Recalculare pensii. Decizia 1221/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Recalculare pensie -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1221
Ședința publică din 20 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 2: Sas Laura
JUDECĂTOR 3: Bratu
Grefier
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii S, cu sediul în mun. S, str. - -, județul S, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 1216 din 21 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal s-a prezentat reclamantul intimat, lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că recursul se află în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Suceava, ca fiind temeinică și legală.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - secția civilă la data de 13.04.2009 și înregistrată sub nr-, contestatorul, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii S, a solicitat recalcularea pensiei, având în vedere că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este de 20 de ani și nu de 30 de ani, cum în mod greșit s-a stabilit prin decizia contestată, cu emiterea unei noi decizii de pensionare.
În motivarea cererii, a arătat că, prin decizia contestată, i s-a recalculat dreptul de pensie în conformitate cu OUG4/2004, aprobată prin Legea 78/2005, coroborate cu prevederile HG1550/2004 și HG550/2005, dar, cu toate acestea, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual a fost calculat la 30 de ani și nu la 20 de ani.
În susținerea cererii, contestatorul a depus la dosar decizia contestată și buletinul de calcul din 28.04.2005 privind evaluarea pensiei.
Prin întâmpinare, intimata a înțeles să invoce excepția tardivității formulării contestației, în conformitate cu prevederile art. 87 din Legea 19/2000, precum și excepția prescripției dreptului la acțiune, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestației, ca nefondată, întrucât stagiul de cotizare de 20 de ani se ia în calcul la persoanele pensionate în baza HG267/1990, care s-au înscris la pensie după data de 01.02.1990.
În susținerea poziției sale procesuale, intimata a depus la dosar copii ale deciziei de pensionare nr. 92193 din 28.04.2005.
Prin sentința nr. 1216/21.05.2009 a Tribunalului Suceava - secția civilă, pronunțată în dosarul nr-, s-au respins excepția tardivității și excepția prescripției dreptului la acțiune invocate de pârâtă.
S-a admis cererea având ca obiect "drepturi bănești" privind pe reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
S-a dispus ca recalcularea, în temeiul OUG4/2005, coroborat cu nr.HG 1550/2004, cu privire la drepturile de pensie cuvenite reclamantului să se facă ținându-se seama de un stagiu de cotizare de 20 de ani.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantului diferențele de pensie cuvenite în urma recalculării începând cu data de 1.07.2005.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în ceea ce privește excepțiile invocate de pârâtă, respectiv cea a prescripției dreptului la acțiune pentru anul 2005, precum și a tardivității formulării contestației, în temeiul prevederilor art. 137 din Codul d e procedură civilă, următoarele:
Nu pot fi reținute excepțiile privind tardivitatea formulării contestației și cea a prescripției dreptului la acțiune, câtă vreme pârâta, prin nici un mijloc de probă, nu a făcut dovada datei de la care i-a fost comunicată titularului decizia prin care i s-au recalculat drepturile de pensie, dată de la care începe să curgă termenul de 45 de zile prevăzut de art. 87 din Legea nr. 19/2000 și cel de 3 ani prevăzut de art. 1 și 7 din Decretul nr. 167/1958, astfel încât există prezumția că cererea a fost formulată înlăuntrul termenului prevăzut de textele de lege.
Referitor la fondul cauzei, prima instanță a constatat că cererea contestatorului este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Contestatorul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă prin decizia nr. 92193 din 8.04.1989, în temeiul Legii 3/1977.
Urmare a recalculării drepturilor de pensie ale contestatorului, în conformitate cu prevederile nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, coroborate cu prevederile HG1550/2004 și ale HG550/2005, s-a emis decizia nr. 92193 din 28.04.2005.
Reclamantul a realizat un stagiu complet de cotizare de peste 20 de ani în condiții speciale.
Potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, în prezent abrogată prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puțin 25 ani în grupa II de muncă, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe, câte: a) un an și șase luni pentru grupa I de muncă; b) un an și trei luni pentru grupa II de muncă.
Pe această bază, persoanele care au lucrat în grupele I și II de muncă au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la împlinirea vârstei de: a) 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații; b) 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile.
Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (1) sunt pensionate, la cerere, și la 50 de ani, atât bărbații, cât și femeile din grupa I de muncă, și la 55 ani bărbații sau 50 de ani femeile, din grupa II de muncă.
