Recalculare pensii. Decizia 20/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 20/R-CA
Ședința publică din 19 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu
Judecător - -
Judecător - -
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatoarea, împotriva sentinței civile nr.1045 din 17 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui.
CURTEA
Asupra recursului civil de față,
Constată că, la data de 27.03.2006 a formulat contestație împotriva deciziei nr.-/30.11.2005 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii V, solicitându-se ca, prin hotărârea care se va pronunța, să se anuleze decizia, să fie obligată intimata să emită o nouă decizie, cu un cuantum sporit al pensiei contestatoarei.
În motivarea contestației s-a susținut că, prin decizia nr.-/30.11.2005 i s-a stabilit contestatoarei un punctaj mediu anual de 0,63729, inferior celui aflat în plată până la data recalculării, care era de 0,77860 puncte.
Contestatoarea a susținut că totalul punctajului care i-a fost calculat este de 19,11867 puncte raportat la un stagiu de cotizare de 30 ani, în loc de 25 ani față de anul 1998, anul ieșirii la pensie de către contestatoare.
S-a susținut că în perioada 1.10.1985-1.07.1989 contestatoarea a lucrat cu program de 4 ore, conform prevederilor art. 158 din vechiul cod al muncii, perioadă pentru care i s-a calculat o vechime pe J față de vechimea efectivă de 100% în muncă de care avea dreptul să beneficieze potrivit dispozițiilor legale enunțate.
În ceea ce privește buletinul de calcul care însoțește decizia dedusă judecății, contestatoarea a susținut că din cuprinsul acesteia nu reiese baza de calcul folosită pentru obținerea punctajului total, fiind menționate doar sumele la care s-a făcut împărțirea, nu și drepturile bănești avute în vedere la obținerea punctajului.
Prin sentința civilă nr.163/5 februarie 2007 pronunțată de Tribunalul Vâlceas -a respins contestația pe considerentul că prin decizia nr.-/30 noiembrie 2005, ca urmare a recalculării drepturilor de pensie ale contestatoarei, i s-a stabilit acesteia o pensie în cuantum de 231 lei pentru un punctaj mediu anual de 0,77860 puncte. Potrivit verificărilor făcute de expertul contabil, a rezultat că nu au fost luate în calculul pensiei salariile brute ale contestatoarei care includ sporurile și adaosurile și că la determinarea punctajului mediu anual, stagiul de cotizare care se utilizează este acela prevăzut de legislația în vigoare de la data deschiderii dreptului la pensie.
De asemenea, instanța de fond a statuat că potrivit dispozițiilor din nr.OUG4/2005, nu pot fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire în acord, astfel cum au fost menționate în adeverința nr. 26/3 ianuarie 2007, emisă de fostul angajator al contestatoarei, SC "" SA- Rm.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a promovat recurs contestatoarea, criticând soluția sub aspectul modului de calcul al punctajului mediu anual realizat și sub aspectul greșitei rețineri stagiului de cotizare în cuantum de 30 ani. Astfel, contestatoarea arată că instanța de fond a preluat apărarea intimatei fără a verifica modalitatea încadrării de către Casa județeană de Pensii V în anexa 3 din Legea nr.19/2000 și nu s-a ținut cont de expertiza contabilă întocmită în cauză, care a concluzionat că stagiul de cotizare este de 26 ani.
Prin decizia civilă nr.59/R-CA/15 mai 2007, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTIs -a admis recursul contestatoarei, s-a casat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare la același tribunal.
În considerentele deciziei de casare s-a reținut că se impune refacerea raportului de expertiză contabilă, urmând ca expertul motivat să determine pe baza înscrisurilor care este stagiul de cotizare în funcție de care reclamantei trebuie să îi fie calculate drepturile de pensie și raportat la acest stagiu care este pensia care i se cuvine. De asemenea, s-a reținut că expertul trebuie să dea eficiență dispozițiilor art. 164 alin.1 din Legea nr.19/2000 care arată veniturile brute sau nete ce trebuie utilizate pentru determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000.
Pentru a reține astfel, instanța de control judiciar a statuat că data încadrării în gradul de invaliditate pentru determinarea stagiului potențial acordat este considerată data începerii operațiunii de evaluare potrivit dispozițiilor art. 17 din Normele de aplicare a nr.HG1550/2004, iar stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de anexa nr.3 la Legea nr.19/2000, în raport de data nașterii.
Rejudecând cauza după casare, Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr.1045 din 17 decembrie 2007 respins contestația formulată.
