Recalculare pensii. Decizia 128/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.6307/2009
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.128/
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dorina Zeca
JUDECĂTOR 2: Amelia Farmathy
JUDECĂTOR 3: Magdalena Petre
GREFIER: - -
********************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii I, împotriva sentinței civile nr.982 F din data de 06.10.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în dosarul nr- (format vechi nr.1673/2009), în contradictoriu cu intimata-reclamantă - având ca obiect"recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu a răspuns: recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii I și intimata-reclamantă .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că prin motivele de recurs formulate în cauză recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod proc. civilă.
Curtea, constatând că în cauză recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Ias olicitat judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod proc. civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 982 din data de 06.10.2009 pronunțată în dosarul nr- (format vechi nr.1673/2009), Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, a respins ca neîntemeiată excepția tardivității cererii de chemare în judecată - excepție invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii
În consecință, a admis ca întemeiată cererea formulată de reclamanta, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii I ( I) și a obligat-o pe aceasta să recalculeze drepturile de pensie de urmaș cuvenite reclamantei, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, începând cu data de 1 decembrie 2005.
Totodată, a obligat-o pe pârâtă, către reclamanta, la plata diferențelor rezultate ca urmare a recalculării, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 05.06.2006.
În considerentele sentinței, instanța de fond a reținut că potrivit deciziei de pensionare nr.65379/31.08.2005 (fila 10), prin care i-a fost acordată pensie de urmaș reclamantei, de pe urma defunctului ei soț, s-a avut în vedere o vechime în grupa I de muncă de 26 de ani, luni și 0 zile 0, determinată în temeiul dispozițiilor Legii nr. 3/1977 (vechime realizată de susținătorul decedat).
A mai reținut că, la determinarea punctajului mediu anual al reclamantei, pârâta a avut în vedere un stagiu complet de cotizare de 30 ani, conform dispozițiilor Legii nr. 19/2000.
A considerat că, în cauză, în raport de data la care drepturile de pensie ale contestatorului au fost stabilite, respectiv data de 31.08.2005, la recalculare se aplică dispozițiile art. 4 alin. 1 din nr.OUG 4/2005, potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie, aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor nr.HG 1550/2004.
A avut în vedere prevederile art. 2 alin. 4 din nr.HG 1550/2004, potrivit cărora, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977 - 31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Or, a reținut prima instanță, în cazul contestatoarei, care a înregistrat o vechime în grupa I de muncă de 26 de ani, 0 luni și 0 zile, stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de art. 14 din Legea nr. 3/1977, adică de 20 de ani.
A mai reținut că, e altfel, această problemă a fost tranșată irevocabil de către Înalta Curte de Casație și Justiție care, soluționând recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 40 din data de 22.09.2008, pronunțată în dosarul nr. 16/2008, a admis că dispozițiile art. 77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, este cel reglementat de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Prin urmare, instanța de fond a apreciat că, în raport de aceste considerente, cererea formulată de reclamanta, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii I, apare ca fiind întemeiată, astfel că a admis-o ca atare.
Împotriva sentinței sus-menționate, a declarat recurs, motivat în termenul legal, Casa Județeană de Pensii I ( I), înregistrat pe rolul acestei secții a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a - Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, sub nr-.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta invocă excepția tardivității cererii de chemare în judecată, întrucât reclamanta, prin motivele invocate, practic contestă decizia de pensie nr.50515/30.08.2005, iar în conformitate cu prevederile art. 87 din Legea nr. 19/2000: "Decizia emisă poate fi contestată la instanța judecătorească competentă în termen de 45 de zile de la comunicare.".
Arată că numitului, susținătorul decedat al intimatei-reclamante (soția defunctului), i-au fost recalculate drepturile de pensie, conform deciziei nr. 50515/30.08.2005.
Invocă prevederile art. 2 alin. 2, ci nu alin. 4 din Normele Metodologice de aplicare a nr.HG 1550/2004, susținând că acestea se aplică beneficiarilor de pensie ale căror drepturi au fost stabilite anterior datei de 01.07.1977.
Mai arată că, atât prin art. 14 alin. 2 lit. a) și lit. b) din Legea nr. 3/1977, cât și prin art. 42 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 sunt prevăzute reducerile vârstelor standard de pensionare ale persoanelor care se încadrează în grupa I și a II-a de muncă, ci nu a stagiului complet de cotizare, care este de 30 de ani.
În motivarea, în drept, a cererii sale de recurs, invocă dispozițiile art. 304 pct. 8 și pct. 9 Cod proc. civilă.
Deși a fost legal citată, intimata-reclamantă nu a formulat întâmpinare.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Intimata-reclamantă, având pensie de urmaș, este beneficiara procesului de recalculare reglementat prin nr.OUG 4/2005, începând cu data de 01.12.2005, conform nr.HG 1456/2005, iar, la emiterea deciziei de recalculare a pensiei de urmaș, cuvenită acesteia, recurenta-pârâtă Iau tilizat, în calculul punctajului mediu anual, un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Drepturile de pensie pentru limită de vârstă ale numitului, susținătorul decedat al intimatei-reclamante, s-au deschis în temeiul dispozițiilor Legii nr.3/1977, la data de 01.07.1991, prin decizia de pensionare nr. 50515/17.06.1991, emisă de Oficiul de Pensii I, aflată la fila 16 din dosarul de fond, la data pensionării acesta având o vechime realizată în grupa a I de muncă de 26 ani 0 luni și 0 zile.
