. 14 din Legea nr.3/1977, adică de 20 ani.
De altfel, această problemă a fost tranșată irevocabil de către Înalta Curte de Casație și Justiție care, soluționând recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 40 din data de 22.09.2008 pronunțată în dosarul nr. 16/2008, a admis că dispozițiile art. 77 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanța de fond a apreciat că cererea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C, apare ca fiind întemeiată, motiv pentru care a admis-o ca atare și a obligat pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, conform dispozițiilor nr.OUG 4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, motivat în termenul legaș, pârâta Casa Județeană de Pensii C, care a criticat soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art. 304 și 3041Cod proc. civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta arată că, potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 din nr.HG1550/2004: " Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare", iar la același articol, la alin.3 se stipulează că "pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.".
Consideră că instanța de fond a interpretat în mod eronat prevederile legale invocate mai sus, întrucât intimatul-reclamant beneficiază doar de acordarea pensiei mai devreme decât dacă ar fi desfășurat activitate în grupa a III-a de muncă.
Susține că prima instanță nu a analizat cauza în baza probelor existente la dosar, acțiunea reclamantului fiind inadmisibilă, deoarece, conform dispozițiilor art. 89 din Legea nr. 19/2000, în vigoare astăzi, pensionarul are dreptul la revizuirile și modificările legale, când se constată erori în stabilirea și plata pensiei.
Arată că intimatului-reclamant i s-a emis o decizie în temeiul dispozițiilor nr.OUG4/2005, acesta primind și o pensie majorată în urma recalculării, el beneficiind de prevederile art. 14 din Legea nr. 3/1977 doar pentru a putea beneficia de acordarea pensiei mai devreme, reducându-i-se vârsta de pensionare, datorită faptului că a lucrat în grupă specială de muncă, respective grupa Or, arată recurenta, această lege - Legea nr.3/1977 - nu mai este în vigoare și nici nu ultraactivează.
Prin urmare, consideră recurenta-pârâtă, recalcularea se face în noile condiții legale, cu toată perioada de cotizare, conform stagiului de cotizare prevăzut de legea în vigoare.
Precizează că, în speță, recalcularea s-a făcut în temeiul prevederilor nr.HG1550/2004 și nr.OUG4/2005, stagiul de cotizare care trebuie utilizat fiind cel prevăzut de aceste prevederi legale și anume, de 30 de ani.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art. 304 și art. 3041Cod proc. civilă.
Deși a fost legal citat, intimatul-reclamant nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat la instanța de recurs.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Întrucât recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii C nu a indicat temeiurile juridice ale cererii sale de recurs, indicând doar generic dispozițiile art. 304 și art. 3041Cod procedură civilă, Curtea, făcând aplicarea dispozițiilor art. 306 alin. 3 Cod proc.civilă, apreciază că dezvoltarea motivelor de fapt invocate, face posibilă încadrarea lor în dispozițiile art. 304 pct. 8 și pct. 9 Cod proc.civilă, astfel că va analiza recursul prin prisma acestor temeiuri de drept.
În ceea ce privește recursul, Curtea reține că intimatul-reclamant este beneficiarul procesului de recalculare reglementat prin nr.OUG 4/2005, începând cu data de 01.12.2005, conform nr.HG 1456/2005, iar la emiterea deciziei de recalculare recurenta-pârâtă Iau tilizat, în calculul punctajului mediu anual, un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Mai reține că drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite intimatului-reclamant s-au deschis la data de 01.06.2000, prin decizia de pensionare nr. 94870/01.07.2000, emisă de C, aflată la fila 5 din dosarul de fond, la data pensionării - în temeiul dispozițiilor Legii nr.3/1977 -, acesta având o vechime realizată în grupa a I de muncă de 24 ani, 8 luni și 27 zile.
Curtea constată că, din cuprinsul deciziei susmenționate, de stabilire inițială a drepturilor de pensie (în temeiul Legii nr.3/1977), rezultă că data nașterii intimatului-reclamant este data de 29.05.1950, precum și aspectul că el a desfășurat activitate în grupa I de muncă vreme de de 24 ani, 8 luni și 27 zile, fapt dovedit atât cu carnetul său de muncă, cât și celelalte înscrisuri depuse la dosar.
