Recalculare pensii. Decizia 1314/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- (8478/2008)
DECIZIE CIVILĂ NR. 1314/
Ședința publică de la 03.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
****************************
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I, împotriva sentinței civile nr.5657 din data de 16.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.15.504/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul-reclamant, prin d-na avocat, care depune la dosar împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/10.01.2009, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 30.01.2009, după care,
Curtea invocă, din oficiu, excepția tardivității declarării recursului.
Intimatul-reclamant, prin avocat, solicită admiterea excepției. De asemenea, solicită obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată, potrivit chitanței nr.154/2009, pe care o depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția tardivității declarării recursului.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, deliberând, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.5657 din data de 16.09.2008, pronunțată în dosarul nr.15504/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii, astfel cum a fost precizată și restrâns și a obligat-o pe aceasta, în temeiul OUG nr.4/2005, să recalculeze pensia cuvenită reclamantului, începând cu data de 01.12.2005, pe baza unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
Totodată, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, următoarele, în fapt și în drept:
Prin decizia de pensionare pentru muncă depusă și limită de vârstă cu nr.-/30.10.2007, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii, s-a dispus recalcularea drepturilor de pensie cuvenite reclamantului, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani, în raport de un punctaj mediu anual determinat de 1,10258 puncte, conform nr.OUG4/2005.
Deoarece reclamantul a fost pensionat pentru muncă depusă și limită de vârstă în anul 1999, deci în temeiul Legii nr.3/1977, el beneficia de coroborarea perioadei lucrate în grupa I de muncă, cu cea lucrată în grupa a Il-a de muncă. Ca urmare, acesta putea solicita luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani în grupa a Il-a de muncă și pensionarea la vârsta de 50 de ani, prin aplicarea prevederilor nr.HG481/1990 și ale nr.HG406/1991, cu aplicarea dispozițiilor art.14 alin.3 din Legea nr.3/1977.
Tribunalul a apreciat că prin luarea în considerare a stagiului complet de cotizare de 30 de ani, ca urmare a recalculării pensiei, conform nr.OUG4/2005, cu începere de la data de 01.12.2005, reclamantul a fost prejudiciat atât de punctajul, cât și de cuantumul pensiei.
Reclamantul și-a restrâns și precizat acțiunea pe parcursul procesului, arătând că i-au fost luate în considerare sporurile avute în urma recalculării, mai puțin stagiul complet de cotizare de 25 de ani.
Pentru aceste considerente, instanța de fond a admis acțiunea reclamantului, așa cum a fost precizată și restrânsă.
De asemenea, tribunalul a obligat-o pe pârâtă, ca în temeiul nr.OUG4/2005, să dispună recalcularea pensiei reclamantului, cu începere de la data de 01.12.2005, pe baza unuistagiu complet de cotizare de 25 de ani, precum și la plata cheltuielilor de judecată reprezentând, onorariul avocatului ales.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii I, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-pârâtă arată că intimatul-reclamant nu a fost pensionat în baza unei legi speciale, ci în baza Legii nr.3/1977, așa cum este menționat și în decizia nr.-/22.09.1999, cu recunoașterea grupelor de muncă conform nr.HG481/1990, de care aceasta a beneficiat proporțional cu perioada lucrată în grupele de muncă.
Recurenta precizează că reducerea stagiului de cotizare se aplică doar acelor persoane care ies la pensie în baza Iegilor speciale, iar pentru perioada de 18 ani, 8 luni si 11 zile, lucrată în grupa I de muncă și cea de 7 ani, 2 luni, și 19 zile, lucrată în grupa a Il-a, intimatul-reclamant a beneficiat de sporul aferent, de 10 ani și 9 luni.
Mai susține recurenta că intimatul-reclamant a fost pensionat în baza art.14 din Legea nr.3/1977 și nr.481/1990 privind încadrarea personalului în grupele I și a Il-a de muncă de la locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite, apărute după anul 1969, în unitățile Ministerului Industriei, care prevede:"Personalul care este în activitate la locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite din unitățile Ministerului Industriei intrate în funcțiune după data de 18 martie 1969, care nu a fost cuprins în grupele I si a Il-a de muncă conform prevederilor art.2 din Decret - Lege nr.68/1990, va beneficia de încadrarea în aceste grupe pe întreaga perioada lucrată, potrivit anexelor nr.1 și 2 la prezenta hotărâre.".