Prin decizia nr. 65379/30.01.1995 emisă de Casa Locală de Pensii I intimatei-reclamante i-a fost acordată pensie de urmaș de pe urma soțului său, decedat, iar ulterior, prin deciziile nr. 65379/31.08.2005 și nr. 65379/13.02.2008 (filele 10 și 9 din dosarul de fond), pensia de urmaș a fost recalculată, utilizându-se, însă, un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Curtea, în raport de data stabilirii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă ale numitului, susținătorul decedat al soției sale, intimata-reclamantă, apreciază că în mod corect prima instanță a reținut că, la recalcularea pensiei de urmaș cuvenită intimatei-reclamante, se aplică dispozițiile art. 4 alin. 1 din nr.OUG 4/2005, potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și, implicit, stabilirea cuantumului fiecărei pensii, se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor nr.HG 1550/2004.
De asemenea, în mod justificat instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 4 din nr.HG 1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare este cel reglementat de Legea nr. 3/1977, astfel că, în cazul pensiei de urmaș a intimatei-reclamante, al cărui susținător decedat a înregistrat o vechime în grupa I de muncă de 26 ani 0 luni și 0 zile,stagiul complet de cotizare estecel prevăzut de art. 14 din Legea nr. 3/1977, adicăde 20 de ani.
Potrivit dispozițiilor art.14 alin.1 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială:
"(1) Persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca, sau cel puțin 25 ani în grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte:
a) un an și șase luni pentru grupa I de munca;
b) un an și trei luni pentru grupa II de munca. -"
Conform dispozițiilor alin.4 al articolului susmenționat:
"(4) Persoanele care au vechime în munca prevăzută de lege și au lucrat efectiv cel puțin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de munca sau cel puțin 20 ani în locurile încadrate în grupa II de munca au dreptul, la cerere, sa li se reducă vârsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. 2, în mod proporțional cu anii lucrați în grupele I sau II de munca, dar nu mai puțin de 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații, sau 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile.".
De altfel, Curtea constată că problema de drept dedusă judecății a fost tranșată irevocabil de către, care, soluționând recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 40 din data de 22.09.2008, pronunțată în dosarul nr. 16/2008 - obligatorie pentru instanțe, în temeiul dispozițiilor art. 329 din Codul d e procedură civilă -, a statuat că dispozițiile art. 77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iunie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Așadar, Curtea reține că în mod corect tribunalul a constatat că cererea dedusă judecății este întemeiată, motiv pentru a admis-o ca atare, obligând-o pe pârâta I să procedeze la recalcularea drepturile de pensie de urmaș cuvenite reclamantei, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, cu începere de la data de 01.12.2005 (prin aplicarea dispozițiilor OUG nr.4/2005).
De asemenea, în mod justificat prima instanță a stabilit ca plata diferențelor dintre drepturile de pensie de urmaș efectiv primite de intimata-reclamantă și cele astfel calculate să se efectueze începând cu data de 05.06.2006, dat fiind faptul că acțiunea a fost înregistrată pe rolul instanței de fond la data de 05.06.2009, sens în care a avut în vedere prevederile Decretului nr. 167 din 10.04.1958 privitor la prescripția extinctivă, respectiv ale art. 1 alin. 1 din, care prevăd că: "Dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege.", precum și pe cele ale art. 3, potrivit cărora: "Termenul prescriptiei este de 3 ani -.".
Cât privește criticile referitoare la soluția pe care prima instanță a dat-o excepției tardivității cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta, Curtea apreciază că și aceste critici sunt nefondate, motiv pentru care le va înlătura. În legătură cu acest aspect, Curtea reține că în mod justificat instanța de fond a respins, ca neîntemeiată, excepția tardivității cererii de chemare în judecată - excepție ce a fost invocată, la judecata în fond, de către pârâta Casa Județeană de Pensii I -, întrucât, în cauză, nu s-a formulat o contestație împotriva unor decizii de pensionare, ci o cerere de recalculare a drepturilor de pensie, în temeiul dispozițiilor art. 155 lit. f) din Legea nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, potrivit cărora: "Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind: - f)modul de stabilire și de plată a pensiilor, a indemnizațiilor și a altor drepturi de asigurări sociale;-.".
Pentru toate considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază criticile recurentei-pârâte I drept simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, astfel că le va înlătura, ca nefondate și, însușindu-și atât opinia, cât și argumentele primei instanțe, consideră că hotărârea fondului este legală și temeinică, urmând aom enține ca atare.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii I, cu sediul în S,-, jud., împotriva sentinței civile nr. 982 din data de 06.10.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în dosarul nr- (format vechi nr.1673/2009), în contradictoriu cu intimata-reclamantă, cu domiciliul în com., sat, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
red: / tehnored:
2 EX./ 08.02.2010
Jud. fond:;
Președinte:Dorina ZecaJudecători:Dorina Zeca, Amelia Farmathy, Magdalena Petre