Obligație de a face. Decizia 7397/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6159/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE nr. 7397R
Ședința publică de la 14 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florentina Dragomir
JUDECĂTOR 2: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 3: Dragoș A -
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de recurentul împotriva sentinței civile nr.5740 din data de 29.06.2009 pronunțata de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în contradictoriu cu intimații: MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE - SERVICIUL PENSII MILITARE, DIRECȚIA INSTANȚE MILITARE și ÎNALTA CURTE DE JUSTIȚIE ȘI CASAȚIE, având ca obiect "obligație de a face".
La apelul nominal a răspuns recurentul personal, legitimat în fața instanței, intimatul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE - SERVICIUL PENSII MILITARE, prin consilier juridic ce depune delegație la dosar, lipsind intimații: DIRECȚIA INSTANȚE MILITARE, ÎNALTA CURTE DE JUSTIȚIE ȘI CASAȚIE.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură, s-a depus la dosar la data de 14.12.2009, de către intimatul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE - SERVICIUL PENSII MILITARE, întâmpinare, în dublu exemplar.
Curtea comunică recurentului un exemplar al întâmpinării.
Recurentul solicită acordarea unui termen, pentru a lua cunoștință de întâmpinarea ce i-a fost comunicată, și depune la dosar adeverința nr.60/8049 din 09.12.2009 emisă de Camera Deputaților.
Curtea dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței, pentru a da posibilitatea recurentului să ia cunoștință de întâmpinarea formulată de intimatul Ministerul Apărării.
La a doua strigare a cauzei, se prezintă recurentul personal, legitimat în fața instanței, intimatul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE - SERVICIUL PENSII MILITARE, prin consilier juridic, lipsind intimații: DIRECȚIA INSTANȚE MILITARE, ÎNALTA CURTE DE JUSTIȚIE ȘI CASAȚIE.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă părților cuvântul în susținerea/combaterea recursului.
Recurentul solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, arătând că a optat pentru înlocuirea pensiei militare de serviciu cu pensia de magistrat militar. La baza de calcul a pensiei de serviciu ca magistrat militar solicită să fie incluse și drepturile bănești specifice calității de militar, respectiv solda de grad, gradațiile militare și solda de dispozitiv, întrucât a contribuit în raport de toate aceste fonduri.
Își întemeiază aceste susțineri pe prevederile Legii nr. 303/2004 republicată. Prin întâmpinarea formulată de intimatul Ministerul Apărării se încalcă cele două principii: al contributivității și al nediscriminării.
Intimatul Ministerul Apărării Naționale, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea sentinței civile recurate, ca fiind legală și temeinică, arătând că recurentul a optat pentru pensia de magistrat militar, în conformitate cu dispozițiile art. 82 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.5740/29.06.2009, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ap. - SERVICIUL PENSII MILITARE ȘI DREPTURI SOCIALE, DIRECȚIA INSTANȚE MILITARE si ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE.
In motivare, Tribunalul Bucureștia reținut ca reclamantul a avut calitatea de magistrat militar, cu gradul de general, iar începând cu data de 01.07.2000 a fost înscris la pensie militară de stat, stabilita conform Decretului nr. 214/1997 privind pensiile militare de stat. Ulterior, sistemul pensiilor militare de stat a primit reglementare prin Legea nr. 164/2001.
Articolul nr. 82 din Legea nr. 303/2004 reglementează condițiile in care se acorda pensia de serviciu pentru magistrați, dispunând ca "(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Inalta C de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în magistratură.
(4) Pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) și (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără aop utea depăși.
(5) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. In acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.
(6) De prevederile alin. (1), (3) și (4) pot beneficia și judecătorii și procurorii pensionați anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public și care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. în acest caz,pensia de serviciu se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care
are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție,
vechime și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat înaintea eliberării din funcția de judecător sau procuror, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție.
Judecătorii și procurorii pot opta între pensia de serviciu și pensia din sistemul public. Judecătorii și procurorii militari pot opta între pensia de serviciu și pensia militară de serviciu.
Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă."
