Recalculare pensii. Decizia 1253/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - Recalculare pensie -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1253
Ședința publică din 20 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 2: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 3: Maierean
Grefier
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii S, cu sediul în mun. S, str. - -, județul S, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 1357 din 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar -).
La apelul nominal s-au prezentat consilier juridic pentru pârâta recurentă și avocat, pentru reclamantul intimat, lipsă fiind acesta.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care apărătorul reclamantului intimat a depus la dosar întâmpinare, în două exemplare, din care unul a fost înaintat reprezentantului pârâtei recurente.
Instanța, constatând că nu sunt cereri de formulat și recursul se află în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic, pentru pârâta recurentă, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțată de Tribunalul Suceava, admiterea excepției autorității de lucru judecat și, pe fond, respingerea acțiunii.
Referitor la excepția autorității de lucru judecat, a arătat că instanța de fond a respins-o fără a avea în vedere prevederile art. 1201 Cod civil, în cauză fiind dată autoritatea de lucru judecat, față de sentința nr. 560 din 3 aprilie 2006 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, existând triplă identitate de obiect, cauză și părți. A invocat și decizia nr. 4525/30.05.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pe fond, a arătat că reclamantul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă în anul 1988, temeiul legal fiind Legea nr. 3/1977, astfel că în mod corect s-a luat în calcul stagiul complet de cotizare de 30 de ani.
Avocat, pentru reclamantul intimat, a solicitat respingerea excepției autorității de lucru judecat, întrucât nu este dată tripla identitate cerută de art. 1201 Cod civil, cauza de față având ca obiect "obligația de a face", iar cealaltă "contestație împotriva deciziei de pensionare".
Pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind temeinică și legală, pentru motivele arătate în întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.
A arătat că în mod corect prima instanță a reținut că, în conformitate cu art. 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, în situația asiguraților prevăzuți la art. 43 și 47, la stabilirea punctajului mediu anual, conform alin. 1, se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole. A mai arătat că întrucât reclamantul a realizat un stagiu complet de cotizare de peste 20 de ani în condiții speciale, punctajul mediu anual la calculul pensiei trebuie raportat la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani și nu de 30 de ani, în acest sens pronunțându-se și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia 40 din 22 septembrie 2008, dată în interesul legii.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - secția civilă sub nr- din 21.04.2009, petentul a chemat în judecată pe intimata Casa Județeană de Pensii S, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună recalcularea pensiei având în vedere că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este de 20 de ani și nu de 30 de ani, începând cu data de 21.04.2006.
În motivarea cererii, petentul a arătat că a fost pensionat la data de 01.02.1988, prin decizia nr. 85698/29.01.1988, în baza art. 14 alin. 1 și 3 din Legea nr. 3/1977, având un stagiu de cotizare în grupa I de muncă de peste 20 de ani.
A mai arătat petentul că, în anul 2005 i s-a recalculat dreptul de pensie, potrivit nr.OUG 4/2004, aprobată prin Legea nr. 78/2005, coroborate cu prevederile nr.HG 1550/2004, stabilindu-i-se un punctaj calculat la un stagiu de cotizare de 30 de ani și nu de 20 de ani, cum era corect.
În susținerea cererii, contestatorul a depus la dosar copia deciziei nr. 85698/29.01.1988, decizia nr. 85698/19.04.2005, buletin de calcul ( 4-10).
Legal citată, intimata casa Județeană de Pensii Sad epus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației, ca nefondată, întrucât stagiul de cotizare de 20 de ani se ia în calcul la persoanele pensionate în baza nr.HG 267/1990, care s-au înscris la pensie după data de 01.02.1990.
Totodată, intimata a invocat excepțiile autorității de lucru judecat în raport de cererea petentului soluționată prin sentința civilă nr. 560/03.04.2006 a Tribunalului Suceava pronunțată în dosarul nr.932/C/2006, excepția prescripției dreptului material la acțiune al petentului pentru anul 2005, precum și tardivității formulării cererii.
În susținerea poziției sale procesuale, intimata a depus la dosar, în copie, documentația existentă la dosarul de pensie al petentului.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisurile depuse la dosar de părți.
