Obligație de a face. Decizia 968/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.6592/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.968/
Ședința publică de la 24 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 3: Bodea
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta Casa Județeană de Pensii T, împotriva sentinței civile nr.1572 din data de 07.10.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul,având ca obiect:"obligația de a face - emitere decizie de recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: recurenta Casa Județeană de Pensii T și intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 12.02.2010, întâmpinare din partea intimatului.
Curtea, având în vedere împrejurarea că recurenta Casa Județeană de Pensii T, prin cererea de recurs dedusă judecății, a solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 Cod proc. civilă, și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.1572 din data de 07.10.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii T și, pe cale de consecință, s-a obligat pârâta să emită reclamantului decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, conform dispozițiilor OUG nr.4/2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Prin aceeași sentință, s-a obligat pârâta la plata către reclamant a diferențelor reprezentând drepturi de pensie ca urmare a recalculării, începând cu data de 1 mai 2006 și până la data emiterii deciziei de recalculare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă din sistemul de stat, conform deciziei nr.-/07.04.2000, drepturile de pensie fiind stabilite în baza prevederilor Legii 3/1977, începând cu data de 01.04.2004, reținându-se că acesta are o vechime în muncă de 41 ani, 1 lună, 21 zile, întregită la 41 ani, din care 20 ani, 1 lună și 18 zile în grupa I de muncă.
S-a constatat că la data de 26.06.2008, prin decizia nr.-, emisă de Casa Județeană de Pensii T, în conformitate cu prevederile OUG nr.4/2005 drepturile de pensie ale reclamantului au fost recalculate, fiind determinat un punctaj anual mediu de 1.13847 puncte calculat prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 30 ani, așa cum rezultă din buletinul de calcul anexat deciziei de recalculare.
De asemenea, recalcularea pensiei conform nr.OUG4/2005 se face în raport de prevederile nr.HG1550/2004 care, în art.1 din Anexa 1 dispune că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este reprezentat de vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie a beneficiarului operațiunii de recalculare.
S-a reținut că din decizia de stabilire a drepturilor de pensie emisă reclamantului rezultă că reclamantul a realizat în grupa I de muncă un stagiu de cotizare de 20 ani, 1 lună și 18 zile, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 14 din Legea nr.3/1977, întrucât acesta are caracterul unei norme speciale ce prevede o vechime minimă necesară deschiderii dreptului la pensie de 20 ani pentru persoanele care au lucrat minim 20 ani în grupa I de muncă, vechime asimilată unui stagiu complet de cotizare.
S-a menționat că prin decizia nr.40/22.09.2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Colegiul de conducere al Curții de Apel Timișoara, a stabilit că dispozițiile art.77 alin.2 raportat la art.43 alin.1 și 2 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, decizie obligatorie în raport de prevederile art.329 alin.3 pr.civ.
S-a avut în vedere că drepturile la pensie pentru limită de vârstă ale reclamantului au fost deschise în baza Legii nr.3/1977, astfel că orice recalculare a pensiei realizată în baza Legii nr.19/2000, chiar și până la data aplicării nr.OUG4/2005, trebuia să ia în considerare stagiul complet de cotizare și vârstele de pensionare stabilite de actul normativ în baza căruia s-a făcut ieșirea la pensie, în cazul de față Legea nr.3/1977, criteriile prevăzute de Anexa nr.3 a Legii nr.19/2000 urmând a fi avute în vedere numai în cazul pensiilor deschise în baza acestui act normativ.
S-a arătat că la recalcularea pensiei trebuiau avute în vedere condițiile de stagiu și vârsta prevăzute de Legea nr.3/1977, conform prevederilor art.2 alin.1 și 2 din nr.HG1550/2004 care, deși se aplică pentru viitor, confirmă principiul potrivit căruia condițiile de pensionare stabilite la data ieșirii la pensie rămân și pe perioada recalculărilor.
