Plată asigurări sociale. Decizia 6913/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(4777/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.6913/
Ședința publică din data de 26 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul-reclamant, împotriva sentinței civile nr.4772 din 02 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.40250/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE DIRECȚIA FINANCIARĂ, având ca obiect - obligația de a face,plată diferență pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul reclamant, personal și asistat de avocat, cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/19.06.2009 atașată la fila 4 dosar, intimatul pârât Ministerul Apărării Naționale Direcția Financiară, prin consilier juridic, cu delegație atașată la fila 11 dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocatul recurentului reclamant, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri noi menționate și în cererea de recurs.
Consilierul juridic al intimatului pârât Ministerul Apărării Naționale, se opune la proba solicitată.
După deliberare, Curtea apreciază utilă, concludentă și pertinentă proba cu înscrisuri și o încuviințează.
Avocatul recurentului reclamant, depune la dosar înscrisurile și comunică un exemplar și consilierului juridic al intimatului pârât Ap.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Avocatul recurentului reclamant, depune la dosar concluzii scrise; susține verbal motivele de recurs inserate pe larg în cererea scrisă și solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Consilierul juridic al intimatului pârât Ministerul Apărării Naționale, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4772/02.06.2009 pronunțată în dosarul nr.40250/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantului pentru sumele solicitate cu titlu de diferențe pe perioada mai 2005-27.10.2005; a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata diferențelor dintre pensia cuvenită și pensia încasată pe perioada mai 2005-27.10.2005, ca prescris; a respins celelalte capete de cerere formulate de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării - Direcția Financiară, ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această sentință, în baza art.137 Cod pr.civilă, prima instanță s-a pronunțat cu prioritate asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune al reclamantului pentru sumele solicitate cu titlu de diferențe pe perioada mai 2005-27.10.2005, pe care a admis-o, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.1 alin.1 din Decretul nr.167/1958 dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, care potrivit art.3 din același act normativ este de 3 ani.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamantul a fost pensionat în anul 1982, fiindu-i stabilită o pensie de serviciu militară prin decizia mr.02988/27.09.1982 emisă de Ministerul Apărării Naționale, începând cu 01.09.1982, în baza art.46 alin.1 din Decretul nr.214/1977.
S-a constatat de către instanța de fond, că din actele dosarului, respectiv carnetul de muncă, adeverința depusă și fișa de pensionare nu rezultă că reclamantul ar fi beneficiat de prime de clasificare și prime orare de zbor anterior pensionării și nici că la stabilirea pensiei de serviciu în anul 1982 în baza de calcul a pensiei ar fi fost incluse aceste prime.
A apreciat prima instanță că invocarea de către reclamant a dispozițiilor Legii nr.80/1995 și Legii nr.138/1999 care prevăd aceste prime este lipsită de relevanță, în condițiile în care aceste acte normative sunt ulterioare pensionării sale și nu i s-au aplicat, fiind pensionat la data intrării în vigoare a acestor acte normative.
Așa fiind, având în vedere dispozițiile art.1169 Cod civil, tribunalul a apreciat ca neîntemeiate capetele de cerere având ca obiect revizuirea drepturilor de pensie prin includerea în baza de calcul a primei de clasificare și a primei orare de zbor.
În ceea ce privește cererea de obligare a pârâtului la plata diferenței de 32% din pensie începând cu luna iulie 2007 și până la zi, sume actualizate cu indicele de inflație, aceasta a fost apreciată ca nefiind întemeiată, întrucât reclamantul a fost pensionat în anul 1982, fiindu-i stabilită o pensie de serviciu militară prin decizia nr.02988/27.09.1982 emisă de Ministerul Apărării Naționale începând cu 01.09.1982, în baza art.46 alin.1 din Decretul nr.214/1977.
Ulterior, drepturile de pensie i-au fost actualizate în conformitate cu prevederile art.48 alin.1 lit.a din Legea nr.164/2001, iar în urma actualizării acestea au fost plafonate la 100% din baza de calcul utilizată la actualizare.
Având în vedere prevederile art.25 din Legea nr.164/2001, potrivit cărora pensia militară de stat stabilită și actualizată în condițiile legii nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei, tribunalul a apreciat că în mod corect pârâtul a stabilit cuantumul pensiilor actualizate raportându-se la baza de calcul.