Prin sentința nr. 1357/15.06.2009 a Tribunalului Suceava - secția civilă, pronunțată în dosarul nr-, s-a respins excepția tardivității formulării cererii, ca nefondată, s-a respins excepția autorității de lucru judecat, ca nefondată, s-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantului, ca nefondată, s-a admis cererea având ca obiect "recalculare pensie " formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii S și s-a dispus recalcularea pensiei reclamantului, luând în considerare pentru stabilirea punctajului mediu anual un stagiu de cotizare de 20 de ani.
Intimata a fost obligată să achite reclamantului drepturile de pensie rezultate în urma recalculării începând cu data de 21.04.2006.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În ce privește tardivitatea formulării cererii, instanța a reținut, în primul rând, că petentul nu a contestat o decizie, ci a solicitat recalcularea pensiei, cerere pentru care Legea nr. 19/2000 nu prevede un termen imperativ de formulare care să atragă sancțiunea decăderii, respectiv tardivitatea.
Prin urmare, această excepție este neîntemeiată.
Referitor la excepția autorității de lucru judecat, tribunalul a apreciat că aceasta este neîntemeiată.
Astfel, potrivit art. 1201 Cod civil, este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Prin urmare, pentru a se putea reține autoritatea de lucru judecat este absolut necesar să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză.
În speța de față, dacă identitatea părților și a obiectului poate fi reținută, totuși, în ceea ce privește cauza, tribunalul a apreciat că nu mai există identitatea între acțiunea ce formează obiectul prezentului dosar și cea soluționată în dosarul nr. 932/C/2006 al Tribunalului Suceava - secția civilă.
În acest sens, prima instanță a reținut că petentul invocă atât elemente de fapt, cât și de drept diferite de acțiunea inițială, în prezenta cauză invocând și Decizia nr. 40/22.09.2008 a Înaltei C de Casație și Justiție - Secțiile Unite.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune al petentului pentru anul 2005, tribunalul a apreciat că și aceasta este neîntemeiată, întrucât petentul nu a solicitat drepturile de pensie decât pentru trei ani anteriori introducerii acțiunii.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că petentul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă prin decizia nr. 85698/29.01.1988 în temeiul Legii nr. 3/1977.
Urmare a recalculării drepturilor de pensie ale contestatorului, în conformitate cu prevederile nr.OUG 4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005, coroborate cu prevederile nr.HG1550/2004 i s-a stabilit acestuia un punctaj mediu anual de 1,59283 puncte.
Reclamantul a realizat un stagiu complet de cotizare de 40 de ani, 08 luni și 116 zile, din care, 22 de ani, 08 luni și 16 zile în condiții speciale, respectiv în grupa I de muncă ca miner (artificier) în subteran.
Potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, în prezent abrogată prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puțin 25 ani în grupa II de muncă, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe, câte: a) un an și șase luni pentru grupa I de munca; b) un an și trei luni pentru grupa II de munca.
Pe această bază, persoanele care au lucrat în grupele I și II de muncă au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la împlinirea vârstei de: a) 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații; b) 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile.
Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. 1) sunt pensionate, la cerere, și la 50 de ani, atât bărbații, cât și femeile din grupa I de muncă, și la 55 ani bărbații sau 50 de ani femeile, din grupa II de muncă.
Persoanele care au vechime în muncă prevăzută de lege și au lucrat efectiv cel puțin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de muncă sau cel puțin 20 ani în locurile încadrate în grupa II de muncă au dreptul, la cerere, sa li se reducă vârsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. 2, în mod proporțional cu anii lucrați în grupele I sau II de muncă, dar nu mai puțin de 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații, sau 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile.
De asemenea, potrivit art. 2 alin. 3 din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Totodată, conform art. 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, n situația asiguraților prevăzuți la art. 43 și 47, la stabilirea punctajului mediu anual, conform alin. (1), se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole.
Potrivit art. 43 alin. 1 din același act normativ, asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. a) și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani, iar conform art. 20 lit. a) din aceeași lege, n sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din unitățile miniere pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă.
Prin urmare, față de dispozițiile legale anterior menționate, având în vedere faptul că petentul a realizat un stagiu de cotizare de peste 20 de ani (22 de ani, 08 luni și 16 zile) în condiții speciale, prima instanță a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977, cu referire la art. 2 alin. 3 din nr.HG 1550/2000, în sensul că punctajul mediu anual al petentului trebuie calculat raportat la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani și nu de 30 de ani, astfel cum s-a calculat inițial.