În consecință, instanța de fond a apreciat că în cazul reclamantului stagiul complet de cotizare este de 20 ani, ca efect al aplicării dispozițiilor art.14 din Legea 3/1977.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii T, criticând soluția pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că instanța de fond a reținut în mod nelegal că stagiul de cotizare în funcție de care trebuia să se recalculeze pensia contestatorului în temeiul OUG 4/2005 este de 20 ani și nu de 30 ani, așa cum prevedea Legea nr.3/1977.
S-a susținut că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este de 30 de ani așa cum prevăd dispozițiile art.8 din Legea 3/1977, menționându-se că art.14 din Legea 3/1977 nu instituie un stagiu complet de cotizare diferit de cel stabilit de art.8, ci doar acordă un beneficiu persoanelor care au lucrat în grupa I de muncă, în sensul de a li se acorda acestora stagiul complet de cotizare prin instituirea unor adaosuri la vechime.
S-a adăugat că în art.2 alin.3 din 1550/2004 se menționează că "pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977- 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea 3/1977 și că potrivit art.160 din Legea 19/2000 "vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare.
S-a precizat că dispozițiile legale pe baza cărora se determină vechimea completă în muncă necesară pensionării pentru munca depusă și limita de vârstă în temeiul Legii 3/1977 sunt cele ale art.8, care stipulează că "personalul muncitor care are o vechime în muncă de minim 30 de ani bărbații și 25 ani femeile, are dreptul la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă la împlinirea vârstei de 62 ani bărbații și 57 ani femeile".
S-a menționat că în cuprinsul art.14 din Legea 3/1977, cel pe care tribunalul înțelege să-și întemeieze hotărârea, se folosește însă o altă noțiune, diferită de cea de vechime în muncă, respectiv "perioada lucrată efectiv" în grupa I sau II de muncă, diferită de termenul vechime în muncă, respectiv stagiu de cotizare, la care fac referire art.2 alin.3 din 1550/2004 și art.160 din Legea 19/2000.
S-a susținut că este pensionar pentru muncă depusă și limită de vârstă conform deciziei de pensionare nr.-/07.04.2000, cu un stagiu de cotizare de 41 ani, 1 lună și 21 zile, rotunjit la 41, din care 20 ani 1 lună și 18 zile au fost efectuați în gr. I de muncă, restul fiind efectuați în alte grupe de muncă, la care se adaugă restul anilor lucrați și sporul de muncă.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurentă, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr.-/07.04.2000, privind acordarea pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă a intimatului-contestator, s-a dispus pensionarea acestuia, în baza Legii nr.3/1977.
Potrivit mențiunilor cuprinse în carnetul de muncă al numitului și în decizia nr. -/07.04.2000 rezultă că acesta a realizat o vechime efectivă în grupa I de muncă de peste 20 de ani.
Recalcularea pensiei conform nr.OUG 4/2005 se face în raport de prevederile nr.HG1550/2004 care, în art.1 din Anexa 1 dispune în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este reprezentat de vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie a beneficiarului operațiunii de recalculare.
Instanța de fond a apreciat corect faptul că art.14 din Legea nr.3/1977, ca normă specială, prevede o vechime minimă necesară deschiderii dreptului la pensie de 20 de ani pentru persoane care au lucrat în grupa I de muncă, vechime asimilată unui stagiu complet de cotizare.
Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.40/22.09.2008, dată în soluționarea căii extraordinare de atac a recursului în interesul legii, obligatorie pentru instanțe, conform art.329 alin.3 din Codul d e procedură civilă, a statuat că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Prin urmare, Curtea constată că, în cazul contestatorului, stagiul complet de cotizare este de 20 de ani, ca efect al aplicării art.14 din Legea nr.3/1977, astfel cum s-a reținut în sentința recurată, fiind astfel nefondată critica recurentei întemeiată pe dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ.
În baza art.274 pr.civ. va fi obligată recurenta să plătească intimatului, cheltuieli de judecată, în valoare de 600 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta Casa Județeană de Pensii, împotriva sentinței civile nr.1572 din data de 07.10.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.
Obligă recurenta să plătească intimatului, cheltuieli de judecată, în valoare de 600 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
- -
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
24.03.2010
Jud. fond:;
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Rotaru Florentina Gabriela, Bodea