Susținerile reclamantului în sensul că prin OUG nr.77/2007 s-a renunțat la limitarea procentului de 100% din baza de calcul, noua reglementare prevăzând stabilirea și actualizarea pensiei în limita procentului rezultat din calculul pensiei au fost apreciate ca neîntemeiate, în condițiile în care art.25 din Legea nr.164/2001 limitează pensia actualizată la nivelul bazei de calcul utilizate.
Pentru considerentele expuse anterior, tribunalul a respins ca neîntemeiate celelalte capete de cerere.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate. Invocând temeiul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, recurentul susține în esență, pronunțarea sentinței atacate cu aplicarea greșită a legii.
Se arată în dezvoltarea recursului formulat, că dovada că a beneficiat de primele solicitate a fi incluse la revizuirea pensiei, respectiv prima de clasificare și prima orară de zbor a fost realizată prin "fișa de pensie" atașată la fila 56 dosar fond. Deși, în document nu se menționează cuvântul "prime", acestea sunt incluse la rubrica "drepturi bănești", fiind evidențiate distinct, inclusiv perioadele în care au fost acordate și valoarea totală.
Menționează, de asemenea recurentul că motivarea primei instanțe că ar fi ieșit la pensie înainte de aplicarea Legii nr.138/1999 și că acest act normativ nu i-ar fi aplicabil este nelegală, întrucât recurentul are dreptul la pensie militară potrivit legii, conform art.11 alin.1 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, lege în vigoare, astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile actelor normative ulterioare care de fapt îi actualizează drepturile de pensie. Este aplicabil în cauză principiul egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public un tratament nediscriminatoriu reglementat de art.2 pct.b din Legea nr.19/2000.
De altfel, pretinde recurentul, că intimatul nu a invocat acest motiv, întrucât inclusiv practica sa administrativă contrazice motivarea instanței de fond, în cauză fiind de notorietate că atât recurentul, cât și foștilor săi colegi le-au fost calculate pensiile militare, incluzând în baza de calcul cele două prime până în luna mai 2005.
Referitor la diferența de 32% din pensie solicitată se impune a se avea în vedere că prin OUG nr.77/2007 a fost eliminat plafonul de 100%, act normativ nesocotit de prima instanță. În atare condiții, consideră recurentul că, în concret, cotele calculate pentru reactualizarea pensiei sale, reglementate de Legea nr.164/2001 cumulează 132%.
Un exemplu de aplicare greșită a legii constă în aceea că în timpul serviciului a contribuit la plafonul de pensie suplimentară cu 2% din solda lunară sau la nivelul soldei brute ce însemna să nu mai încaseze nimic raportat la contribuția sa suplimentară realizată în 15 ani, 7 luni și 1 zi, aspect statuat în înscrisurile anexate cauzei.
În dovedirea recursului s-a solicitat proba cu înscrisuri, respectiv adeverința emisă la data de 3.09.2009 de către Ministerul Apărării Naționale - Unitatea Militară 02405, ce atestă încasarea primelor de clasificare și prime orare de zbor pe parcursul activității desfășurate de recurentul-reclamant la angajatorul sus citat, probă încuviințată și administrată, apreciind-o concludentă și pertinentă cauzei.
Examinând sentința civilă atacată, sub aspectul criticilor aduse, a actelor și lucrărilor dosarului, normelor de drept material incidente în cauză, Curtea apreciază nefondat recursul pentru considerentele ce se vor înfățișa în cuprinsul prezentei motivări a deciziei.
Dreptul la pensie al recurentului-reclamant a fost stabilit în baza Decretului nr.214/1977, care la art.11 prevede că baza de clacul a pensiei era constituită din media retribuțiilor tarifare din 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii 10 ani premergători ieșirii din cadrele permanente, la care se adaugă solda gradului avut la data ieșirii din cadrele permanente.