De asemenea, prima instanță a reținut că, în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 40 din 22.09.2008, dată în recurs în interesul legii, statuând că dispozițiile art. 77 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 4 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
În aceste sens, în decizia dată în interesul legii, anterior menționată, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut următoarele:
Noua legislație privind sistemul public de pensii are ca principiu general stabilirea cuantumului pensiei cuvenite fiecărui titular, prin luarea în considerare a întregii activități și a drepturilor salariale realizate pe tot parcursul timpului ce se consideră perioadă de cotizare.
Pentru fiecare lună și întreaga perioadă ce constituie vechime în muncă ori este asimilată acesteia se stabilește punctajul corespunzător în raport cu drepturile salariale obținute, iar prin înmulțirea punctului de pensie prevăzut în legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, cu punctajul mediu realizat, se calculează cuantumul pensiei cuvenite fiecărui titular.
Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public [art. 41 alin. (1) din Legea nr. 19/2000].
Vârsta standard de pensionare, respectiv vârsta la care se poate solicita înscrierea la pensie, este de 60 de ani pentru femei și de 65 de ani pentru bărbați.
Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a legii, prin creșterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei și de la 62 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3 [art. 41 alin. (2)].
Stagiul minim de cotizare, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, este de 15 ani. Creșterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a legii, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3 [art. 41 alin. (3)].
Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei și de 35 de ani pentru bărbați [art. 41 alin. (4)].
Potrivit art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare.
Pentru persoanele care au lucrat în condiții deosebite de muncă, legiuitorul a instituit norme speciale referitoare la vârsta de pensionare și la stagiul de cotizare, stabilind, după caz, luarea ori neluarea în calcul a perioadelor asimilate stagiului de cotizare.
Astfel, prin art. 43 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 s-a prevăzut că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 alin. (1) lit. a) și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani.
Asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 alin. (1) lit. c) și d) și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani beneficiază de pensia pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu 15 ani.
Este vorba de personalul unităților miniere, care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în fiecare lună [art. 20 alin. (1) lit. a)], de cei care și-au desfășurat activitatea ca personal navigant în aviația civilă, prevăzut în anexa nr. 1 [art. 20 alin. (1) lit. c)] sau în una dintre profesiile ce țin de activitatea artistică, prevăzute în anexa nr. 2 la lege [art. 20 alin. (1) lit. d)].
Potrivit art. 44 din Legea nr. 19/2000, asigurații menționați la art. 20 alin. (1) lit. a), c) și d) care au realizat stagii de cotizare mai mici decât cele prevăzute la alin. (1) și (2) ale art. 43 beneficiază de pensii pentru limită de vârstă, cu reducerea proporțională a vârstelor standard de pensionare, în condițiile realizării stagiilor totale de cotizare necesare, conform prevederilor cuprinse în anexele nr. 4 și 5.
De asemenea, conform art. 77 alin. (1)-(3) al aceluiași act normativ, punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la necesarul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 3.
În situația asiguraților prevăzuți la art. 43 și 47, la stabilirea punctajului mediu anual, conform alin. (1), se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole.
În situațiile prevăzute la art. 44, la stabilirea punctajului mediu anual al asiguraților, conform alin. (1), se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele nr. 4 și 5.
Începând cu data de 1 octombrie 2004, pensiile din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au fost evaluate, în vederea recalculării, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.
Evaluarea s-a efectuat prin determinarea punctajului mediu anual aferent fiecărei pensii aflate în plată sau cuvenite, în conformitate cu prevederile legale.
Metodologia de efectuare a evaluării a fost prevăzută în Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004.
Potrivit art. 2 din aceste norme metodologice, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare.
Pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis anterior datei de 1 iulie 1977, data intrării în vigoare a Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru toate categoriile de pensii va fi de 20 de ani pentru femei și de 25 de ani pentru bărbați.
Pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite în condițiile prevăzute de acte normative cu caracter special, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului de pensie prevăzută de aceste acte normative.
Prin data deschiderii dreptului la pensie se înțelege data la care persoana în cauză a fost înscrisă la categoria de pensie de care beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare (art. 3 din normele metodologice).
În art. 14 din Legea nr. 3/1977 se prevedea că, pentru persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în locuri care, potrivit legii, se încadrau în grupa I de muncă sau cel puțin 25 de ani în grupa II de muncă, la stabilirea pensiei se lua în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe, câte:
a) un an și 6 luni pentru grupa I de muncă;
b) un an și 3 luni pentru grupa II de muncă.