Reclamantul, prevalându-se de dispozițiile alineatului 7 anterior citat, a optat pentru pensia de serviciu acordata in baza Legii nr. 303/2004, astfel ca trebuie sa accepte condițiile in care se calculează si se plătesc aceste drepturi la pensie, el neputând sa se bucure de prevederile cele mai favorabile atât ale legii in discuție cat si ale Legii nr. 164/2001.
Este adevărat ca din dispozițiile art. 48 din Legea nr. 164/2001 rezulta ca actualizarea pensiilor militare se efectuează din oficiu de paratul Ministerul Apărării Naționale, insa, așa cum s-a arătat, reclamantul nu mai are beneficiul acestei legi ci, in conformitate cu dispozițiile Legii nr. 19/2000, care isi găsesc aplicabilitatea ori de cate ori nu exista o prevedere contrara intr-o lege speciala, atât stabilirea pensiei cat si actualizarea acesteia se fac la cererea persoanei îndreptățite.
Norma juridica al cărei conținut a fost prezentat, se justifica prin faptul ca baza de calcul a pensiei, in cazul concret indemnizația de încadrare bruta lunara si sporurile de care beneficiază un președinte de secție civila de la Inalta C de Casație si Justiție in condiții similare de vechime si funcție (reclamantul deținând funcția de președinte al Secției Militare a Inaltei Curți de Casație si Justiție), trebuie dovedita in raport cu fiecare cerere de recalculare in parte de către adresant.
Tocmai de aceea, este nejustificata pretenția reclamantului de a impune Inaltei Curți de Casație si Justiție sa comunice, din oficiu, după fiecare modificare legislativa către Ap. - Serviciul Pensii Militare suma ce reprezintă baza de calcul a pensiei sale. Tot ca urmare a opțiunii manifestate de către reclamant in favoarea aplicării Legii nr. 303/2004, care da posibilitatea pensiei de serviciu in anumite condiții speciale numai pentru activitatea desfășurata ca magistrat, nu pot fi avute in vedere la calculul acesteia veniturile realizate de către reclamant in perioada in care a funcționat ca parlamentar ales al României, caci, pe de o parte, Legea nr. 303/2004 nu prevede o asemenea posibilitate, iar pe de alta parte, dispozițiile generale in materie de asigurări sociale devin incidente numai la implinirea de către reclamant a vârstei standard de pensionare.
Pentru aceleași argumente nu poate fi inclus in pensia reclamantului sporul de 9% corespunzător perioadei de 37 de ani in care a contribuit la fondul pentru pensie suplimentara care nu reprezintă un element de calcul al pensiei pentru magistrați, ci al pensiilor militare, conform Legii nr. 164/2001.
In sfârșit, pensia de serviciu ca magistrat cuvenita reclamantului nu se poate calcula de la o data anterioara împlinirii vârstei de pensionare (condiție impusa de Legea nr. 303/2004 prin art. 82 alin. 1) si care, așa cum stabilesc Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 19/2000, ar fi fost de 63 de ani si o luna, vârsta pe care reclamantul a împlinit-o la data de 15.06.2007.
Astfel, s-a concluzionat ca, in mod corect, drepturile la pensie i-au fost recunoscute reclamantului începând cu luna iunie 2007.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat, în termenul legal, recurentul-reclamant, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivare, recurentul a aratat ca ste adevărat că a fost magistrat militar timp de peste 32 de ani și fost președinte al Secției Militare din cadrul Inaltei Curți de Casație și Justiție, până când, urmare a reorganizării judiciare, aceasta a fost desființată, optand pentru înlocuirea pensiei militare de serviciu cu pensia de magistrat militar.
Această împrejurare însă impunea - contrar opiniei greșite a instanței de fond - ca în baza de calcul a pensiei de serviciu ca magistrat militar să fie incluse și drepturile bănești specifice calității de militar activ, respectiv solda de grad corespunzătoare gradului de general, cele 7 gradații militare în cuantum de 42% și indemnizația de dispozitiv de 25%, pe lângă indemnizația brută lunară a unui președinte civil de Secție de la. indemnizație calculată cu toate sporurile legale (adeverințele nr. 193/06.06.2007 și nr. 500/01.10.2008 eliberate de ).
