Obligație de a face. Decizia 984/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(7036/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 984/
Ședința publică de la 24.02.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Georgiana Ignat
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Maria
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.6651/28.10.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr.24342/3/AS/2009 în contradictoriu cu intimata-reclamantă .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-reclamantă prin avocat cu împuternicire avocațială, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2010, depusă la dosar, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 19.02.2010, după care,
Reprezentantul avocat al intimatei-reclamante susține că nu are alte cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de propus.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimata-reclamantă, prin avocat, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca legală și temeinică.
Reprezentantul avocat al intimatei-reclamante, arată, în combaterea primului motiv de recurs, că instanța de fond nu și-a depășit atribuțiile stabilite de lege, motivul de recurs este o acuză generică. În subsidiar, apreciază că este nefondat, întrucât controlul judecătoresc este reglementat de art. 555 din Legea nr.19/2000.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, arată că nu este fondat. Dispoziția cuprinsă în actul normativ nu poate modifica legea. Veniturile au avut caracter permanent și nu viager. Solicită obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată, potrivit chitanței nr.483/19.02.2010, depusă la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6651/28.10.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale a fost admisă in parte cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu parata Casa de Pensii a Municipiului B și obligată aceasta din urma să recalculeze pensia reclamantei, luând în considerare veniturile menționate în adeverința nr. 1697/11.05.2009 eliberata de Proiect B, sa plateasca diferentele de pensie cuvenite incepand cu 14.05.2006 la zi.
În considerente a reținut că reclamanta s-a pensionat pentru limita de varsta in baza Legii nr. 3/1977, pensia acesteia fiind recalculata in baza OUG nr. 4/2005 si OUG nr. 19/2007.
Se arata ca din anexele deciziilor rezulta ca parata nu a valorificat veniturile evidentiate în adeverința nr. 1697/11.05.2009 eliberata de Proiect
In opinia instantei de fond aceste sporuri și venituri suplimentare au fost incluse în baza de calcul pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale, conform art.1 din Decretul nr.389/1972 si trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie, conform art. 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2001. Neluarea în calcul a acestor venituri suplimentare permanente ar avea drept consecinta incalcarea principiului contributivitatii. Se mai arata ca aceste venituri trebuie valorificate, independent de faptul ca regimul juridic al contributiei de asigurari sociale din perioada in care aceste venituri au fost realizate difera de cel din prezent, pentru ca altfel, in prestatia de asigurari sociale stabilita nu s-ar reflecta pretul platit pentru riscul asigurat.
Împotriva sus-menționatei hotărâri a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr- la data de 07.12.2009, prin care a susținut că instanta de fond a depasit atributiile puterii judecatoresti si ca sentinta este data cu incalcarea legii.
Arata recurenta ca in domeniul drepturilor de asigurari sociale Legea nr. 19/2000 reprezinta dreptul comun, fiind o norma generala, iar prin norma speciala cuprinsa in OUG nr. 4/2005, care are caracter derogator, s-a prevazut ca nu sunt luate in calcul la stabilirea drepturilor de pensie formele de retribuire care nu au avut caracter permanent.
În drept, a invocat dispozițiile art.304 pct.4 Cod procedură civilă si art. 304 pct. 9.proc.civ.
Intimata reclamanta a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei.
Cercetând recursul declarat în limita criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
La stabilirea drepturilor de pensie cuvenite intimatei reclamante, recurenta parata nu a valorificat sumele încasate ca urmare a salarizării în acord global înscrise în adeverința nr. 1697/11.05.2009 eliberata de Proiect
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.
Prin art. 1 Decretul nr. 389/ 1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de15% asupracâștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Ordonanța de Urgență nr. 4/2005 stabilește prin art.1 si 2 că recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1.04.2001 se face cu respectarea prevederilor Legii nr.19/ 2000.
Potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, avenitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Prin art. 4 al. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005 se precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 1.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței și că acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord se menționează în anexa 1 Ordonanței că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Potrivit art.3 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială - dreptul comun în materie - dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzute de lege.
Acest principiu este reiterat în Legea nr. 19/ 2000 prin art. 2 care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Sintetizand, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legea nr. 19/2000, este construita in jurul acestui principiu fundamental, si anume ca orice element salarial efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in functie de reglementarea in vigoare) au achitat statului contributii de asigurari sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, solutia trebuie sa fie aceeasi, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
diferite asupra chestiunii in discutie intre casele de pensii si instantele judecatoresti sunt generate de inconsecventa legiuitorului. Pe de o parte, se afirma in art. 2 al legii cadru ca "sistemul public se organizeaza si functioneaza avand ca baza principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite". Pe de alta parte, acelasi legiuitor limiteaza fara nicio justificare rezonabila aplicarea acestui principiu, inlaturand din calculul pensiilor anumite venituri si sporuri obtinute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv ca nu ar fi avut caracter permanent.
In prezenta acestei neclaritati de reglementare, revine instantei judecatoresti sarcina de a hotari ca principiul contributivitatii afirmat in art. 2 din Legea nr. 19/2000 si dezvoltat in art. 78 alin. 1 din acelasi act normativ primeaza si ca, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, acestea trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Asadar, în mod legal și temeinic, cu luarea în considerare a tuturor probelor administrate în cauză, prima instanță a stabilit că și veniturile suplimentare menționate în adeverința depusa la dosar, trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, în aplicarea cu prioritate a dispozițiilor cu valoare de principiu în materie, astfel că recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
In baza art. 274.proc.civ. Curtea va obliga recurenta la plata sumei de 300 lei catre intimata, cu titlu de cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de către recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.6651/28.10.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr.24342/3/AS/2009 în contradictoriu cu intimata-reclamantă, ca nefondat.
Obliga recurenta la plata sumei de 300 lei catre intimata, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
2 ex./03.03.2010
Jud. fond:
Președinte:Silvia Georgiana IgnatJudecători:Silvia Georgiana Ignat, Lizeta Harabagiu, Maria