Pe această bază, persoanele care au lucrat în grupele I și II de muncă aveau dreptul, la cerere, să fie pensionate la împlinirea vârstei de:
a) 52 de ani pentru grupa I și 57 de ani pentru grupa II, bărbații;
b) 50 de ani pentru grupa I și 52 de ani pentru grupa II, femeile.
Persoanele care îndeplineau condițiile prevăzute la alin. 1 erau pensionate, la cerere, la 50 de ani, atât bărbații, cât și femeile din grupa I de muncă, și la 55 de ani bărbații sau 50 de ani femeile din grupa II de muncă.
De asemenea, potrivit art. 16 din același act normativ, persoanele care au lucrat cel puțin 5 ani în grupele I și II de muncă aveau dreptul să li se ia în calculul vechimii în muncă, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe: un an și 6 luni pentru grupa I sau un an și 3 luni pentru grupa II. În aceste cazuri nu se reducea limita vârstei de pensionare.
Cu alte cuvinte, asigurații care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, determinate ca atare prin ordine ale Ministerului Sănătății, și ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 au beneficiat atât de reducerea vârstei legale de pensionare, cât și de majorarea vechimii în muncă, deci a perioadei de contribuție, denumită în actuala reglementare stagiu de cotizare.
Cele stabilite de unele instanțe, în sensul că acestei categorii de asigurați îi sunt aplicabile dispozițiile art. 43 din Legea nr. 19/2000 și ale anexei nr. 4 la această lege ca "act normativ special", la care fac trimitere prevederile art. 2 alin. (4) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004, sunt consecința unei interpretări greșite a prevederilor legale, întrucât Legea nr. 19/2000 reprezintă o lege generală, actul normativ-cadru în domeniul pensiilor și al drepturilor de asigurări sociale.
În ceea ce privește principiul înscris în expunerea de motive a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit căruia, "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", acesta nu poate fi aplicat în cauză, atât timp cât în lege nu există o prevedere expresă potrivit căreia și persoanelor care au lucrat în grupele speciale de muncă și s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 li se aplică acest act normativ pentru determinarea stagiului de cotizare și, în raport de acesta, a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare.
Această interpretare decurge și din dispozițiile art. 4 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2005, potrivit cărora, determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensii aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.
Ca atare, aplicabilitatea prevederilor normelor metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 este întărită și confirmată de norma de trimitere din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2005.
Totodată, potrivit art. 1 din Codul civil și art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată, legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă.
În aceste condiții, este evident că legea nouă, respectiv Legea nr. 19/2000, nu se poate aplica decât situațiilor ivite după intrarea ei în vigoare, deci persoanelor ale căror drepturi la pensie s-au deschis după data de 1 aprilie 2001, nu și persoanelor pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977.
Ca atare, pentru asigurații care au lucrat în condiții speciale de muncă și ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977.
Față de considerentele anterior arătate, prima instanță a apreciat ca fiind întemeiată cererea petentului, astfel încât a admis-o și a dispus recalcularea pensiei reclamantului, luând în considerare pentru stabilirea punctajului mediu anual un stagiu de cotizare de 20 de ani.
Totodată, potrivit art. 7 alin. 5 și 6 din nr.OUG 4 din 3 februarie 2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările ulterioare, cererile prevăzute la alin. (3) al aceluiași articol se soluționează în termenul prevăzut la art. 86 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, drepturile modificate acordându-se prin derogare de la prevederile art. 95 și 169 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit prevederilor art. 3, cu respectarea termenului general de prescripție, calculat începând cu luna înregistrării cererii.
Pentru persoanele care depun cererea prevăzută la alin. (3) după 5 ani de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit prevederilor art. 3, noile drepturi recalculate se acordă potrivit art. 169 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, în baza textului de lege precizat anterior, prima instanță obligat intimata să recalculeze și să achite pensia petentului, stabilind drepturile de pensie rezultate în urma recalculării începând cu data de 21.04.2006 (trei ani de la data înregistrării cererii de recalculare la instanță).
Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii S, solicitând admiterea excepției autorității de lucru judecat și modificarea în totalitate a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului, ca fiind nefondată.
În motivarea recursului, pârâta a arătat, în esență, următoarele:
Reclamantul a mai formulat o cerere, având același obiect, soluționată de Tribunalul Suceava prin sentința nr. 560/03.04.2006, astfel încât, în cauză este dată excepția autorității de lucru judecat.
