Obligație de a face. Decizia 7152/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 5495/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7152R
Ședința publică de la 07 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 2: Adela Cosmina Bodea
JUDECĂTOR - - A
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.3934 din data de 12.05.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata,având ca obiect "obligație de a face".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata, prin avocat I, cu împuternicire avocațială nr.-/14.09.2009, aflată la fila 14 dosar, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură, s-a depus la dosar la data de 30.11.2009, de către intimata, întâmpinare, în dublu exemplar, împreună cu dovada achitării onorariului de avocat în sumă de 500 lei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă avocatului intimatei cuvântul în combaterea recursului.
Intimata, prin avocat, solicită respingerea recursului declarat de Casa de Pensii a Municipiului, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, conform motivelor expuse în cuprinsul întâmpinării, solicitând obligarea recurentei și la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3934/12.05.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea precizată formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat intimata să emită decizie și să recalculeze drepturile de pensie ale contestatoarei, prin valorificarea veniturilor suplimentare din adeverința nr. 1585/29.08.2008 emisă de SA și din adeverința nr. 1121/30.06.2008 emisă de SA, începând cu data de 01.10.2005.
A obligat intimata la plata diferențelor de drepturi de pensie cuvenite conform prezentei sentințe, începând cu data de 01.10.2005.
A obligat intimata la plata cheltuielilor de judecată efectuate de contestatoare în valoare de 1000 lei, onorariu avocat, conform chitanței de la dosar.
În considerente a reținut că recurenta-contestatoare a fost pensionată în baza Legii nr.3/1977, începând cu data de 01.06.1990, prin decizia nr. -/19.09.1990 privind acordarea pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă emisă de Comisia de Pensii Sector 4.
Prin decizia nr.-/01.07.2005 privind recalcularea pensiei din sistemul public emisă de Casa de Pensii Sector 4, drepturile de pensie ale contestatoarei au fost recalculate începând cu data de 01.07.2005, în conformitate cu prevederile OUG nr. 4/2005, reținându-se un punctaj mediu anual de 1.14810 puncte și un cuantum al pensiei de 340 lei.
Tribunalul a reținut că, conform mențiunilor din adeverința nr. 1585/29.08.2008 emisă de SC SA și din adeverința nr. 1121/30.06.2008 emisă de SC SA contestatoarea, în perioada în care a fost angajată în cadrul acestor societăți, a obținut venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare, respectiv la salariul de bază, care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, angajatorul fiind obligat să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție conform art. 1 din Decretul nr.389/1972 asupra câștigului brut realizat al salariatului, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Deși la dosarul de pensionare pentru pensie privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, contestatoarea a depus la sediul Casei de Pensii Sector 4 cerere de recalculare a pensiei cu nr. de înregistrare 1997/04.09.2008 aspect ce rezultă din răspunsul administrativ al casei de pensii și bonul de înregistrare la dosar la care a anexat și adeverințele nr. 1585/29.08.2008 emisă de SC SA și nr. 1121/30.06.2008 emisă de SC SA în care se evidențiază veniturile realizate de către aceasta și pentru care societatea a virat contribuțiile la bugetul statului conform legislației în vigoare, intimata, în mod nelegal, nu a procedat la recalcularea drepturilor de pensie ale acesteia cu valorificarea veniturilor obținute și rezultate din înscrisurile doveditoare, acest fapt constituind o încălcare a principiului contributivității prevăzut de art.2 lit. e) și art.155 din Legea nr.19/2000.
Mai mult, prin adresa fără dată și număr, Casa de Pensii Sector 4 răspuns contestatoarei în sensul că, în mod legal, cererea de recalculare nr. 1997/04.09.2008 nu poate fi luată în considerare motivat de faptul că, conform OUG nr. 4/2005 nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Având în vedere că art. 78 din Legea nr. 19/2000 stipulează că: "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică" și reținând răspunsul intimatei în sensul respingerii cererii de valorificare la calculul drepturilor de pensie a veniturilor suplimentare obținute de contestatoare Tribunalul a obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatoarei, prin valorificarea mențiunilor din adeverința nr. 1585/29.08.2008 emisă de SC SA și din adeverința nr. 1121/30.06.2008 emisă de SC SA, începând cu data de 01.10.2005, pe trei anterior depunerii cererii la sediul intimatei conform OUG nr. 4/2005 modificată, și la emiterea unei noi decizii în acest sens.
Față de considerentele reținute mai sus și având în vedere că intimata a calculat și plătit contestatoarei drepturi de pensie în cuantum mai mic decât cel cuvenit, provocând în patrimoniul acesteia un prejudiciu, care se impune a fi reparat, Tribunalul a obligat pârâta la plata către acesta a sumelor reprezentând diferența dintre pensia cuvenită conform prezentei sentințe și cea efectiv încasată începând cu 01.10.2005.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că sentința instanței de fond este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate, al aplicării greșite a prevederilor legale în ceea ce privește luarea în calcul a veniturilor temporare "acord și prime", menționate în adeverințele. 1585/29.08.2008 emisă de SA și din adeverința nr. 1121/30.06.2008 emisă de SA.
Referitor la cererea reclamantei de a i se emite o nouă decizie prin care să-i fie luate în considerare sporurile prevăzute în adeverințele depuse, a arătat următoarele:
- în adeverințele respective sunt prevăzute câștigurile suplimentare, acord și prime;
- cu privire la perioada în care reclamanta a obținut câștiguri suplimentare "acord și prime" arată că acestea nu au fost "câștiguri permanente" în înțelesul-/2005.
