Recalculare pensii. Decizia 1920/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(8550/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.1920/
Ședința publică din data de 26 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.5531 din 09 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 15969/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul reclamant, personal și asistat de avocat, cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2009 atașată la fila 9 dosar, lipsind recurenta pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul reclamant, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei instanțe la data de 02.03.2009, precum și faptul că recurenta pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Avocatul intimatului reclamant, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.5531/9.09.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale dmis cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensie, prin care să recalculeze, în temeiul OUG nr.4/2005, începând cu data de 01.09.2005, drepturile de pensie pentru limită de vârsta cuvenite reclamantului, prin luarea în considerare și a veniturilor suplimentare evidențiate în adeverințele nr.186/18.03.2008 emisă de și nr.293/18.03.2008 emisă de PROIECT A; a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensie în temeiul OUG nr.19/2007, care să aibă în vedere punctajul lunar și anual stabilit în temeiul OUG nr.4/2005, așa cum s-a dispus prin hotărâre; a obligat pârâta la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 700 lei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamantul este pensionat de limită de vârstă în temeiul Legii nr.3/1977, începând cu data de 1.06.1994, pensia sa intrând in procesul de recalculare stabilit de OUG nr.4/2005 și HG nr.1550/2004 la data de 1.09.2005.
Prin decizia nr.-/1.07.2007 emisă de - Casa de Pensii Sector 1, au fost recalculate, în temeiul dispozițiilor OUG nr. 19/2007, începând cu data de 01.07.2007, drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite reclamantului, în urma recalculării fiind determinat un punctaj mediu anual de 2,99590 puncte.
Ulterior emiterii acestei decizii, reclamantul a depus la Casa Locală adeverințele nr.186/18.03.2008 emisă de și nr.293/18.03.2008 emisă de PROIECT, care nu au fost valorificate până în prezent.
Potrivit art.2 alin.1 și art.7 alin. 1 și 3 din OUG nr.4 recalcularea prevăzută la art. 1 se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor ordonanței de urgență.
Punctajul mediu anual determinat prin recalcularea prevăzută de ordonanța de urgență, precum și cuantumul pensiei cuvenit potrivit prevederilor art. 6 se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, fără a se utiliza procedura de înștiințare prealabilă prevăzută la art. 7 și 8 din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004.
Decizia prevăzută la alin. (1) poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salariat care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1 aprilie 2001.
Astfel, Tribunalul a reținut că retribuirea în acord global și prin plata de prime sau alte venituri suplimentare presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.
Prin art. 1 Decretul nr.389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Art. 164 din Legea nr.19/2001 prevede că la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
În privința formelor de retribuire în acord global și prin plata de prime sau alte venituri suplimentare se menționează în anexa 1 a Ordonanței de Urgență nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2001, că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite.
Tribunal a mai reținut că potrivit art.3 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială - dreptul comun în materie - dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzute de lege.
Acest principiu este consacrat expres de art. 2 din Legea nr.19/2000 care dispune că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
S-a apreciat de către tribunal că în speță au aplicabilitate aceste dispozițiile legale cu valoare de principiu pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității cu consecința că, pe de o parte, nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte s-ar crea o discriminare între persoanele ce au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat. Ar fi inechitabil ca veniturile realizate în acord global și prin plata de prime sau alte venituri suplimentare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 să nu fie luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, iar după intrarea în vigoare a legii să fie avute în vedere toate veniturile realizate, chiar dacă dintre acestea unele sunt venituri nepermanente. Plata contribuției de asigurări sociale în ambele situații impune aceeași soluție cu privire la stabilirea drepturilor de pensie, întrucât altfel, sumele plătite cu titlu de contribuție de asigurări sociale pentru veniturile realizate în acord global și prin plata de prime sau alte venituri suplimentare nu ar corespunde unei contraprestații care să fî justificat reținerea lor.
Prin urmare, pârâta trebuia să respecte acest principiu de bază al organizării și funcționării sistemului public (formele de retribuire în acord și prin plata de prime sau alte venituri suplimentare, într-adevăr nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor care conform art. 10 din Legea nr. 3/1977 era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale ori acestea se stabileau în raport de câștigul brut realizat iar nu de cel tarifar) în considerarea prevederilor legale și a adeverințelor eliberate de foștii angajatori ai reclamantului, care certifica plata contribuției de asigurări sociale în funcție de toate veniturile realizate de salariat.
