Recalculare pensii. Decizia 6822/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
-ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.4638/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.6822/
Ședința Publică din data de 24 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 3: Zeca Dorina
GREFIER - -
****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulate de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a municipiului B, împotriva sentinței civile nr.3366 din data de 22.04.2009 pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.33557/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant - având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns: intimatul-reclamant personal, lipsind recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că pentru termenul de azi s-a depus la dosar prin serviciul "registratură" al secției la data de 08.10.2009 de către intimatul-reclamant întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, în dublu exemplar, în susținerea cererii atașând un set de înscrisuri, de asemenea, în dublu exemplar.
Intimatul-reclamant, întrebat fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimatul-reclamant, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, pentru motivele arătate pe cale de întâmpinare, cu consecința menținerii hotărârii judecătorești recurate pronunțate de către instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Fără cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art. 150 Cod proc. civ. și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 13.07.2009, recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului Bac riticat sentința civilă nr.3366/22.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.33557/3/AS/2008, susținând că hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită și încălcarea legii, instanța de fond acordând mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut.
În drept, recurenta și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.6,7 și 9 Cod pr.civilă și art.3041Cod pr.civilă.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Asupra acestuia, Curtea reține următoarele:
Recurenta critică soluția instanței de fond care a acordat întâietate de aplicare principiului contributivității, susținând că adeverințele în privința cărora nu a acceptat valorificarea nu se referă la un spor, ci la alte sume reprezentând un fond de stimulare prevăzut de art.62 și art.65 din Legea nr.57/1974 care nu puteau fi luate în calcul în conformitate cu OUG nr.4/2005.
De asemenea, recurenta a criticat faptul că în adeverințe nu a fost trecut temeiul juridic al acordării acestei sume.
Cu privire la această din urmă critică, orice eventuală neregularitate se poate considera acoperită, câtă vreme chiar recurenta-pârâtă a identificat temeiul legal al acordării respectivei sume, prevederea legală ce impune înscrierea acestei mențiuni în adeverințe urmărind să clarifice acest aspect, în privința căruia, se pare, Casa de Pensii a Municipiului B este pe deplin edificată.
O chestiune de formă, al cărui rol este cel mai sus precizat, nu poate fi folosită ca pretext pentru neluarea în calcul a unor sume pentru care au fost plătite contribuțiile de asigurări sociale.
Atât timp cât Legea nr.19/2000 conferă principiului contributivității o semnificație de principiu de bază în organizarea sistemului public de pensii, este firesc ca această normă juridică să fie avută în vedere și în cazul reglementărilor speciale care privesc modalitatea de calcul a acestor pensii prin luarea în considerare a unor venituri realizate de salariați.
Chiar dacă OUG nr.4/2005 nu enumeră veniturile realizate în acord global și primele printre categoriile de venituri ce urmează a fi luate în considerare la calculul pensiei pentru limită de vârstă, această omisiune a actului normativ în cauză, este acoperită prin reglementarea expresă din legea generală a pensiilor, respectiv art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, a principiului contributivității.
Înscrierea acestui principiu ca un element fundamental în constituirea fondurilor pentru plata pensiei în sistemul public, a urmărit stabilirea unui cadrul echitabil și corect pentru calculul pensiilor. Astfel, este firesc ca în măsura în care salariatului i-au fost calculate și reținute din veniturile salariale realizate, indiferent de titlul cu care aceste sume au fost acordate sau de perioada acordării lor, sume reprezentând contribuția pentru pensie, aceste venituri pentru care au fost reținute contribuții, să fie avute în vedere la stabilirea dreptului la pensie. Esențial pentru calcularea acestor drepturi este ca pentru respectivele venituri, indiferent de titulatura acestora, să se fi reținut contribuția la fondul de pensii, indiferent dacă aceste sume au fost sau nu virate sau plătite de angajator, cât timp astfel de obligații nu reveneau salariatului, ci exclusiv angajatorului.
Normele speciale reprezentate de dispozițiile OUG nr.4/2005 se completează cu cele generale cuprinse în Legea nr.19/2000.
Constatând aplicabilitatea principiului contributivității, instanța de judecată nu creează norme juridice noi, ci doar aplică o normă juridică existentă, cu valoare de principiu, unor situații particulare în care este lipsit de relevanță caracterul temporar și variabil al unor venituri, cât timp pentru acestea au fost reținute sume reprezentând contribuții la fondul de pensii.
În privința motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art.3041Cod pr.civilă, Curtea nu decelează în hotărârea instanței de fond și în etapele procedurale ce au precedat-o, motive de ordine publică a căror presupusă nerespectare să afecteze legalitatea și temeinicia sentinței recurate. De altfel, Curtea remarcă faptul că nici recurenta nu poate să fi reținut asemenea împrejurări, de vreme ce invocarea dispozițiilor art.3041Cod pr.civilă s-a realizat într-o manieră generică, fără detalierea în concret a acestor eventuale încălcări procedurale.
Recurenta susține că instanța de fond a depășit limitele impuse și sancționate prin art.304 pct.6 Cod pr.civilă, dar nu arată în mod clar în ce ar consta această pretinsă extra petita sau, după caz, minus petita.
Raportând conținutul contestației la considerentele și dispozitivul sentinței recurate, Curtea nu reține o astfel de neregularitate procedurală, menționarea datei de 01.12.2005 neconstituind un element de extra petita, ci aplicarea dispozițiilor art.3 din Decretul nr.167/1958 referitor la termenul general de prescripție de 3 ani pentru pretențiile bănești, coroborat cu dispozițiile OUG nr.4/2005.
Din această perspectivă, având în vedere că reclamantul-intimat a depus cererea de recalculare la Casa Locală de pensii a Sectorului 2 la data de 25.08.2008, termenul de 3 ani conduce la posibilitatea acordării retroactive a drepturilor bănești reprezentând diferența de pensie începând cu data de 25.08.2005. Cum însă prevederile OUG nr.4/2005 limitează în timp această recalculare ca începând cu 01.12.2005, instanța de fond nu a făcut altceva decât să aplice această limitare legală, chiar dacă nu a explicat în detaliu această soluție, aspect acoperit îndestulător prin lămuririle expuse în prezentele considerente de
Cât privește critica întemeiată pe dispozițiile art.304 pct.7 Cod pr.civilă, Curtea remarcă faptul că argumentele expuse în considerentele sentinței recurate justifică, la nivel de principiu, soluția asupra căreia Tribunalul s-a oprit, răspunzând pretențiilor reclamantului.
Faptul că nu apar alte precizări suplimentare, aspect care o nemulțumește pe recurentă, nu înseamnă că sentința este nemotivată, ci este rezultatul soluționării unor pretenții în cadrul unui proces în care recurenta-pârâtă a ales să adopte o conduită procesuală din care au lipsit apărările expuse în cuprinsul unei întâmpinări, deși formularea acesteia era obligatorie și revenea în sarcina pârâtei-recurente în conformitate cu dispozițiile art.118 al.1 Cod pr.civilă.
Prin urmare, Tribunalul nu avea a răspunde unor apărări care nu au fost formulate.
Reținând ansamblul argumentelor mai sus expuse, Curtea, în temeiul art.312 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, împotriva sentinței civile nr.3366 din data de 22.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.33557/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact.LG/5 ex./08.01.2010
Jud.fond:;
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Farmathy Amelia, Zeca Dorina