Susținerea se întemeiază pe prevederile art. 74 alin. 4 și 5 din Legea 303/2004 republicată ( Of. 439/26.06.2009); art. 1 alin.2 și art.3 alin. 1 și 2, art. 4 și art.7 din nr.OUG 27/29.03.2006, art. 7 alin. 1, 3 și 5 din Normele Metodologice de aplicare a Legea nr.303/2004 aprobate prin nr.HG 1275/18.10.2005 (Of. 979/2005) toate acestea raportate la prevederile art. 3, art. 9, art. 11, art. 13, art. 58, art. 59 și Anexa 7 pct. 11 din Legea 138/20.07.1999 (Of. 347/22.07.1999) modificată prin nr.OG 8/30.01.2008 (Of. 78/31.08.2008).
Astfel, potrivit art. 7 alin. 1 și 3 din Normele Metodologice, "cuantumul pensiei de serviciu - prevăzut de art. 82 alin. 5 - este de 80% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni de activitate ale unui judecător sau procuror în funcție, în condiții identice de vechime și nivel al instanței sau parchetului" urmând ca: "In veniturile brute realizate se includ pe lângă indemnizația brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent".
De asemenea, potrivit art. 3 alin. 1 și 2 din nr.OUG 27/29.03.2006: "Judecătorii, procurorii - au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară - stabilită - pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte din prezenta ordonanță de urgență. Pentru judecătorii și procurorii militari, indemnizația de încadrare brută lunară stabilită potrivit prezentei ordonanțe reprezintă solda de funcție".
Totodată, potrivit art. 4 alin. 1 și 3 din nr.OUG27/2006: "Judecătorii procurorii- beneficiază în raport cu vechimea numai în funcțiile de judecător procuror - la. de o majorare a indemnizației stabilite potrivit art. 3, calculată în procente la indemnizația brută de încadrare lunară de 30% pentru o vechime mai mare de 20 de ani", această indemnizație majorată urmând a fi luată în calcul la stabilirea, recalcularea și actualizarea pensiei de serviciu.
In conformitate cu art. 41 alin. 1 și 2 din Legea 45/06.03.2007, pentru vechimea în muncă, judecătorii, procurorii beneficiază de un spor de vechime calculat la indemnizația brută lunară, care se situează între 5% și 25%, acesta urmând a fi luat în calcul la acordarea, recalcularea și actualizarea pensiilor.
Potrivit art. 7 din nr.OUG27/2006, pentru condițiile de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor, procurorilor a li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară.
Pe de altă parte, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 2 din nr.OUG27/2006: "Salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor și procurorilor militari se asigură de Ap. potrivit prezentei ordonanțe de urgență și reglementărilor referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de militar activ".
referitoare la drepturile bănești specifice calității de militar activ își au sediul în Legea 138/20 iulie 1999, mai precis în prevederile art. 3 art. 9, art. ll, art. 13. art. 58 art. 59 și Anexa 7 pct. 11.
Astfel, potrivit art. 3 cadrele militare în activitate au dreptul la o soldă lunară compusă din: solda de funcție, solda de grad ( art. 9), gradații pentru timpul servit în calitate de cadrul militar în activitate (v și art. 11), indemnizație de dispozitiv ( și art. 13), solda de merit și indemnizația de comandă, ultimele două, acolo unde este cazul.
De asemenea, în conformitate cu Anexa 7 pct. 11, "magistrații cadre militare în activitate din structurile judecătorești, beneficiază de drepturile reglementate în legislație aplicată personalului autorității judecătorești" și "Pentru calitatea de cadru militar în activitate beneficiază și de: solda de grad și gradațiile calculate la aceasta premii, sporuri și alte drepturi care se acordă personalului militar, mai puțin cele care au corespondent în legislația aplicabilă organelor autorității judecătorești".
