Recalculare pensii. Decizia 2640/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 2640/R/2009

Ședința publică din data de 20 noiembrie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu

JUDECĂTORI: Cristina Mănăstireanu, Ioana Tripon Dana Cristina

- -

GREFIER:

S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva Deciziei civile nr. 1706 din 2 iulie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr-, privind și pe intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, având ca obiect asigurări sociale - recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă contestatorul, lipsă fiind reprezentantul intimatei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Contestatția este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei după care contestatorul depune la dosar în dovedirea cererii sale practică judiciară privind cauze similare, și anume: copia sentinței civile nr. 150/LM/2007 pronunțată de Tribunalul Bihor - secția civilă în dosarul nr-, copia deciziei civile nr. 534/2007-R, pronunțată în data de 10.05.2007 de Curtea de apel Oradea în dosarul nr- și copia sentinței civile nr. 377/F/2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița în dosarul nr- în data de 23 iunie 2008, ( filele 13- 20 din dosar).

Nefiind formulate alte cereri ori excepții de invocat, curtea constată cauza în stare de judecată, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea contestației.

Contestatorul, solicită admiterea contestației în anulare așa cum a fost formulată.

CURTEA:

Prin sentința civilă nr. 622 din 12 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C, având ca obiect drepturi de asigurări sociale.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, potrivit prevederilor adeverinței nr.14670/10.12.2008 emisă de Inspectoratul Școlar Județean C în perioada 01.09.1974-31.08.1976, reclamantul a fost detașat în baza Ordinului nr.1779/1974 în Republica, a realizat venituri în această țară conform contractului încheiat de reclamant și Ministerul Educației Naționale și nu figurează în evidențe cu drepturi salariale.

Potrivit prevederilor art.8 al.1 din Legea nr.19/2000 constituie stagiu de cotizare perioadele în care persoanele au plătit contribuții de asigurări sociale în sistemul public din România precum și în alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale la care România este parte.

În speță, reclamantul a realizat venituri în Republica în baza unui contract și nu a unui acord sau convenții internaționale, astfel că cererea sa este nefondată și a fost respinsă.

Recursul declarat de reclamantul a fost respins prin decizia civilă nr.1706 din 2 iulie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Cluj.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a reținut că în conformitate cu art. 8 alin. (1) din Legea 19/2000 "constituie stagiu de cotizare perioadele în care persoanele au plătit contribuții de asigurări sociale în sistemul public din România, precum și în alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale la care România este parte".

Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că pentru a constitui stagiu de cotizare perioadele în care o persoană a plătit contribuții de asigurări sociale într-o altă țară, trebuie să existe un acord sau o convenție internațională în acest sens între respectiva țară și România.

Între România și Republica Democrată Congo (actuala denumire a ) nu există o convenție sau un acord în materie de asigurări sociale, Curtea a constatat că prima instanță a interpretat corect dispozițiile legale menționate anterior, apreciind că pentru perioada 01.09.1974-31.08.1976 la stabilirea pensiei reclamantului nu i se pot lua în considerare veniturile realizate ca profesor în.

Nici împrejurarea că în conformitate cu dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 233 din 23 decembrie 1974 reclamantul a transferat în țară o parte din veniturile obținute în, (obligația de transfer realizându-se asupra venitului net după achitarea inclusiv a reținerilor pentru fondul de pensii), nu este de natură a conduce la o altă concluzie, în condițiile în care așa cum rezultă chiar din art. 5 din contractul încheiat de reclamant și Republica, impozitele și taxele se rețineau de către statul în care reclamantul a fost detașat.