Astfel, Tribunalul a apreciat că în speță se impune ca pârâta să emită o nouă decizie de pensie, prin care să recalculeze, în temeiul OUG nr. 4/2005, începând cu data de 01.09.2005, drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite reclamantului, prin luarea în considerare și a veniturilor suplimentare evidențiate în adeverințele nr.186/18.03.2008 emisă de și nr.293/18.03.2008 emisă de PROIECT
Totodată, tribunalul a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensie în temeiul OUG nr.19/2007, care să aibă în vedere punctajul lunar și anual stabilit în temeiul OUG nr.4/2005, așa cum s-a dispus prin sentința pronunțată.
Fiind în culpă procesuală, pârâta a fost obligată conform art.274 pr.civ. să plătească reclamantului suma de 700 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului, invocând în drept dispozițiile art.304 pct. 9 și 3041Cod procedură civilă,criticând sentința pe considerentul, că instanța de fond în mod greșit a dispus emiterea unei noi decizii cu luarea în calcul a sporurilor de acord menționate în adeverință.
Arată recurenta că veniturile realizate în acord global reprezintă venituri temporare, fără caracter permanent și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare (nefiind înscrise în carnetul de muncă), astfel încât nu pot fi luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
Prin art.4 din Legea nr. 2/1983 care reglementa lucrul în "acord global" se prevedea că: "Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, un raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.
Forma de retribuire în acord global se extinde și se generalizează în toate unitățile economice.
Pe lîngă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficiază, ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor și altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor și compensațiilor prevăzute de lege".
La calculul drepturilor de pensie întotdeauna s-a avut în vedere respectarea principiului egalității atât pentru persoanele care prin munca lor au depășit producția planificată, cât și pentru situația nerealizării producției planificate (în acest caz retribuția diminuându-se) astfel că, la calculul pensiei s-a avut în vedere numai retribuția stabilită prin contractul de muncă.
Acesta este și motivul avut în vedere de legiuitor când nu a încadrat veniturile suplimentare obținute în sistem de acord global în categoria sporurilor cu caracter permanent.
La data de 2.03.2009, prin Serviciul Registratură al Curții a depus întâmpinare intimatul-reclamant, solicitând respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței civile recurate, în raport de criticile formulate, cât și din oficiu potrivit dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt și de drept și a făcut o corectă aplicare a legii.
Recursul declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului a fost găsit nefondat întrucât, Curtea observă că prima instanță a interpretat și aplicat judicios prevederile legislației asigurărilor sociale atunci când a obligat intimata să emită o nouă decizie prin care să ia în considerare la stabilirea drepturilor de pensie și a veniturilor obținute în sistemul acord global, dovedite prin adeverința eliberată de către fostul angajator.
Curtea nu poate primi susținerile recurentei, în sensul că veniturile obținute în sistem acord global nu pot face parte din baza de calcul a pensiei, întrucât acordul global a fost un mod de salarizare specific domeniului de activitate în care a lucrat reclamanta, având deci un caracter permanent.
Aceste drepturi salariale (acord și prime) erau incluse în câștigul brut realizat de personalul salariat, iar angajatorii erau obligați să verse pentru acestea o contribuție de 15% la bugetul asigurărilor sociale de stat.
De vreme ce s-a făcut dovada că pentru aceste venituri s-a achitat contribuția de asigurări sociale, Curtea apreciază că acestea pot fi incluse în baza de calcul a pensiilor, în conformitate cu principiul contributivității reglementat de art.2 lit. e din Legea nr.19/2000.
A accepta punctul de vedere al recurentei ar însemna a se crea discriminări între persoanele care au contribuit cu aceeași sumă la bugetul asigurărilor sociale.
Totodată, Curtea mai reține că, deși veniturile obținute în acord global nu sunt prevăzute expres în categoria sporurilor cu caracter permanent, totuși acestea trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, în raport de prevederile art.2, art.4 alin.3 și 4 din OUG nr.4/2005, de vreme ce au făcut parte din fondul de salarii pentru care s-au achitate contribuțiile de asigurări sociale, iar legea dă posibilitatea luării în considerare a tuturor sporurilor de această natură, probate nu numai prin înscrierea lor în carnetul de muncă, ci și cu adeverințele emise de angajatori, conform art.164 din Legea nr.19/2000.
Pentru considerentele arătate, în baza art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat.
În baza art.274 Cod procedură civilă, va fi obligată recurenta la plata către intimat a sumei de 600 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial dovedit cu chitanța și factura atașate la filele 10,11.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.5531/9.09.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Obligă recurenta la 600 lei cheltuieli de judecată către intimat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
2.04.2009
Jud.fond:
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Elena Luissa Udrea