Persoanele care au vechime în muncă prevăzută de lege și au lucrat efectiv cel puțin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de muncă sau cel puțin 20 ani în locurile încadrate în grupa II de muncă au dreptul, la cerere, sa li se reducă vârsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. 2, în mod proporțional cu anii lucrați în grupele I sau II de muncă, dar nu mai puțin de 52 ani pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații, sau 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile.
De asemenea, potrivit art. 2 alin. 3 din Normele metodologice aprobate prin nr.HG 1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Totodată, conform art. 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, n situația asiguraților prevăzuți la art. 43 și 47, la stabilirea punctajului mediu anual, conform alin. (1), se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole.
Potrivit art. 43 alin. 1 din același act normativ, asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. a) și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani, iar conform art. 20 lit. a) din aceeași lege, n sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă.
Prin urmare, față de dispozițiile legale anterior menționate, având în vedere faptul că petentul a realizat un stagiu de cotizare de peste 20 de ani în condiții speciale, prima instanță a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 77 alin. 2 combinat cu art. 43 din Legea nr. 19/2000, cu referire la art. 20 lit. a) din aceeași lege și art. 2 alin. 3 din nr.HG 1550/2000, în sensul că punctajul mediu anual al petentului trebuie calculat raportat la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani și nu de 30 de ani, astfel cum s-a calculat inițial.
De asemenea, prima instanță a reținut că, în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 40 din 22.09.2008, dată în recurs în interesul legii, statuând că dispozițiile art. 77 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea excepției tardivității contestării deciziei, iar pe fondul cauzei, respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivarea recursului, întemeiat pe disp. art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, pârâta a arătat, în esență, că sentința recurată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor Legii 19/2000, actualizată, HG1550/2004 și nr.OUG 4/2005, aprobată prin Legea 78/2005, actualizată.
Recurenta a mai arătat că reclamantul este pensionar începând cu data de 01.05.1989, dată la care era în vigoare Legea nr. 3/1977 și având în vedere prevederile art. 3 din nr.HG 1550/2004, art. 2 al. 3 din Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat stagiul complet de cotizare reglementat de Legea nr. 3/1977.
Potrivit prevederilor art. 2 din nr.HG 1550/2004, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare.
Legea în vigoare la data înscrierii la pensie a reclamantului era Legea nr. 3/1977, care reglementează vechimea integrală în muncă de 30 ani bărbații și 25 de ani femeile.
Reclamantului nu-i sunt aplicabile prevederile art. 2 alin. 4 din Normele metodologice de aplicare a nr.HG 1550/2004, potrivit cărora, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite în condițiile prevăzute de acte normative cu caracter special este vechimea integrală prevăzută de acele acte.
De asemenea, instanța de fond a interpretat eronat prevederile art. 43, 47 și art. 77 al. 2 din Legea nr. 19/2000, prevederi care sunt aplicabile persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis după data de 01 aprilie 2001, iar nu reclamantului, care a fost pensionat de la data de 01.05.1989, în baza Legii nr. 3/1977.
Recurenta a mai precizat că dispozițiile Deciziei nr. 40/22.09.2008, la care face referire instanța de fond în cuprinsul sentinței recurate, nu sunt aplicabile reclamantului, motivat de faptul că, prin recursul în interesul legii admis de Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost clarificată aplicarea prevederilor art. 77 al. 2 rap. la prevederile art. 41 al. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000, iar, în speța de față, obiectul l-a constituit aplicarea prevederilor nr.OUG 4/2005 raportat la prevederile nr.HG 1550/2004, acte normative care reglementează recalcularea pensiilor începând cu anul 2005.
În drept, recurenta a invocat prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Legii nr. 19/2000, OUG4/2005, HG1550/2004, HG733/2005.
Reclamantul intimat a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, apreciind că nu este dat nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
Reclamantul intimat a apreciat că sentința recurată respectă prevederile din decizia nr. 40/22.09.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Colegiul de conducere al Curții de Apel Timișoara și s-a constatat că "dispozițiileart. 77alin. (2) raportat laart. 43alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat deart. 14din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială."
Reclamantul intimat a depus, în copii, sentința nr. 596/18.03.2009 a Tribunalului Suceava - secția civilă, pronunțată în dosarul nr- și decizia nr. 607/12.05.2009 a Curții de APEL SUCEAVA - secția conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată în dosarul nr-.
