Recalculare pensii. Decizia 1675/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- (8578/2008)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1675/
Ședința din ședința publică de la 17.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 3: Bodea
GREFIER:
******************************
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.6282 din data de 14.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.19.062/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimatul-reclamant personal, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 04.03.2009, după care,
Președintele completului procedează la verificarea identității intimatului-reclamant, care prezintă cartea de identitate, datele fiind consemnate în caietul de ședință.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatul-reclamant, personal, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate.
Depune la dosar concluzii scrise.
În temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, Curtea declară închise dezbaterile, reținând cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, deliberând, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.6282 din data de14.10.2008, pronunțată în dosarul nr.19062/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B () și a obligat-o pe aceasta să emită o nouă decizie de pensionare, prin luarea în calcul a tuturor veniturilor, conform adeverințelor nr.121 și nr.123, ambele din data de 31.03.2008, emise de -
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, următoarele, în fapt și în drept:
La data de 03.04.2008, reclamantul s-a adresat Casei Locale de Pensii sector 6 B, solicitând recalcularea pensiei sale, cu luarea în considerare a adeverințelor eliberate de fostul angajator.
Întrucât, la determinarea drepturilor de pensie ale reclamantului, pârâta nu a valorificat veniturile menționate în adeverințele nr.121 și nr.123 din data de 31.03.2008, emise de -, deși pentru aceste venituri s-au plătit contribuțiile legale de asigurări sociale (), s-a încălcat, astfel, principiul contributivității prevăzut de dispozițiile art.2 lit. e din Legea nr.19/2000.
Ca urmare, Tribunalul a reținut că pârâta a încălcat principiul contributivității prevăzut de dispozițiile de art.2 lit. e și ale art. 155 din Legea nr. 19/2000, deoarece ea nu a dat curs cererii de recalculare, formulate de către reclamant la data de 03.04.2008, cerere ce înregistrată sub nr.-, prin care acesta solicitase recalcularea pensiei, cu luarea în considerare și a veniturilor suplimentare cu caracter permanent - acord - pentru care s-au reținut și virat în totalitate, precum și taxele și impozitele prevăzute de lege.
Tribunalul, verificând actele depuse la dosarul cauzei, a reținut că, la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului, pârâta nu a valorificat veniturile suplimentare realizate de către acesta în perioada 03.01.1963 -01.09.1988, menționate în adeverințele nr.121 și nr.123, ambele din data de 31.03.2008, emise de -, deși, pentru aceste venituri, s-au plătit, conform adeverințelor, astfel că, în acest mod, s-a încălcat, principiul contributivității, reglementat de art.2 lit. e din Legea nr.19/2000.
Având în vedere dispozițiile art.78 din Legea nr.19/2000 și reținând refuzul nejustificat al casei teritoriale de pensii, de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale, Tribunalul a admis acțiunea și a obligat-o pe pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului prin valorificarea mențiunilor din adeverințele nr.121 și nr.123, ambele purtând data de 31.03.2008, emise de -
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, motivat în termenul legal, pârâta Casa de Pensii a Municipiului B (), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și susținând că, prin sentința atacată, instanța de fond a admis cererea formulată de reclamantul, prin care, în mod nejustificat, a obligat-o la recalcularea drepturilor de pensie ale acestuia, prin luarea în considerare a veniturilor evidențiate în adeverința nr.121, nr.123 și nr.1854, toate din data de 31.03.2008, emise de -
Recurenta-pârâtă precizează că sentința instanței de fond este criticabila sub aspectul analizării probelor administrate al aplicării greșite a prevederilor legale in ceea ce privește luarea în calcul a veniturilor temporare și anume, a celor menționate la rubrica "acord global ", din adeverințele indicate mai sus.
Cu privire la cererea intimatului-reclamant de a i se emite o nouă decizie, prin care să îi fie luate în considerare sporurile prevăzute în adeverințele depuse la dosar, recurenta-pârâtă susține că, în adeverințele respective, sunt prevăzute câștiguri suplimentare -" acord global",precum și că aceste adeverințe nu sunt întocmite în conformitate cu prevederile OUG nr.4/2005 și ale Ordinului 340/2001.