Recurentul arata ca rezultă faptul că, pe perioada cât a fost magistrat militar în activitate, drepturile sale salariate lunare au cuprins atât pe cele prevăzute pentru un magistrat civil, cât și pe cele pentru un militar activ respectiv: indemnizația de încadrare brută lunară cuvenită unui
președinte civil de Secție de la ÎNALTA CURTE de Casație și
Justiție la care s-au adăugat următoarele sporuri: sporul de 30% pentru o vechime mai mare de 20 de ani numai în funcția de magistrat (art. 4 nr.OUG27/2006), sporul de 25% pentru o vechime în muncă mai mare de 25 de ani (art. 41 din nr.OUG27/2006) sporul de 15% pentru condiții deosebite de muncă (art. 7 din nr.OUG27/2006), solda de grad cuvenită unui general (sau general de divizie), (art. 9 din Legea 1238/1999); 7 (șapte) gradații militare în cuantum de 42% calculate prin raportare la gradațiile de general ( art. 11 din Legea 138/1999); indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din indemnizația de încadrare brută lunară cuvenită unui președinte civil de Secție de la, solda pentru gradul de general și cele 7 (șapte) gradații militare ( art. 13 din Legea 138/1999).
Solda de grad, gradațiile militare și indemnizația de dispozitiv nu au corespondent (nu se regăsesc) în sporurile aplicabile magistraților civili.
Așadar, venitul total brut încasat efectiv a fost mai mare decât cel încasat de un magistrat civil președinte de Secție la. cu aceeași vechime în muncă și respectiv vechime în magistratură.
Drept urmare, contribuția pe care a plătit-o la bugetul asigurărilor sociale a fost net superioară.
Or, legislația asigurărilor sociale este guvernată de principiul contributivității, potrivit căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin și se acordă proporțional cu cuantumul contribuției la bugetul asigurărilor sociale.
Cu alte cuvinte, la o contribuție mai mare, se cuvine o pensie mai mare.
Acest principiu nu vine în contradicție cu prevederile art. 82 alin. 2 teza Il-a din Legea nr.303/2004 republicată, potrivit căreia magistrații militari pot opta între pensia de serviciu și pensia militară de serviciu, deoarece nu se pune problema cumulării celor două tipuri de pensie, după cum în mod greșit a conchis instanța de fond ( sentința pag. 8 antepenultimul paragraf) ci doar stabilirea unei singure pensii, cea de serviciu în magistratură pentru un magistrat militar pornind însă de la o bază de calcul mai mare decât în cazul magistratului civil.
Deci, în conformitate cu prevederile art. 74 și art. 82 din Legea 303/2004 art. 1 și art. 3 din nr.OUG27/2006 cât și cu ale art. 3, art. 9, art. 11 art. 58, art. 59 și Anexa nr. 7 pct. 11 din Legea nr.138/1999 trebuie avute în vedere toate veniturile pe care le-a încasat efectiv ca magistrat militar și nu numai pe cele pe care le-ar fi primit dacă era magistrat civil.
A conchide în sens invers, așa după cum a făcut-o instanța de fond, echivalează cu încălcarea principiului contributivității la bugetul asigurărilor sociale și implicit cu încălcarea principiului egalității în drepturi a unor persoane aflate în situații juridice identice.
Or, Ap. - Serviciul Pensii Militare prin decizia - din 27.10.2007 revizuită apoi la data de 23.10.2008, nu a luat în calcul și drepturile bănești pe care recurentul le-a primit în plus ca magistrat militar, în conformitate cu Legea 138/1999. (solda pentru gradul de general, gradațiile militare în cuantum de 42% și indemnizația de dispozitiv de 25%).
Se solicita instanței de recurs să oblige pârâta Direcția Instanțelor Militare din Ap. să întocmească și să trimită pârâtei Serviciului Pensii Militare din cadrul Ap. drepturile bănești ce i se cuvin ca fost militar activ, respectiv solda de grad, gradațiile militare în cuantum de 42% din solda pentru gradul de general, indemnizația de dispozitiv de 25% din indemnizația brută lunară cuvenită unui președinte civil de secție, toate cu începere de la data de 01 iulie 2007, când depășise vârsta de 63 de ani și o lună pentru a fi achitate de Serviciul Pensii Militare al Ap. actualizate însă cu coeficientul de inflație de Ia 01.07.2007 până la plata efectivă a lor.