S-a reținut de instanța de fond că între concluziile raportului de expertiză contabilă și susținerile intimatei Casa Județeană de Pensii V astfel cum au fost menționate prin decizia contestată, există similitudine în sensul că a fost calculat în mod corect stagiul de cotizare realizat de contestatoare și anume: 19 ani o lună și 15 zile în grupa a II-a de muncă, 0 ani 10 luni și 21 zile - condiții normale, 6 ani o lună și 0 zile stagiu asimilat și 3 ani 11 luni și 24 zile stagiu potențial, în total 26 ani 0 luni și 6 zile conform art.41 alin.4 din Legea nr. 19/2000.
Cât privește modul de calcul al stagiului complet de cotizare, instanța reține că acesta este stabilit de legiuitor prin anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000 în care sunt menționate vârstele standard de pensionare și stagii]le minime și complete de cotizare, astfel încât în raport de data nașterii contestatoarei, respectiv 18 februarie 1959, stagiul complet de cotizare este de 30 de ani. Cu alte cuvinte, acesteia nu i se poate reține un stagiu de cotizare complet de 25 ani, astfel cum constant a susținut, întrucât nu îndeplinește condiția de vârstă de pensionare în perioada 2000-2001, data deschiderii dreptului la pensie, dată la care se calculează punctajul mediu anual.
Conform normelor metodologice la Hotărârea nr.1550 din 23.09.2004, în art.2 alin.1, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezentă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunii de evaluare, iar potrivit dispozițiilor art. 17 din aceleași norme, "în situația pensiilor de invaliditate, data încadrării într-un grad de invaliditate, pentru determinarea stagiului potențial acordat, este considerată data începerii operațiunii de evaluare a pensiilor, iar stagiul complet de cotizare este cel prevăzut în anexa nr.3 la Legea nr.19/2000."
Referitor la susținerea contestatoarei conform căreia nu i s-a luat în calcul la stabilirea punctului de pensie a veniturilor pe care le-a obținut, față de adeverințele nr.6400/2006 și 26/2007 emise de "", tribunalul a constatat că veniturile în acord nu pot fi luate în considerare.
Expertul contabil Gradu a concluzionat în sensul că adeverința nr.3610/9 martie 2005 emisă de ""-Sucursala "" Rm.V, în care au fost menționate sporurile de care a beneficiat contestatoarea au fost luate în calcul la stabilirea cuantumului pensiei.
Potrivit mențiunilor din nr.OUG4/2005, cu privire la recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din modul de calcul al pensiilor, formele de retribuire în acord, acesta fiind și cazul contestatoarei în speță.
Împotriva acestei din urmă sentințe, a declarat recurs contestatoarea.
Se arată în motivarea recursului formulat că sentința instanței de fond este nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
1). Instanța de fond în mod nejustificat a preluat concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, fără a observa gravele deficiențe ale acestuia.
Deși potrivit deciziei de casare expertul contabil trebuia să stabilească stagiul complet de sesizare în funcție de data încadrării în gradul de invaliditate al reclamantei, respectiv 1 septembrie 1998, în concluziile raportului de expertiză se menționează că față de Legea nr.19/2000 stagiul complet de cotizare este de 30 ani.
Instanța a interpretat greșit dispozițiile Legii nr.19/2000, cât și indicațiile deciziei de casare prin care se arată că trebuie avută în vedere data încadrării în grade de invaliditate, respectiv 1 septembrie 1998, în funcție de care trebuia să se stabilească stagiul complet de cotizare și nu data nașterii, așa cum arată experta.
2). Expertul contabil trebuia conform deciziei de casare să respecte modalitatea de calcul al pensiei având în vedere dispozițiile art.164 alin.1 din Legea nr.19/2000 care arată veniturile brute sau nete, după caz, ce trebuie utilizate pentru determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000.
Recurenta arată că a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, însă în răspunsul la obiecțiuni, expertul a apreciat că nu se mai impune refacerea calculelor și instanța și-a însușit aceste concluzii.
Nu s-au avut în vedere la efectuarea raportului de expertiză veniturile menționate în adresa nr.6400 din 7 septembrie 2006 emisă de, situație în care instanța trebuia să dispună refacerea raportului de expertiză în acest sens.
3). Instanța de rejudecare nu a avut în vedere critica adusă deciziei de pensionare referitoare la recalcularea vechimii în muncă la pentru perioada cât a lucrat cu J de normă pentru creșterea și îngrijirea unui minor.