Însă, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.164/2001 s-a modificat radical sistemul de stabilire, recalculare și actualizare a pensiilor militare de stat, în sensul că întregul sistem de calcul nu se mai raportează la nivelul retribuțiilor, soldelor și primelor încasate de solicitant, în perioada de activitate (în 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii 10 ani) ci la nivelul soldelor pe care le încasează cadrele militare în activitate.
Se va avea în vedere, că din luna mai 2005, moment de la care contestă recurentul modul de calcul al pensiei, solicitând diferențele de pensie (rezultând din includerea primelor de clasificare și zbor în baza de calcul a pensiei pentru perioada mai 2005 - 1 februarie 2007), se încheiase deja procesul de recalculare al pensiilor militare stabilite în baza legislației anterioare intrării în vigoare a Legii nr.164/2001, proces ce s-a desfășurat în baza art.79 din acest act normativ, pe baza metodologiei aprobate prin nr.HG1188/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Recalcularea menționată a vizat și pensia reclamantului, care a fost stabilită ca procent dintr-o bază de calcul, determinată numai în raport de anumite elemente prevăzute limitativ de art.3 din nr.HG1188/2001, respectiv solda de funcție corespunzătoare funcției maxime exercitate la data trecerii în rezervă, solda de merit, indemnizația de comandă, gradații și indemnizația de dispozitiv. Nu au intrat în calcul niciun fel de prime orare de zbor sau prime de clasificare.
Ori, recurentul-reclamant contestă recalcularea pensiei sale militare, fără a realiza dovada că este în posesia unor acte doveditoare prezentate de pensionar Comisiei de Contestații Pensii din cadrul Ministerului Apărării, la momentul recalculării din care să rezulte alte date și elemente decât cele utilizate în acest proces al recalculării.
Reclamantul, deși nemulțumit de recalcularea pensiei sale, prin neincluderea în baza de calcul a primei orare de zbor și a primei de clasificare, nu a contestat nici anterior, nici prin prezenta cauză decizia de recalculare a pensiei militare, în ceea ce privește neincluderea elementelor sus-menționate, în baza art.87 din Legea nr.19/2000 normă generală în materia asigurărilor sociale ce completează dispozițiile Legii nr.164/2001 incidentă în speță.
Acesta nu a obținut astfel anularea deciziei de recalculare pensie, anulare care l-ar fi îndreptățit să solicite ca efect al caracterului retroactiv al nulității care operează de la data stabilirii drepturilor recalculate, drepturile la pensie pretinse a fi neîncasate corect.
Drept urmare, evident că Tribunalul nu putea modifica prevederile deciziei de recalculare au efect retroactiv, în lipsa unei cereri a acestuia de îndreptare a erorilor din cuprinsul său, decizia de pensie necontestată fiind definitivă, conform art.54 alin.4 din Legea nr.164/2001.
În acest context, nu are relevanță că pe perioada cât a funcționat la unitatea militară 02405 încasat primele orare de zbor și de clasificare conform conținutului în date al adeverinței din 03.09.2009 emisă Ministerul Apărării Naționale, adeverință atașată în recurs. decizia de pensie la momentul recalculării, evident că recurentul-reclamant nu a fost prejudiciat după intrarea în vigoare a Legii nr.164/2001. Acest act normativ a realizat schimbarea bazei de calcul a pensiei reclamantului, respectiv solda lunară brută din ultima lună de activitate, tocmai pentru a evita diferențele de pensie între persoane aflate în situații similare de vechime și funcție. Ori, recalcularea a avut drept scop stabilirea pensiei militare pe criterii comune, fiind păstrate pensiile în plată, în cazul în care după recalculare ar fi rezultat o pensie mai mică. Evident, că după intrarea în vigoare a Legii nr.164/2001, cuantumul pensiei nu a suferit modificări.
Ulterior, după data de 1.10.2004 s-a realizat actualizarea pensiilor militare aflate în plată (atât pe cele care au fost supuse procesului de recalculare, în baza art.79 din lege, cât și cele stabilite direct, în baza Legii nr.164/2001), conform deciziei de revizuire -/01.10.2009 atașată la fila 40 dosar recurs. Această actualizare reprezintă și în prezent singurul procedeu de majorare (indexare, în sens larg) a pensiilor militare și se desfășoară conform art.48 alin.1 lit.a din Legea nr.164/2001, adică ori de câte ori se majorează solda de grad și/sau funcție maxime ale cadrelor în activitate, potrivit gradului militar și funcției exercitate, avute la data trecerii în rezervă în raport de procentul de stabilire a pensiei.