Prin analogie dar în concordanță cu firescul și cu logica,
prevederile art. 14 art. 18 și art. 19 din Normele Metodologice de
aplicare a Legii 303/2004, aprobate prin nr.HG 1275/18.10.2005, sunt
aplicabile speței, așa încât cererea de a fi obligate
pârâtele și Direcția Instanțelor Militare să comunice fiecare în
părțile care le privesc veniturile legale necesare actualizării de către
pârâta Serviciul Pensii Militare din cadrul Ap. a cuantumului
pensiei la care are dreptul, trebuia admisă și nu respinsă.
Este adevărat că mandatul de parlamentar, potrivit prevederilor
Legii nr.303/2004 nu este asimilat ca vechime în magistratură dar acesta,
în conformitate cu prevederile art. 46 din Legea nr.96/2006 republicată,
constituie vechime în muncă și în specialitate.
Or, specialitatea recurentului era de magistrat după cum specialitatea altor parlamentari putea fi de inginer, medic, profesor etc.
Se considera că acei 4 ani de mandat, în conformitate cu art. 82 alin. 3 din Legea nr.303/2004, pot fi adăugați ca 4% la cuantumul pensiei ce i se cuvine ca magistrat militar.
ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, în calitate de intimată-pârâtă, a depus întâmpinare, prin care solicită instanței să constate că recursul declarat de recurent este nefondat.
S-a arătat ca, prin sentința recurată, Tribunalul București, Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în mod corect a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamant împotriva înaltei Curți de Casație și Justiție.
Acțiunea a vizat, între altele, obligarea Înaltei Curți de Casație și Justiție ca, din oficiu, să întocmească și să comunice fără întârziere, după fiecare modificare legislativă favorabilă, Ap. - Serviciul Pensii Militare, venitul salarial (baza de calcul) al unui președinte civil de secție de la ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, în condiții similare cu funcția și vechimea sa de fost președinte al Secției Militare din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Or, ulterior stabilirii pensiei de serviciu pentru recurentul-reclamant, în vederea actualizării acesteia, au fost emise și comunicate mai multe adeverințe de Biroul resurse umane din cadrul instanței supreme, cuprinzând baza de calcul determinată în raport cu modificările legislative succesive incidente în materie, ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție îndeplinindu-și astfel obligația în conformitate cu reglementările în vigoare.
Făcând o justă apreciere a probelor administrate în cauză și o aplicare conformă a textelor legale, instanța de fond a pronunțat o soluție legală, motiv pentru care solicităm respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de recurent în contradictoriu cu ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
Ministerul Apărării Naționale, reprezentat prin Direcția pentru relația cu Parlamentul și asistență juridică, a depus, la rândul sau, întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond, ca fiind legală și temeinică.
Reclamantul a criticat hotărârea judecătorească în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, stabilind că se impune ca "în baza de calcul a pensiei de serviciu ca magistrat militar să fie incluse și drepturile bănești specifice calității de militar activ".
Începând cu data de 01.04.2006, data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor și procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, recurentul a optat pentru pensie de serviciu de magistrat, în conformitate cu dispozițiile art. 82 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Ca rezultat al opțiunii sale, recurentului îi sunt aplicabile în exclusivitate dispozițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care nu conțin nici un fel de dispoziții care să permită realizarea unui hibrid între prevederile acestui act normativ și cele ale Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pe cale de consecință, este exclusă posibilitatea aplicării dispozițiilor Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat.
In realitate, reclamantul dorește un amestec între elementele ce se iau în considerare la calculul pensiei prevăzute de cele două legi, fapt imposibil de realizat.
Așa cum în mod corect a apreciat instanța de fond, reclamantul, prevalându-se de dispozițiile alin. (7) ale art. 82 din Legea nr. 303/2004, a optat pentru pensia de serviciu acordată în baza prevederilor actului normativ citat, care prevede condițiile în care se calculează și se plătesc aceste drepturi la pensie, el neputând să se bucure de prevederile cele mai favorabile atât ale legii în discuție, cât și ale Legii nr. 164/2001.