Cu privire la perioada în care intimatul-reclamant a obținut câștiguri suplimentare -"acord global"-recurenta-pârâtă menționează că acestea nu au fost "câștiguri permanente",în înțelesul strict al dispozițiilor OUG nr.4/2005 (așa rezultă și din adeverințe) și precizează că, potrivit dispozițiilor art.164 din Legea nr.19/2000 (care reiau prevederile art.10 din Legea 3/1977, modificate și completate prin art.10 din Legea 49/1992), la determinarea punctajelor anuale, se utilizează salariile brute sau nete, precum și sporurile permanente care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, înregistrate în carnetul de muncă.
Recurenta-pârâtă mai susține că veniturile realizate înacord global,precum și cele cu titlu deprime,reprezintă venituri temporare, fără caracter permanent și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare (nefiind înscrise în carnetul de muncă), astfel încât nu pot fi luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
Mai susține că instanța de fond în mod greșit a reținut, în considerentele sentinței civile atacate, că nu ar fi luat în considerare Casa Locala de Pensii sector 6 B"alte sporuri" și a apreciat, de asemenea, în mod greșit, că această soluție ar reprezenta o încălcare a principiului contributivității, statuat de dispozițiile art. 2 lit. e) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Referitor la veniturile realizate în"acord global", evidenșiate în adeverințele susmenționate, recurenta-pârâtă precizează că potrivit literaturii juridice de specialitate, normele juridice se clasifică, dupa sfera aplicării lor, înnorme generaleșinorme speciale.
Normele generale se caracterizează prin aceea ca au sfera cea mai largă de aplicabilitate într-un domeniu sau într-o ramură de drept. În domeniul drepturilor de asigurări sociale, Legea nr.19/2000 reprezintă dreptul comun.
Normele speciale sunt aplicabile unei sfere restrânse de relații,
ele derogând de la dreptul comun(specialia generalibus derogant).
Actele normative referitoare lasporurisunt, în domeniul drepturilor
de asigurări sociale,norme cu caracter special.
Întrucât normele speciale sunt derogatorii, în procesul aplicării lor ele cunosc un regim restrictiv, fiind de stricta interpretare.
Recurenta arată că, potrivit dispozițiilor nr.OUG4/2005, care este norma juridică ce are caracter special, nu sunt luate în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual, formele de retribuireîn acord, astfel că apreciază ca fiind nelegală și nefondată obligarea sa la emiterea unei noi decizii de pensie, cu luarea în calcul a sporurilor deacord global, evidențiate în adeverințele susmenționate.
Concluzionează că instanța de fond a încălcat principiul juridic conform căruianorma juridică specială derogă de la cea cu caracter general și se aplică cu întâietateși învederează că, de altfel, pct. VI din anexa nr.OUG4/2005 prevede condițiile imperative de formă și de fond pe care trebuie să le îndeplinească adeverințele prin care se dovedesc sporurile cu caracter permanent, sporuri care fac parte din baza de calcul a pensiilor.
Mai arată că, pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficiază, ca parte variabila a retribuției, de venituri suplimentare, pe caleaadaosului deacord, a participării la beneficii, premiilor și a altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor și a compensațiilor prevăzute de lege.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.304 pct.8 și pct.9 și art.3041Cod proc. civilă.
Prin întâmpinarea formulată (filele 10 - 11 dosar recurs), intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând doar apărări de fond la motivele de recurs.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind în acest mod litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. "e" din Legea nr.19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimatul-reclamant a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă, cât și cu actele de certificare eliberate de fostul angajator și anume, cu adeverința nr.121 și cu adeverința nr.123, ambele din data de 31.03.2008, eliberate de -. - (aflate la filele 5 - 10 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor suplimentare, obținute însistemul de retribuire înacord global,cât și cu titlu de spor de vechime și alte drepturi, venituri pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), potrivit dispozițiilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Cât privește adeverința nr.1854 din data de 31.03.2008, ce ar fi fost emisă tot de -, pe care o invocă recurenta-pârâtă în cuprinsul cererii de recurs, Curtea constată că o atare adeverință nu se regăsește la dosar și că, mai mult, aceasta nici nu a fost indicată de către intimatul-reclamant în acțiunea introductivă, astfel că enumerarea, de către recurenta-pârâtă, la fila 1 cererii de recurs (aflată la fila 2 dosarului de recurs - în josul paginii) și a unei adeverințe purtând numărul 1854, alături de adeverințele nr.121 și 123 din data de 31.03.2008, emise de - SA, poate reprezenta doar o eroare materială.
Potrivit dispozițiilor art.78 din Legea nr.19/2000:"Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică".
