Plată asigurări sociale. Decizia 1231/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Plată asigurări sociale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1231
Ședința publică din 20 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 2: Sas Laura
JUDECĂTOR 3: Bratu
Grefier
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în municipiul R,-,. 25,. C,. 8, județul S, împotriva sentinței nr. 1030 din 7 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal s-au prezentat avocat pentru reclamanta recurentă și consilier juridic, pentru pârâta intimată Casa Județeană de Pensii S, lipsă fiind recurenta.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care i s-a înaintat apărătoarei recurentei un exemplar de pe întâmpinarea depusă la dosar de pârâta intimată.
Instanța, constatând că recursul se află în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru reclamanta recurentă, a solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței pronunțată de Tribunalul Suceava, admiterea contestației și anularea deciziei emisă de pârâtă.
A arătat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 33 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, care prevăd că asigurații care fac dovada că în anul fiscal precedent nu au realizat venituri nu datorează contribuție de asigurări sociale pentru perioada respectivă, iar din bilanțurile contabile depuse rezultă că societatea nu a realizat venituri, astfel că administratorul nu datorează contribuție de asigurări sociale. A precizat că nu solicită obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul pârâtei intimate a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind temeinică și legală, conform motivelor expuse pe larg în întâmpinare, precizând totodată că recurenta avea obligația să depună declarația de asigurare și să plătească contribuția de asigurări sociale, în baza art. 5 alin. 1 pct. IV lit. a din Legea nr. 19/2000.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr- din data de 13.02.2009, reclamanta în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii S, prin reprezentanți legali, a solicitat anularea deciziei nr. 3677/11.12.2008 prin care s-a stabilit în sarcina sa un debit în sumă de 7132,8107 pentru perioada 1.09.2004 (1.02.2004) - 30.11.2008 sumă ce se compune din: 4195,7599 ron contribuție de asigurări sociale, 2886,7337 ron dobânzi și majorări de întârziere și 50,3171 ron penalității.
Arată reclamanta că în prezent societatea la care era asociat unic și administrator a fost dizolvată și radiată din Registrul Comerțului că, pentru perioada 2002-2004 intervenit prescripția dreptului la executare silită.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta arată că nu este dată excepția prescripției întrucât creanțele stabilite în sarcina debitoarei sunt după data de 1.09.2004 astfel încât termenul de prescripție începe să curgă de la 1.01.2005, conform prevederilor art. 131 din OG nr. 92/2003.
Pe fondul cauzei arată că reclamanta nu și-a achitat obligațiile la bugetul de stat după luna august 2004, așa cum avea obligația potrivit declarației de asigurare nr. 2740/14.02.2002 și prevederile Legii nr. 19/2000.
Or, în conformitate cu prevederile art. 145 din OUG nr. 92/2003 a emis somația de plată nr. 11495/21.01.2009 prin care reclamanta a fost somată să-și achite contribuțiile restante către bugetul asigurărilor sociale de stat.
Prin sentința civilă nr.1030 din 7 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr- a fost respinsă excepția privind prescripția dreptului de a cere executarea solită invocată de reclamant; admisă, în parte, contestația; anulată în parte decizia nr. 3677/11.12.2008 emisă de pârâtă în sensul că s-a constatat că reclamantul datorează contribuții de asigurări sociale pentru perioada 01.09.2004-14.06.2007.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin declarația de asigurare înregistrată la Casa Județeană de Pensii S sub nr. 2740/1.02.2002 contestatoarea arată că începând cu data de 1.02.2002 se încadrează în prevederile art. 5 alin. 1 pct. IV lit. a din Legea nr. 19/2000 respectiv asociat la Serv-Com
Ulterior, la data de 27.02.2004 reclamanta a depus comunicarea de modificare nr. 3951/27.02.25004 a venitului asigurat de la 1.750.000 lei la un venit asigurat de 2.000.000 lei începând cu 1.01.2004.
Potrivit prevederilor art. 21 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, contribuția de asigurări sociale se datorează din momentul încadrării în una din condițiile prevăzute de art. 5 sau de la data încheierii contractului de asigurare socială.
Conform prevederilor art. 8 din Ordinul nr. 340/2001, normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 "declarația de asigurare și contribuția de asigurare socială constituie titluri de creanță și devin titluri executorii de la data la care creanța bugetară este scadentă conform legii".
Potrivit art. 31 din Legea nr. 19/2000 neplata contribuției la termenul prevăzut de art. 29 (până la sfârșitul lunii în curs, în situația reclamantei) generează majorări de întârziere până la data achitării sumei datorate.
Începând cu luna septembrie 2004 reclamanta a refuzat să mai achite contribuțiile către bugetul de stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie motivat de faptul că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.33 alin.2 din Legea nr.19/2000 care prevăd că asigurații ce fac dovada că în anul fiscal precedent nu au realizat venituri, nu datorează contribuții de asigurări sociale pentru perioada respectivă.