De asemenea, faptul că în temeiul art. 2 alin. (3) din Decretul 233/1974 în Ordinul nr. 1779/17.12.1974 (fila 23) în baza căruia s-a dispus detașarea reclamantului se menționează că perioada în care acesta este detașat este considerată vechime neîntreruptă în muncă a constituit motivul pentru care în temeiul art. 160 alin. (1) din Legea 19/2000 perioada menționată anterior a fost considerată stagiu de cotizare la stabilirea pensiei reclamantului. Însă, având în vedere considerentele expuse anterior la determinarea punctajului mediu anual aferent perioadei 01.09.1974-31.08.1976 s-a utilizat salariul minim pe țară, în vigoare în perioada respectivă, în condițiile art. 161 alin. (2) din Legea 19/2000.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul, solicitând anularea deciziei de pensie nr.- din 28 sept.2004 ca nelegală și obligarea intimatei să emită o nouă decizie de pensionare în care să se rețină ca vechime în muncă perioada 11.09.1974- 31.08.1976 cât a lucrat ca profesor de matematică în Republica ca urmare a detașării, în conformitate cu prevederile art.8 din Legea 19/2000.

Arată că în perioada detașării conform contractului s-au reținut contribuțiile către stat, inclusiv CAS și contribuția la pensia suplimentară, transferarea sumelor în țară fiind o problemă diplomatică între cele două țări.

Mai mult, consideră că a plătit contribuțiile de două ori, în Republica conform reglementărilor din această țară, iar în România prin sumele transferate în țară conform prevederilor Decretului 233/1974, care prevedea cedarea în favoarea Statului Român a unei părți din salariul dobândit de către profesorii cooperanți.

Analizând decizia civilă nr.1706 din 2 iulie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, prin prisma motivelor de contestație în anulare invocate, instanța apreciază că cererea este fondată.

Prin "eroare materială", ca temei al unei contestații în anulare în sensul art. 318 Cod procedură civilă (invocat de reclamant) se înțelege orice eroare materială evidentă de ordin procedural de o asemenea gravitate încât a avut drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite. În această categorie se încadrează erorile comise în legătură cu aspectele formale ale judecății recursului, cum ar fi de exemplu, respingerea greșită a unui recurs ca tardiv, anularea greșită ca netimbrat sau ca făcut de un mandatar fără calitate și altele asemănătoare, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

În cauza de față această condiție este îndeplinită, motiv pentru care contestația în anulare urmează a fi admisă. Astfel, instanța de recurs nu a observat că între România și Republica Democrată Congo (actuala denumire a ) există o convenție sau un acord în materie de asigurări sociale,întemeindu-și în mod greșit hotărârea pornind de la premisa greșită a neexistentei acestui acord, în ciuda evidenței ce rezulta din actul depus la fila 12 și 23 din dosarul de recurs.

În urma rejudecării recursului curtea reține că acesta este fondat, cererea contestatorului fiind întemeiată, față de prevederile art. 8 alin. (1) din Legea 19/2000 "constituie stagiu de cotizare perioadele în care persoanele au plătit contribuții de asigurări sociale în sistemul public din România, precum și în alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale la care România este parte".

Așa cum am arătat, din actele depuse rezultă că în perioada detașării contestatorului recurent. s-au reținut contribuțiile către stat, inclusiv CAS și contribuția la pensia suplimentară conform contractului

În consecință, față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, în temeiul art. 318 și 304 pct.1 coroborat cu art. 312.pr.civilă, curtea va admite contestația în anulare declarată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 1706 din 02 iulie 2009 Curții de Apel Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o va anula și în consecință va admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.622/12 martie 2009 pe care o modifică în sensul dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite contestația în anulare declarată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 1706 din 02 iulie 2009 Curții de Apel Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o anulează și în consecință:

Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.622/12 martie 2009 pe care o modifică în sensul că admite acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, pe care o obligă să recalculeze pensia reclamantului cu luarea în considerare la stabilirea punctajului și a pensiei a veniturilor obținute de acesta în Republica în perioada 01.09.1974-01.09.1976, sens în care va emite o nouă deciziei de pensionare.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 20 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Cristina Mănăstireanu, Ioana Tripon Dana Cristina

- - - - - -

GREFIER

Red.DG/18.12.2009
Dact./5ex.

Președinte:Cristina Mănăstireanu
Judecători:Cristina Mănăstireanu, Ioana Tripon Dana Cristina

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Recalculare pensii. Decizia 2640/2009. Curtea de Apel Cluj