Astfel, alin. (7) al art. 82 din Legea nr. 303/2004 dispune următoarele: "judecătorii și procurorii militari pot opta între pensia de serviciu și pensia militară de serviciu". Din interpretarea dispozițiilor de mai sus rezultă clar că intenția legiuitorului a fost aceea de a separa cele două tipuri de pensie, de a da posibilitatea destinatarilor legii să opteze pentru cea mai favorabilă dintre ele și nicidecum de a crea un amestec între elementele cele mai favorabile prevăzute de două acte normative care să fie luate în considerare la calculul pensiei, fapt imposibil de realizat. O altă interpretare dată acestor dispoziții ar echivala cu adăugarea la lege. Or, instanțele judecătorești nu pot face acest lucru, rolul acestora fiind acela de a aplica legea unor situații de fapt concrete, nicidecum "de a crea norme de drept".
Prin urmare, baza de calcul a pensiei reclamantului, având în vedere opțiunea acestuia pentru pensia de serviciu ca magistrat, a fost în mod corect stabilită în raport de dispozițiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 coroborate cu prevederile art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2005.
In privința celui de-al doilea motiv de recurs, și anume "ca ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Direcția Instanțelor Militare să fie obligate să comunice fiecare în părțile care le privesc, veniturile legale necesare actualizării de către Serviciul Pensii Militare din cadrul Ministerului Apărării Naționale a cuantumului pensiei la care are dreptul", în mod corect instanța de fond a stabilit faptul că reclamantul nu mai are beneficiul Legii nr. 164/2001.
Astfel, s-a reținut că, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 19/2000, care își găsește aplicabilitatea ori de câte ori nu există o prevedere contrară într-o lege specială, atât stabilirea pensiei cât și actualizarea acesteia, se fac la cererea persoanei îndreptățite.
Referitor la al treilea motiv de recurs, prin care reclamantul solicită ca vechimea de 4 ani ca parlamentar să-i fie luată în calcul la cuantumul pensiei, este important de subliniat că temeiul juridic în baza căruia reclamantul a solicitat pensia de serviciu ca magistrat vizează dispozițiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, potrivit cărora vechimea care se lua în calcul pentru stabilirea pensiei pentru cei care la data pensionării aveau o altă ocupație este numai cea în funcțiile de judecător și procuror.
Reclamantul poate valorifica această perioadă în sistemul public de pensii la împlinirea vârstei standard de pensionare, stabilită de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Astfel, nu pot fi reținute dispozițiile art. 46 alin (1) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, care prevăd că.perioada de exercitare a mandatului de parlamentar constituie vechime în muncă și în specialitate", dispoziții la care, in mod greșit, face trimitere reclamantul.
Din coroborarea dispozițiilor legale menționate anterior, rezultă fără echivoc faptul că perioada cât reclamantul a exercitat mandatul de deputat nu poate fi luată în calcul la stabilirea pensiei de serviciu ca magistrat.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 115-118 și 382 din Codul d e procedură civilă.
Analizând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, Curtea reține ca recursul formulat de recurentul-reclamant este nefondat, pentru următoarele argumente:
Recurentul a avut calitatea de magistrat militar, cu gradul de general, iar începând cu data de 01.07.2000 a fost înscris la pensie militară de stat, stabilita conform Decretului nr. 214/1997 privind pensiile militare de stat.
De la data de 01.04.2006, data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor și procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, recurentul a optat pentru pensie de serviciu de magistrat, în conformitate cu dispozițiile art. 82 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Ca atare, recurentului îi sunt aplicabile în exclusivitate dispozițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, neputându-se crea o lex tertia intre dispozițiile Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat si cele ale Legii nr. 303/2004 si ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției.
Așadar, nu poate fi inclus in pensia reclamantului sporul de 9% corespunzător perioadei de 37 de ani in care a contribuit la fondul pentru pensie suplimentara care nu reprezintă un element de calcul al pensiei pentru magistrați, ci al pensiilor militare, conform Legii nr. 164/2004 si nici pensia de serviciu ca magistrat cuvenita reclamantului nu se poate calcula de la o data anterioara împlinirii vârstei de pensionare (condiție impusa de Legea nr. 303/2004 prin art. 82 alin. 1) si care ar fi fost de 63 de ani si o luna, vârsta pe care recurentul o avea la 15.06.2007.