Potrivit art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete și sporurile permanente, care au făcut parte din baza de calcul a veniturilor înregistrate în carnetul de muncă.
Veniturile realizate în acord global și prime reprezintă venituri temporare, fără caracter permanent și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, astfel încât nu pot fi luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
Tribunalul Bucureștia reținut în considerentele sentinței civile recurate că în mod greșit Casa Locală de Pensii Sector 4 nu a luat în considerare primele și acordul, apreciind că această soluție ar reprezenta o încălcare a principiului contributivității statuat în art. 2, lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
În privința veniturilor din "prime și acord", obținute conform adeverințelor, a învederat instanței de recurs următoarele:
Normele generale se caracterizează prin aceea că au sfera cea mai largă de aplicabilitate într-un domeniu sau într-o ramură de drept. În domeniul drepturilor de asigurări sociale, Legea nr. 19/2000 reprezintă dreptul comun.
Normele speciale sunt aplicabile unei sfere restrânse de relații, ele derogând de la dreptul comun.
Actele normative referitoare la sporuri sunt, în domeniul drepturilor de asigurări sociale, norme cu caracter special.
Întrucât normele speciale sunt derogatorii, în procesul aplicării lor, ele cunosc un regim restrictiv, fiind de strictă interpretare.
Având în vedere că potrivit OUG nr. 4/2005 (aprobată prin Legea nr. 78/2005), normă juridică ce are caracter special, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, formele de retribuire în acord, obligarea Casei de Pensii la emiterea unei decizii cu luarea în calcul a sporurilor menționate în adeverințe, este netemeinică și nelegală.
Instanța de fond a încălcat principiul juridic conform căruia norma juridică specială deroga de la cea cu caracter general și se aplică cu întâietate.
De altfel, punctul VI din anexa OUG nr. 4/2005 prevede condițiile imperative de formă și fond pe care trebuie să le îndeplinească adeverințele prin care se dovedesc sporurile cu caracter permanent, sporuri care fac parte din baza de calcul a pensiilor.
Pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficiază, ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor și altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor și a compensațiilor prevăzute de lege.
La calculul drepturilor de pensie, întotdeauna s-a avut în vedere respectarea principiului egalității atât pentru persoanele care prin munca lor au depășit producția planificată, cât și pentru situația nerealizării producției planificate, astfel că la calculul pensiei s-a avut în vedere numai retribuția stabilită prin contractul de muncă.
Acesta este și motivul avut în vedere de către legiuitor când nu a încadrat veniturile suplimentare obținute în sistemul de acord global, prime, în categoria sporurilor cu caracter permanent.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței civile nr.3934 pronunțată în ședința publică din 12.05.2009 de către Tribunalul București - Secția a VIII-a, în sensul respingerii acțiunii recurentei-reclamante, ca neîntemeiată și nelegală.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Astfel, cât privește motivele circumscrise temeiului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9. pr. civ, Curtea reține, în acord cu statuările primei instanțe, că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de participanții la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite, conform principiului contributivității, care cere ca la stabilirea drepturilor de pensie să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințele eliberate de unitatea la care asigurata și-a desfășurat activitatea.
În speță, s-a constatat că la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite petentei, intimata nu a valorificat sumele încasate, prevăzute în adeverințele depuse la dosar.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul realizat de angajat, totodată art. 1 din Decretul nr. 389/1972, dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat.
Cât privește OUG nr. 4/2005, aceasta stabilește că recalcularea
pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1.04.2001, se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, iar în privința formelor de retribuire în acord și premiilor acordate, în anexa 1 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, nefăcând parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare.
Or, veniturile suplimentare obținute de petentă au avut caracter de continuitate, fiind incluse în câștigul brut realizat, față de care s-a reținut și virat contribuția de asigurări sociale, astfel că trebuie avute în vedere la recalcularea pensiei.
Se reține, de asemenea, că și art. 3 din Legea nr. 3/1977 ocrotea dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă, pe baza contractului de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege, principiul fiind reiterat și prin art. 2 din Legea nr. 19/2000, care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite.
Față de reglementările anterior enunțate, se apreciază că au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din el, dar nu-l respectă, pentru ca soluția contrară ar duce la nerealizarea scopului urmărit de legiuitor, respectiv ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Prin urmare, în mod legal și temeinic, prima instanță a stabilit că și veniturile suplimentare menționate în adeverințele depuse la dosar trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, astfel că recursul este nefondat și va fi respins ca atare, în aplicarea art. 312 alin. 1. pr. civ.
Constatând culpa procesuală a recurentei pentru promovarea recursului respins ca nefondat, în aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. 1. pr. civ, o va obliga pe aceasta la plata către intimată, a cheltuielilor de judecată în valoare de 500 de lei, reprezentând onorariu avocat avansat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, cu sediul în B, nr. 6, sector 3 împotriva sentinței civile nr.3934 din data de 12.05.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata, domiciliată în B, nr. 286,. 3A,. A,. 10, sector 4.
Obligă recurenta să plătească intimatei cheltuieli de judecată în valoare de 500 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A
GREFIER
Red:
Tehnored:
2 EX./09.12.2009
Jud. fond:
Președinte:Nadia Raluca IlieJudecători:Nadia Raluca Ilie, Adela Cosmina Bodea