Nu s-a avut în vedere că, întrucât în perioada 1 octombrie 1985- 5 iulie 1989, reclamanta a lucrat fiind îndeplinite condițiile art.158 din Codul muncii vechi la calcularea drepturilor de pensie, vechiul Cod al muncii a fost modificat și trebuia să se aibă în vedere noul Cod al muncii, situația acesteia fiind asimilată cu o normă întreagă.
Față de motivele arătate, se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței civile atacate, în sensul admiterii contestației formulate.
Recursul declarat de reclamantă este nefondat.
Referitor la primul motiv de recurs, se constată că în mod corect instanța de fond având în vedere dispozițiile deciziei de casare a dispus completarea raportului de expertiză față de obiectivele stabilite în mod expres prin această decizie.
S-au avut în vedere și înscrisurile depuse la dosarul de pensie al contestatoarei, cât și adeverința emisă de B din care rezultă stagiul de cotizare realizat de aceasta, de 26 ani, 0 luni și 6 zile, cât și punctajul mediu stabilit.
Modul de calcul al stagiului complet de cotizare este stabilit în anexa nr.3 la Legea nr.19/2000, în care sunt menționate vârstele standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare, astfel încât în mod corect instanța de fond a apreciat că în raport de data nașterii contestatoarei, respectiv 18 februarie 1959, stagiul complet de cotizare este de 30 ani.
Acesteia nu i s-a putut reține un stagiu complet de cotizare de 25 ani, astfel cum susține și în recursul formulat, întrucât nu îndeplinește condiția de vârstă de pensionare în perioada 2000-2001, când s-a deschis dreptul acesteia la pensie, dată la care se calculează punctajul mediu anual.
Stagiul complet de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă, prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie de care persoana beneficiază sau care i se cuvine de la data începerii evaluării, iar potrivit art.17 din Normele metodologice la Hotărârea nr.1550/23 septembrie 2004, în situația pensiilor de invaliditate data încadrării într-un grad de invaliditate pentru determinarea stagiului potențial acordat este considerată data începerii operațiunii de evaluare a pensiilor, iar stagiul complet de cotizare este cel prevăzut în anexa nr.3 la Legea nr.19/2000.
Cea de-a doua critică privind modalitatea de calcul a pensiei este de asemenea nefondată, întrucât instanța de fond a avut în vedere îndrumările date prin decizia de casare și art.164 alin.1 din Legea nr.19/2000, potrivit căruia la stabilirea punctului de pensie vor fi luate în calcul salariile brute sau nete după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în cartea de muncă și anume până la 1 iulie 1977 salariile brute, iar pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1991 salariile nete, iar după această perioadă salariile brute.
Indiferent dacă s-a virat sau nu contribuția la bugetul asigurărilor de stat, potrivit art.164 din Legea nr.19/2000, sus arătată și nr.OG4/2005, la calculul pensiilor se are în vedere punctajul mediu anual și veniturile înscrise în carnetul de muncă, nefăcându-se nici o precizare că s-ar lua în calcul veniturile în acord.
Și cea de-a treia critică privind perioada 1 octombrie 1985-1 iulie 1989, cât a lucrat cu o Jn ormă pentru creșterea și îngrijirea copilului, este nefondată.
Potrivit art.8 și art.23 din Legea nr.19/2000, perioada care constituie stagiu de cotizare este aceea pentru care s-a plătit contribuția la asigurări sociale.
Întrucât contribuția la asigurări sociale pentru reclamantă s-a virat avându-se în vedere veniturile corespunzătoare celor 4 ore lucrate pe zi, în mod corect instanța de fond a avut în vedere această perioadă.
De altfel, art.158 din vechiul Cod al muncii în vigoare în perioada cât reclamanta a lucrat cu o J de normă, s-a prevăzut că această perioadă este luată în calculul vechimii în muncă ca timp lucrat cu normă întreagă, însă nu și în ceea ce privește contribuția de asigurări sociale care stă la baza determinării punctajului și implicit a pensiei stabilită contestatoarei.
Față de cele arătate se constată că toate cele trei motive de recurs formulate sunt nefondate, sentința instanței de fond fiind legală și având în vedere îndrumările date de decizia de casare, motiv pentru care în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatoarea, împotriva sentinței civile nr.1045 din 17 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimată fiind CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./22.02.2008
GM/2 ex.
Jud.fond.
.
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Constantina Duțescu