În drept, reclamantul intimat a invocat art. 115 - 118 Cod procedură civilă, HG1550/2004, OUG4/2005, Legea 19/2000, decizia nr. 40/1998 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Analizând sentința recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a motivelor invocate în recurs, care se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Excepția tardivității introducerii cererii formulate de către reclamant nu este dată în cauză, întrucât pârâta nu a făcut dovada datei la care i-a fost comunicată reclamantului decizia prin care i s-au recalculat drepturile de pensie, dată de la care începe să curgă termenul de 45 de zile prevăzut de art. 87 din Legea nr. 19/2000 și cel de 3 ani prevăzut de art. 1 și 7 din Decretul nr.167/1958, astfel încât în mod corect prima instanță a respins, ca nefondată, excepția tardivității formulării cererii.
În ceea ce privește celălalt motiv de recurs, prin care pârâta a arătat că sentința recurată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, întrucât reclamantului nu-i sunt aplicabile prevederile art. 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, acestea fiind aplicabile persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis după data de 01 aprilie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, Curtea îl constată ca fiind întemeiat.
Astfel, potrivit prevederilor art. 2 din nr.HG 1550/2004 "stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă, prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare".
La determinarea punctajului mediu anual recalculat al reclamantului, s-a utilizat în mod legal stagiul complet de cotizare de 30 de ani, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. 3 din nr.HG 1550/2004.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 3 din nr.HG 1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1.07.1977 - 31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Or, prin art. 8, Legea nr. 3/1977 stabilește un stagiu de cotizare de 30 de ani pentru bărbați, acesta fiind stagiul de cotizare avut în vedere și de către pârâtă la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului.
Prin dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977 nu s-a stabilit un stagiu de cotizare diferit, ci s-a reglementat posibilitatea pensionării la cerere cu reducerea vârstei pentru persoanele care au lucrat cu grupa I de muncă.
Prin urmare, reclamantului intimat, care este pensionar începând cu data de 01.05.1989, nu îi sunt aplicabile prevederile art. 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, acestea fiind aplicabile persoanelor ale căror drepturi s-au deschis după data de 01.04.2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Această interpretare a fost apreciată ca fiind corectă și de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 40/22.09.2008, prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Colegiul de conducere al Curții de Apel Timișoara și s-a constatat că dispozițiileart. 77alin. (2) raportat laart. 43alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat deart. 14din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
În considerentele deciziei sus-menționate s-a reținut, în esență, că au interpretat și au aplicat corect dispozițiile legii instanțele care au considerat că, pentru persoanele pensionate în bazaLegii nr. 3/1977,stagiul de cotizare în vederea determinării punctajului mediu este cel prevăzut de legea în vigoare la data pensionării.
Astfel, s-a arătat că "Potrivit acestor norme, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă, prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunii de evaluare.
De asemenea, alin. (3) al aceluiași articol prevede că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat deLegea nr. 3/1977.
Prin urmare, singurele facilități oferite deLegea nr. 3/1977persoanelor care au lucrat în grupa I sau II de muncă sunt acordarea sporului de grupă și posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, dispozițiileart. 14din acest act normativ neavând semnificația reducerii stagiului de cotizare utilizat la recalcularea pensiei.
Ca atare, este lipsită de relevanță împrejurarea că, potrivit dispozițiilorart. 43șiart. 77alin. (2) din Legea nr. 19/2000, stagiul de cotizare complet a fost stabilit la 20 de ani pentru aceste grupe de muncă."
date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin deciziile date în soluționarea recursurilor în interesul legii au un caracter obligatoriu, prevăzut expres de art. 329 al. 2 Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente, având în vedere prevederile art. 304 pct. 9 și ale art. 312 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința nr. 1216/21.05.2009 a Tribunalului Suceava - secția civilă, pronunțată în dosarul nr-, în sensul că va respinge acțiunea ca nefondată, urmând să mențină celelalte dispoziții ale sentinței, care nu sunt contrare prezentei decizii.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii S, împotriva sentinței nr. 1216 din 21 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
Modifică în parte sentința atacată, în sensul că:
Respinge, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond:;
13.11.2009
Președinte:Mitrea Muntean DanielaJudecători:Mitrea Muntean Daniela, Sas Laura, Bratu