Astfel, în raport de data stabilirii drepturilor de pensie, Curtea apreciază că în mod corect prima instanță a reținut că, la recalcularea acestora, se aplică dispozițiile art.4 alin.1 din nr.OUG4/2005, potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și, implicit, stabilirea cuantumului fiecărei pensii, se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor nr.HG1550/2004.
De asemenea, în mod justificat instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor art.2 alin.4 din nr.HG1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare este cel reglementat de Legea nr.3/1977, astfel că, în cazul intimatului-reclamant, care a înregistrat o vechime în grupa I de muncă de de 24 ani, 8 luni și 27 zile,stagiul complet de cotizare estecel prevăzut de art.14 din Legea nr.3/1977, adicăde 20 de ani.
Potrivit dispozițiilor art.14 alin.1 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială:
"(1) Persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca, sau cel puțin 25 ani în grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte:
a) un an și șase luni pentru grupa I de munca;
b) un an și trei luni pentru grupa II de munca.-"
Conform dispozițiilor alin.4 al articolului susmenționat:
"(4) Persoanele care au vechime în munca prevăzută de lege și au lucrat efectiv cel puțin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de munca sau cel puțin 20 ani în locurile încadrate în grupa II de munca au dreptul, la cerere, sa li se reducă vârsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. 2, în mod proporțional cu anii lucrați în grupele I sau II de munca, dar nu mai puțin de 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații, sau 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile."
Așadar, în mod justificat tribunalul a constatat că cererea dedusă judecății este întemeiată, motiv pentru a admis-o ca atare, obligând-o pe pârâta Casa Județeană de Pensii C să procedeze la recalcularea drepturile de pensie cuvenite reclamantului, prinutilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, prin aplicarea dispozițiilor nr.OUG4/2005.
De altfel, Curtea constată că problema de drept dedusă judecății a fost tranșată irevocabil de către, care, soluționând recursul în interesul legii, prin Decizia nr.40 din 22.09.2008, pronunțată în dosarul nr.16/2008 - obligatorie pentru instanțe, în temeiul dispozițiilor art. 329 din Codul d e procedură civilă -, a statuat că dispozițiile art.77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iunie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că, sub acest aspect, criticile recurentei sunt doar simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, astfel că le va înlătura, ca nefondate.
Curtea constată că, la pronunțarea sentinței atacate, stabilind data de la care urmează să se efectueze plata, către intimatul-reclamant, a diferențelor dintre pensia cuvenită și pensia efectiv încasată, de asemenea în mod justificat prima instanță a ținut seama de prescripția extinctivă, astfel că a dispus ca plata acestor diferențe să se efectueze începând cu data de 29.05.2006, ci nu de la data de 01.12.2005.
Ca urmare, au fost respectate prevederile art. 1, art. 2 și art. 3 din Decretul nr. 167/10.04.1958 privitor la prescripția extinctivă, potrivit cărora:
"ART. 1 -Dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție,dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege.
Odată cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind accesorii.
Orice clauză care se abate de la reglementarea legală a prescripției este nulă.
ART. 2 - Nulitatea unui act juridic poate fi invocată oricând, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție.
ART. 3 -Termenul prescripției este de 3 ani.".
Față de dispozițiile legale sus-citate, care prevăd că termenul de prescripție este de 3 ani de la data nașterii dreptului material la acțiune, precum și în raport de data înregistrării acțiunii introductive pe rolul instanței de fond - data de 29.05.2009 -, Curtea constată că, într-adevăr,sunt prescrise acele pretenții ale intimatului-reclamant, referitoare la plata diferențelor de pensie aferente intervalului cuprins între data de 01.12.2005 și data de 28.05.2006 (inclusiv).
Pentru toate considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază criticile recurentei drept simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, astfel că le va înlătura, ca nefondate și, însușindu-și atât opinia, cât și argumentele primei instanțe, consideră că hotărârea fondului este legală și temeinică, urmând aom enține.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, împotriva sentinței civile nr.773 din data de 22.06.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr- (format vechi nr.1882/C/2009), în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
red: / tehnored:
2 EX. / 22.12.2009
Jud. fond: ;
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Farmathy Amelia, Zeca Dorina