Pe fondul cauzei, recurenta a arătat, în esență, că prevederile art. 77 al. 2 din Legea nr. 19/2000 sunt aplicabile persoanelor înscrise la pensie după data de 01.04.2001, când a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000, or reclamantul a fost înscris la pensie de limită de vârstă în anul 1986, în temeiul Legii nr. 3/1977.
Prin urmare, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de Legea nr. 3/1977, care reglementează vechimea integrală în muncă de 30 ani bărbații și 25 de ani femeile.
În drept, recurenta a invocat prevederile art. 8 din Legea nr. 3/1977, art. 1201 Cod civil, art. 242 al. 2 Cod procedură civilă, HG1550/2004.
În susținerea recursului, pârâta a depus, în copie, decizia nr. 809/04.06.2009 a Curții de APEL SUCEAVA - secția conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată în dosarul nr-.
Reclamantul intimat a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, apreciind că nu este dată tripla identitate cerută de art. 1201 Cod civil, solicitând respingerea excepției.
Pe fond, reclamantul intimat a apreciat că în mod corect prima instanță a stabilit că, în conformitate cu art. 77 al. 2 din Legea nr. 19/2000, în situația asiguraților prevăzuți la art. 43 și 47, la stabilirea punctajului mediu anual, conform al. 1, se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole. În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curți de Casație și Justiție prin decizia nr. 40/22.09.2008, dată în recurs în interesul legii, statuând că dispozițiileart. 77alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat deart. 14din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat, această decizie fiind obligatorie pentru instanțe.
Analizând sentința recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a motivelor invocate în recurs, care se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea constată că excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâta recurentă, este dată în cauză, pentru următoarele considerente:
Prin sentința nr. 560/03.04.2006 a Tribunalului Suceava - secția civilă, pronunțată în dosarul nr. 932/C/2006, s-a respins contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii S, ca nefondată.
În motivarea sentinței sus-menționate s-a reținut, în esență, următoarele:
Contestatorul a arătat că, la recalcularea pensiei, punctajul mediu anual a fost calculat greșit, luându-se în calcul stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 30 ani și 0 luni, în loc de 20 de ani, 0 luni, cum prevede art. 20 lit. a și anexa nr. 4 la Legea nr. 19/2000.
Instanța a reținut că, recalcularea pensiei cuvenite contestatorului s-a realizat în baza HG1550/2004, care prevede, în art. 2 al. 1, că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare. Contestatorul s-a înscris la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă în anul 1988, în temeiul Legii 3/1977, astfel încât în mod corect intimata a reținut în decizia contestată stagiul complet de cotizare de 30 de ani, cât era prevăzut de acest act normativ.
Astfel, Curtea constată că, între cauza ce a format obiectul dosarului nr. 932/C/2006 al Tribunalului Suceava și prezenta cauză, există identitatea de obiect, cauză și părți, așa cum este ea cerută de art. 1201 Cod civil.
Autoritatea de lucru judecat reglementată de art. 1201 cod civil are la bază regula că o acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată și că o hotărâre judecătorească irevocabilă nu poate fi contrazisă printr-o altă hotărâre.
Pentru a exista identitate de obiect și cauză între două acțiuni, nu este necesar ca obiectul să fie formulat în ambele în același mod, ci este suficient ca, din cuprinsul acelor acțiuni, să rezulte că scopul final urmărit este același, în speță stabilirea în favoarea reclamantului a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Fiind întrunite în speță cele trei condiții cerute de dispozițiile art. 1201 din Codul civil, Curtea constată că în cauză este dată autoritatea de lucru judecat.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința nr. 1357/15.06.2009 a Tribunalului Suceava - secția civilă, pronunțată în dosarul nr-, în sensul că va admite excepția autorității de lucru judecat și va respinge cererea formulată de reclamantul, ca inadmisibilă, urmând să mențină celelalte dispoziții ale sentinței recurate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii S, împotriva sentinței nr. 1357 din 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar -).
Modifică în parte sentința atacată, în sensul că admite excepția autorității de lucru judecat și respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond:;
13.11.2009
Președinte:Mitrea Muntean DanielaJudecători:Mitrea Muntean Daniela, Bratu Ileana, Maierean