Așadar, Curtea, având în vedere cădispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispoz.art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005, apreciază că este îndreptățit intimatul-reclamant la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor și sporurilor obținute,inclusiv a celor cu titlu de venituri înacord global, spor de vechimeșialte drepturi.
În sensul celor de mai sus, Curtea mai reține și aspectul căveniturile obținuteprin munca desfășurată în sistemul de retribuireînacord globalnu sunt sporuri propriu-zise, ci acestea au reprezentat, practic,însăși o formă de retribuire, de unde reiese, indubitabil, caracterul lor permanent.
De altfel, reține Curtea, chiar recurenta, încercând să argumenteze faptul că veniturile realizate în sistemul de acord global nu ar avea caracter permanent, face trimitere, în cuprinsul cererii sale de recurs, la ispozițiile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983 - lege ce reglementa lucrul în acord global -, dispoziții care prevedeau că,pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia,ca parte variabilă a retribuției,de venituri suplimentare, pe caleaadaosului de acord, recunoscând, astfel, implicit, că aceste venituri reprezintă, de fapt, o formă de retribuire, nicidecum, sporuri cu caracter nepermanent, câtă vremeele au făcut parte din însăși retribuția personalului muncitor.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile art.4 din Legea nr.2/1983 prevăd că:"Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, în raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.Forma de retribuire în acord globalse extinde și se generalizează în toate unitățile economice."
De asemenea, Curtea are în vedere și dispozițiile art.5 din același act normativ, potrivit cărora: "munciisunt retribuiți în raport cu munca prestatăși rezultatele obținute.
În cazul depășirii producției planificateveniturile cresc în mod corespunzător și nu sunt plafonate.
În situația nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de muncăretribuția se diminuează în mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.".
Totodată, Curtea apreciază că sunt eronate susținerile recurentei-pârâte, în sensul că dispozițiile OUG nr.4/2005 ar reprezentanorma specială,în raport de dispozițiile Legii nr.19/2000, care ar reprezentanorma generală.
Nu este vorba, în speță, despre aplicabilitatea normelor juridice speciale, în raport de normele juridice generale, ci doar despre succedarea, în timp, a actelor normative, fiind la îndemâna legiuitorului să modifice și să completeze actele normative, ulterior emiterii lor, în raport de necesitățile socio-economice și de voința politică.
Potrivit art.47 alin.2 din Constituție, republicată, cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat Curtea Constituțională a României.
Reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost recalculate pensiile persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel încât toate pensiile să fie stabilite pe baza acelorași principii.
În sprijinul celor reținute mai sus, apreciază Curtea, vin tocmai argumentele formulate de către recurentă în cuprinsul cererii de recurs, referitoare laprincipiulspecialia generalibus derogant-latin exprimând regula potrivit căreia dispozițiile speciale derogă de la cele generale, în vreme ce acestea din urmă nu sunt susceptibile să deroge de la cele dintâi.
Așadar, Curtea reține că cele două acte normative au același domeniu de aplicare, și anume, domeniul pensiilor stabilite în sistemul public, iar sfera de aplicare a OUG nr.4/2005, fiind mai mică decât sfera de aplicare a Legii nr.19/2000, se suprapune, într-o oarecare măsură, sferei legii-cadru, ordonanța menționată nefăcând însă decât să completeze dispozițiile acestei legi.
Este adevărat că sfera de aplicare a dispozițiilor OUG nr.4/2005 este mai restrânsă decât sfera de aplicare a legii-cadru, însă ea se suprapune, practic, peste o parte din sfera de aplicare a legii menționate, fiind, într-o oarecare măsură una și aceeași sferă de aplicare.
Ca urmare, Curtea consideră că, în ceea ce privește analiza dispozițiilor OUG nr.4/2005, în raport de dispozițiile Legii nr.19/2000, nu se regăsește principiulspecialia generalibus derogant,întrucât nu este vorba despre norme cu caracter special, ce sunt derogatorii de la normele juridice cu caracter general, ci doar despre succedarea, în timp, a actelor normative din același domeniu, OUG nr.4/2005 nefâcând decât să completeze dispozițiile legii-cadru.
Chiar din preambulul OUG nr.4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat " n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență,-.".
Apreciind toate criticile recurentei-pârâte drept simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, Curtea le va înlătura ca atare, urmând a menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică.
În consecință, pentru toate considerentele expuse mai sus,în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.6282 din data de 14.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.19.062/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 17.04.2009
Jud.fond:;
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Ilie Nadia Raluca, Bodea