Arată recurenta că din actele contabile rezultă că societatea nu a realizat venituri, astfel că administratorul nu datorează contribuție de asigurări sociale.
Mai arată recurenta că după pronunțarea sentinței s-a prezentat la Casa Județeană de Pensii S și i s-a comunicat că nu mai figurează cu debite, întrucât potrivit evidențelor fiscale, nu a realizat venituri.
Cererea de recurs nu a fost motivată în drept.
Intimata Casa Județeană de Pensii Saf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
A arătat intimata că recurenta a achitat obligațiile de plată către bugetul de asigurări sociale până în luna august 2004, dată după care nu a mai achitat contribuțiile de asigurări sociale, potrivit declarației de asigurări sociale nr.2740 din 14.02.2002, așa cum avea obligația potrivit Legii nr.19/2000.
Examinând actele și lucrările dosarului, asupra cererii de recurs, Curtea reține următoarele:
Prin declarația de asigurare nr.2740 din 14.02.2002 recurenta arată că începând cu data de 1.02.2002 se încadrează în prevederile art.5 alin.1 pct.IV lit.a din Legea nr.19/2000.
Ulterior, printr-o comunicare de modificare înregistrată sub nr.3952 din 27.02.2004, recurenta a declarat că se modifică venitul asigurat de la 1.750.000 lei la 2.000.000 lei.
Art.23 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, dispune că baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie venitul lunar asigurat, prevăzut în declarația sau în contractul de asigurare socială, în cazul asiguraților prevăzuți la art.5 alin.1 pct.IV și 5 și alin.2.
Asigurații care fac dovada că nu se mai regăsesc în situațiile pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit art.5 alin.1 pct.IV și V, trebuie să depună la casele teritoriale de pensii, în termen de 30 de zile de la modificarea situației, formularul tip de retragere a declarației de asigurare (art.34 din Legea nr.19/2000).
Or, recurenta, deși susține că în perioada 1.09.2004 - 14.06.2007 nu a realizat nici un fel de venit la societatea SC " SERV COM" SRL R, societate al cărei asociat unic și administrator a fost, nu a depus la Casa Județeană de Pensii S, în termenul impus de art.34 din Legea nr.19/2000, formularul de retragere a declarației de asigurare.
Este adevărat că, potrivit dispozițiilor art.33 alin.2 din Legea nr.19/2000, asigurații prevăzuți la art.5 alin.1 pct.IV și V care fac dovada că în anul fiscal precedent nu au realizat venituri nu datorează contribuție de asigurări sociale pentru perioada respectivă.
Ce rezultă clar și neechivoc din această dispoziție legală, raportat la situația de fapt invocată de recurentă: că în anul 2005 reclamanta trebuie să depună la Casa de pensii dovezi din care să rezulte că din septembrie 2004, respectiv anul fiscal precedent, nu a realizat venituri și implicit nu datorează contribuție de asigurări sociale pentru perioada respectivă.
Or, reclamanta nu a îndeplinit această obligație, așa cum mai sus s-a arătat.
În același sens sunt și dispozițiile pct.8 cap.I lit.A - Contribuția de asigurări sociale din Ordinul 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000.
Potrivit acestor dispoziții, anul fiscal precedent este anul calendaristic precedent iar dovedirea nerealizării veniturilor se face de către asigurați cu documentele contabile prevăzute de legislația în materie sau cu adeverințe eliberate de organele fiscale competente.
De asemenea, trebuie reținut și faptul că declarația de asigurare constituie titluri de creanță și devin titluri executorii la data la care creanța bugetară este scadentă conform legii.
Pct.11 cap.I lit.A din Ordinul nr.340/2001 dispune clar și neechivoc că nedepunerea formularului tip de retragere a declarației de asigurare, impus de art.34 din Legea nr.19/2000, nu exonerează asiguratul de obligațiile asumate prin declarația de asigurare.
Curtea nu poate reține nici susținerea recurentei în sensul că s-ar fi prezentat la Casa Județeană de Pensii S, după pronunțarea sentinței civile atacate, unde i s-a comunicat că nu mai figurează cu debite, întrucât poziția pârâtei intimate a fost clar exprimată atât în fața instanței de fond cât și în fața instanței de recurs: reclamanta recurentă nu a achitat obligațiile de plată către bugetul asigurărilor sociale astfel încât decizia nr.3677 din 11.12.2008, ce constituie titlu executoriu, a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă, urmează ca instanța să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta, domiciliată în municipiul R,-,. 25,. C,. 8, județul S, împotriva sentinței nr. 1030 din 7 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnodact.
2 ex. 28.10.2009
jud.fond:
Președinte:Mitrea Muntean DanielaJudecători:Mitrea Muntean Daniela, Sas Laura, Bratu
