Recalculare pensii. Decizia 2037/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.169/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.2037/
Ședința publică de la 01 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Uță Lucia
JUDECĂTOR 3: Rotaru Florentina
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentaCasa de Pensii a Municipiuluiîmpotriva sentinței civile nr.6269din data de 14.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.15303/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect:"recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata,personal și asistată de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 09.03.2009 depusă la dosar-fila 13, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 25.03.2009, întâmpinare din partea intimatei.
Intimata, prin avocat, interpelată fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă intimatei cuvântul în combaterea cererii de recurs.
Intimata, prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind temeinică și legală, întrucât instanța de fond, prin hotărârea pronunțată, în mod corect a constatat că pentru toate veniturile cu caracter permanent s-a plătit contribuția asigurărilor sociale către stat.
Cu cheltuieli de judecată.
Curtea, în temeiul art.150 pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 6269 din 14.10.2008 Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis cererea precizată și completată formulată de reclamanta, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B, a obligat intimata, în temeiul OUG nr. 4/2005, să recalculeze drepturile de pensie cuvenite reclamantei, cu luarea în considerare și a veniturilor evidențiate în adeverința nr.245/19.03.2008 emisă de SC SA.
A obligat intimata la plata diferențelor cuvenite reclamantei, începând cu data de 01.09.2005, la zi.
A obligat intimata la plata sumei de 800 lei, către reclamantă, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanța a reținut că reclamantei i s-au recalculat drepturile de pensie în baza OUG nr. 4/2005, însă intimata nu a soluționat pozitiv cererea de recalculare a pensiei cu luarea în considerare veniturilor suplimentare atestate de adeverința nr.245/19.03.2008, completată cu adeverința nr. 246/19.03.2008 emise de SC SA, cerere înregistrată la intimată la data de 25.03.2008.
Tribunalul a invocat Legea nr. 27/1966, art. 1 din Decretul nr. 389/1972 și art. 3 din Legea nr. 3/1977 precum și dispozițiile OUG nr. 4/2005, a făcut aplicarea dispozițiilor art.2 lit.e, art. 164 din Legea nr. 19/2000 și art. 87 și 155 din Legea nr. 19/2000 și a procedat la aplicarea cu prioritate a dispozițiilor legale cu valoare de principiu, apreciind că, în caz contrar, persoanele pensionate anterior Legii nr. 19/2000 sunt discriminate față de cele ale căror drepturi de pensie se calculează pe baza tuturor veniturilor realizate, cu atât mai mult cu cât și sub imperiul Legii nr. 3/1977 dreptul la pensie se recunoștea tuturor cetățenilor care au desfășurat activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii au plătit contribuția de asigurări sociale, stabilită în funcție de câștigul brut realizat și nu de cel tarifar. În speță angajatorii au certificat prin adeverințele eliberate faptul că au plătit și pentru veniturile suplimentare.
În acest sens instanța de fond a apreciat că ceea ce interesează este faptul că sumele plătite cu titlu de asigurări sociale pentru veniturile suplimentare nu ar corespunde unei contraprestații primită de asigurați care să fi justificat reținerea lor.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs motivat, în termenul legal, recurenta Casa de Pensii a Municipiului B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul motivelor prevăzute de art. 304 pct. 4 și 9 și 3041din Codul d e procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, Casa de Pensii a Municipiului Baa rătat, în esență, că, instanța de fond a dispus în mod greșit obligarea pârâtei la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantei, cu luarea în calcul a veniturilor suplimentare obținute de aceasta.
Recurenta a învederat instanței că mențiunea de la punctul VI din Anexa la OUG nr.4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale, prevede că "nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a punctajului mediu anual, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie și după timp pe bază de tarife sau cote procentuale.