Mai precizează că intimatul-reclamant a beneficiat, în acest sens, de reducerea vârstei standard de pensionare, proporțional cu anii lucrați în grupe de muncă, respectiv a beneficiat de pensie pentru limită de vârstă cu vechime completă, la vârsta de 50 de ani și 5 luni, conform Legii nr.3/1977, având o reducere a vârstei de pensionare, aferentă grupei de muncă, de 10 ani și 9 luni.
Recurenta invocă adresa nr.5388/16.11.2004 a Casei Naținale de Pensii și Asigurări Sociale (), care prevede că"în situația pensiilor de limită de vârstă stabilite în perioada 01.07.1977 - 31.03.2001, inclusiv, stagiul complet de cotizare ce se va utiliza Ia determinarea punctajului mediu anual, este de 25 de ani pentru femei și 30 de ani pentru bărbați".
Arată că drepturile de pensie ale intimatului-reclamant s-au deschis la data de 01.10.1999 în condițiile aplicării art.14 alin.(4) din Legea nr.3/1977. Conform nr.1550/2004:
În continuarea motivelor de recurs, recurenta mai invocă și prevederile art.6, art.7 alin.1 și alin.2 din nr.1550/2004, art.164 și anexa 7 din Legea nr.19/2000.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.299-316 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată (filele 8 - 9 dosar recurs), intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a hotărârii fondului.
La termenul din data de 03.03.2009, Curtea, din oficiu, a invocat excepția tardivității declarării prezentulu recurs.
Analizând, potrivit dispozițiilor art.137 alin.1 din Codul d e procedură civilă, cu prioritate, excepția tardivității declarării recursului, Curtea apreciază că aceasta este întemeiată, astfel că o va admite ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Potrivit dispozițiilor art.301 din Codul d e procedură civilă:
"Termenul de recurs este de 15 zilede la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.".
În prezenta cauză, conform dovezii de primire și procesului-verbal de predare de la fila 74 din dosarul de fond, sentința atacată a fost, în mod valabil, comunicată recurentei-pârâte Casa Județeană de Pensii I la data de 27.10.2008, iar recursul împotriva acesteia a fost declarat la data de 14.11.2008, așa cum rezultă din mențiunile aplicate de Tribunalul București pe prima filă a cererii de recurs, la primirea acesteia (fila 2 din dosarul de recurs).
Ca urmare, cum recurenta-pârâtă nu a făcut vreo dovadă contrară celor reținute, iar în materia litigiilor de asigurări sociale se aplică regula generală instituită de normele de procedură civilă suscitate, întrucât"legea nu dispune altfel" (art.157 din Legea nr.19/2000), Curtea constată că, în speță,recursul împotriva hotărârii fondului a fost declarat cu depășirea termenului legal de 15 zile, termen care, potrivit dispozițiilor art.101 din Codul d e procedură civilă se calculează pe zile libere (nu intră la socoteală nici ziua când a început și nici ziua când s-a sfârșit termenul).
Față de cele ce preced, în temeiul dispozițiilor art.301 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că excepția tardivității este întemeiată, astfel că o va admite ca atare și, în consecință, va respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii I, ca tardiv formulat.
Apreciind că recurenta-pârâtă a căzut în pretenții, în temeiul dispozițiilor art.274 Cod proc. civilă, Curtea o va obliga pe aceasta, către intimatul-reclamant, la plata cheltuielilor de judecată efectuate de acesta în recurs, în cuantum de 1.500 lei, reprezentând onorariul de avocat (conform chitanței fiscale de la fila 10 din dosarul de recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I, împotriva sentinței civile nr.5657 din data de 16.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.15.504/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, ca tardiv formulat.
Obligă recurenta-pârâtă la 1.500 lei cheltuieli de judecată către intimatul-reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR JUDECĂTOR,
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 06.04.2009
Jud.fond: ;
Președinte:Ilie Nadia RalucaJudecători:Ilie Nadia Raluca, Bodea Adela Cosmina