Nimeni nu faptul ca venitul total brut încasat efectiv de recurent a fost mai mare decât cel încasat de un magistrat civil președinte de Secție la Inalta C de Casație si Justiție, cu aceeași vechime în muncă și respectiv vechime în magistratură, iar contribuția pe care a plătit-o la bugetul asigurărilor sociale a fost net superioară.
În jurisprudența sa insa, Curtea Constituțională, în concordanță cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, a stabilit că egalitate nu înseamnă uniformitate, astfel că este posibilă instituirea unui tratament juridic diferit pentru situații deosebite, când aceasta se justifică în mod rațional și obiectiv.
In cazul de fata, legiuitorul a optat pentru reglementarea pensiilor de serviciu ale magistraților exclusiv in sistemul Legii nr. 303/2004, asa incat toate alegațiile recurentului nu se pot retine, instanțele judecătorești neputând crea o lege prin care sa se înlăture anumite discriminări provenind tocmai din dispozițiile legii.
La fel este situația si in ce privește solicitarea ca vechimea de 4 ani ca deputat să fie luată în calcul la cuantumul pensiei, in baza art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, vechimea care se lua în calcul pentru stabilirea pensiei pentru cei care la data pensionării aveau o altă ocupație este numai cea în funcțiile de judecător și procuror.
Astfel, nu pot fi reținute dispozițiile art. 46 alin (1) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, care prevăd că perioada de exercitare a mandatului de parlamentar constituie vechime în muncă și în specialitate.
Instanța de contencios constituțional a stabilit constant că instanțele judecătorești nu pot crea norme juridice.
Astfel, referitor la sporurile salariale sau la alte drepturi de aceeași natură, având ca temei juridic principiul nediscriminării, reglementat pe larg în Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile acesteia sunt neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că, în atribuțiile instanțelor judecătorești intră crearea unor norme juridice, care să prevadă alte drepturi decât cele avute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii, instituindu-se astfel, pe cale judiciară, sisteme de salarizare paralele celor stabilite prin acte normative (Decizia nr. 818/2008, Decizia nr. 819/2008, Decizia nr. 820/2008, Decizia nr. 821/2008, toate publicate în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, și Decizia nr. 1325/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 872 din 23 decembrie 2008).
Referitor la dispozițiile art. 48 din Legea nr. 164/2001, din care rezulta ca actualizarea pensiilor militare se efectuează din oficiu de paratul Ministerul Apărării Naționale, așa cum temeinic a reținut prima instanța, recurentul nu mai are beneficiul acestei legi ci, in conformitate cu dispozițiile Legii nr. 19/2000, care isi găsesc aplicabilitatea ori de cate ori nu exista o prevedere contrara intr-o lege speciala, atât stabilirea pensiei cat si actualizarea acesteia, se fac la cererea persoanei îndreptățite.
Legea nr. 164/2001 nu i se aplica recurentului, iar dreptul comun este reprezentat de Legea nr.19/2000. Indemnizația de încadrare bruta lunara si sporurile de care beneficiază un președinte de secție civila de la ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție in condiții similare de vechime si funcție (reclamantul deținând funcția de președinte al Secției Militare a Înaltei Curți de Casație si Justiție), trebuie dovedite in raport cu fiecare cerere de recalculare in parte de către solicitant.
Nu se poate impune Înaltei Curți de Casație si Justiție sa comunice, din oficiu, după fiecare modificare legislativa către Ministerul Apararii Naționale - Serviciul Pensii Militare suma ce reprezintă baza de calcul a pensiei recurentului.
Așadar, în mod temeinic, cu luarea în considerare a tuturor probelor administrate în cauză, prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinic si legala, astfel că recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit art. 312 alin.1 din Codul d e procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant, cu reședința în Comuna, Sat,-, județul I împotriva sentinței civile nr.5740/29.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.12014/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimații-pârâți MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE - SERVICIUL PENSII MILITARE ȘI DREPTURI SOCIALE, cu sediul în B, sector 6,--9, DIRECȚIA INSTANȚE MILITARE, cu sediul în B, sector 6,- și ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B, sector 2,-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A
GREFIER
Red.:
Dact.:
6 ex.
06.01.2010
Jud.fond:
Președinte:Florentina DragomirJudecători:Florentina Dragomir, Nadia Raluca Ilie, Dragoș