Această dispoziție este în concordanță cu prevederile legii-cadru în materia asigurărilor sociale de stat, determinarea punctajului mediu anual, cu ocazia operațiunii de recalculare guvernate de G nr. 4/2005, realizându-se cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
Potrivit art.164 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Astfel, până la data de 1 iulie 1977, se înscriau salariile brute, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991, se înscriau salariile nete, iar de la data de 1 ianuarie 1991 salariile brute. De asemenea, a statuat legiuitorul că la determinarea punctajelor medii anuale, pe lângă salarii, se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă
Din cele menționate anterior rezultă că la determinarea punctajelor anuale, este imperios necesar să se valorifice pe lângă salarii și sporurile caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare.
Prin urmare, a susținut recurenta, veniturile suplimentare, obținute de reclamantă nu reprezintă sporuri cu caracter permanent ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor, de predarea lucrărilor de cercetare științifică pentru care își asumau răspunderea de finalizare și realizare, etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță art. 12, din Legea nr.57/1974, privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Această diferențiere rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974 care definește retribuția tarifară și enumera indemnizațiile, majorările și sporurile care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr. 92/1976 care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborat cu Ordinul nr.136/1976, pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global, primele ocazionale și premiile, nu se înscriau în carnetul de muncă și prin urmare nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale potrivit art.164, alin.1, din Legea nr. 19/2000.
Recurenta a făcut referire și la decizia Curții Constituționale nr. 736/2006.
Prin întâmpinare, intimata reclamantă solicitat respingerea recursului.
În recurs, nu au fost administrate probe.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, atât prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Instanța de fond a făcut o corectă interpretare a probelor, precum și o justă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, atunci când a obligat recurenta să țină seama la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantei veniturilor evidențiate în adeverința nr.245/19.03.2008 emisă de SC SA.
Așa cum corect a reținut prima instanță, adeverința menționată atestă realizarea de către intimată, în perioada 1965-1990, unor venituri suplimentare pentru care s-au virat contribuțiile de asigurări sociale conform actelor normative în vigoare la acea dată, așa cum rezultă din adeverința nr. 245/19.03.2008 a aceluiași angajator.
Față de prevederile art. 78 din Legea nr. 19/2000, act normativ la care art. 2 alin. 1 din OUG nr. 4/2005 face referire, indiferent dacă aceste venituri au sau nu caracter permanent, în sensul art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, având în vedere principiul contributivității, reglementat de art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, în mod corect s-a reținut de către prima instanță că veniturile suplimentare obținute de intimata-reclamantă trebuie să fie avute în vedere la calculul drepturilor de pensie.
La stabilirea drepturilor de pensie se impune să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințele emise de angajatorul la care asiguratul și-a desfășurat activitatea.
Instanța de fond în mod corect a procedat la o interpretare sistematică a dispozițiilor legale incidente, dând eficiență inclusiv principiilor egalității și contributivității, înscrise în art. 2 din Legea nr. 19/2000.
A accepta punctul de vedere al recurentei ar însemna a se crea inechități între persoanele care au contribuit cu aceeași sumă la bugetul asigurărilor sociale.
Nici decizia Curții Constituționale nr. 736/2006, prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a pct. VI din Anexa OUG nr. 4/2005 nu este de natură a conduce la o altă concluzie.
Așa fiind, Curtea constată că, în cauză, nu se regăsește motivul de modificare a hotărârii atacate prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
În ce privește motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 4. pr. civ. Curtea reține că acesta nu a fost motivat de recurentă, care nu a indicat modalitatea concretă în care s-ar fi săvârșit excesul de putere al primei instanțe.
Se reține că prima instanță a soluționat cauza, exercitând controlul jurisdicțional în limitele competențelor ce i-au fost conferite de art. 154 și 155 din Legea nr. 19/2000.
Văzând și dispoz.art. 274 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.6269din data de 14.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.15303/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata .
Obligă recurenta la 900 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. S/Tehnored.
2 ex./30.04.2009
Jud.fond:
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Uță Lucia, Rotaru Florentina