În concret, această actualizare propunea modificarea soldei de funcție și/sau a soldei de grad (ca elemente componente ale bazei de calcul a pensiei), în funcție de noi coeficienți de ierarhizare stabiliți pentru funcția sau gradul cadrelor militare în activitate, față de noua valoare de referință sectorială. Celelalte elemente care fac parte din baza de calcul a pensiei rămân neschimbate, astfel că, după efectuarea actualizării, noua bază de calcul a pensiei militare de stat se compune din elementele configurate deja în cazul reclamantului, cu ocazia efectuării recalculării în baza art.79 din Legea nr.164/2001 și anume: solda de funcție corespunzătoare funcției maxime exercitate la data trecerii în rezervă, solda de grad corespunzătoare ultimului grad militar avut la data trecerii în rezervă, solda de merit, indemnizația de comandă, gradația, indemnizația de dispozitiv, astfel cum rezultă de altfel din adresa nr./25.05.2008 a Direcției Financiar-Contabile a Ministerului Apărării Naționale, atașată la fila 6 dosar fond. După cum se poate observa nici în acest calcul nu sunt cuprinse prime orare de zbor sau prime de clasificare, astfel că prima instanță a realizat o corectă aplicare a legii pe acest aspect.
Prima instanță a realizat și o corectă aplicare a nr.OUG77/2007 în ceea ce privește baza de calcul avută în vedere la stabilirea, actualizarea pensiei, neputându-se primi susținerile recurentului că această bază ar fi de 132% și nu limitat la plafonul de 100% eliminat de actul în discuție.
În condițiile în care procentul de actualizare a pensiei militare de stat a fost restrâns în mod greșit, inclusiv prin neincluderea procentului corespunzător perioadei de contribuții la fondul pentru pensie suplimentară, reclamantul trebuia să sesizeze acest aspect în forma prevăzută de lege și anume în forma contestației împotriva deciziei de pensionare, adresată comisiei de contestații pensii din cadrul Ministerului Apărării, iar în cazul unui răspuns nefavorabil să se adreseze cu o contestație la instanța de judecată.
Din înscrisurile aflate la dosar rezultă că reclamantul nu a contestat deciziile prin care i s-au stabilit drepturile de pensie pentru perioada relevantă în speță, astfel că aceste decizii au devenit definitive, conform art.54 alin.4 din Legea nr.164/2001, așa cum s-a mai menționat.
În lipsa unei contestații formulate în termen legal, nu pot fi puse în discuție aspectele referitoare la luarea în considerare a procentului de 132% ca bază de calcul a pensiei.
Dacă am aprecia cererea de recalculare a pensiei cu luarea în considerare a procentului de 32% suplimentar, ca pe o cerere de sine stătătoare, atunci, prin repunerea în discuție a acestui aspect, s-ar ajunge la eludarea dispozițiilor legale imperative din art.54 a Legii nr.164/2001, ce prevede că termenul de 30 de zile de la comunicarea deciziei pentru contestarea acesteia.
Sunt neîntemeiate susținerile recurentului că prima instanță ar fi interpretat greșit dispozițiile nr.OUG77/2007, soluția respingerii acestui capăt de cerere fiind corectă, însă având în vedere motivarea sus-menționată, completată de instanța de control judiciar, vizând necontestarea deciziei de pensionare, condiție în care aceasta a rămasă definitivă inclusiv sub aspectul procentului de 100% avut în vedere la recalcularea pensiei.
Față de aspectele de fapt și de drept mai sus redate, Curtea în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat, menținând ca legală sentința atacată, fiind pronunțată cu interpretarea corectă a normelor de drept substanțial incidente în cauză, dar având în vedere motivarea instanței de control judiciar ce a suplinit motivarea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant, împotriva sentinței civile nr.4772 din 02 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.40250/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE DIRECȚIA FINANCIARĂ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG//2 ex./15.12.2009
Jud.fond:;
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Petrică Arbănaș, Elena
