Recalculare pensii. Decizia 2816/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2816/R/2009
Ședința publică din 07 decembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTORI: Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Diaconescu
- -
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1533 din 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII C, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamanta recurentă, lipsă fiind reprezentanta pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 03 decembrie 2009 prin registratura instanței reclamanta recurentă a depus la dosar precizare de acțiune și răspuns la întâmpinare.
Reclamanta recurentă arată că nu mai are alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reclamanta recurentă solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței atacate în sensul admiterii contestației așa cum a fost formulată și precizată, susținând pe larg motivele arătate în scris prin memoriul de recurs și precizarea depusă la dosar și depune la dosar copia Hotărârii de Guvern nr. 267/1990.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin Sentința civilă nr. 1018 din 2 iunie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, s-a admis excepția autorității de lucru judecat și s-a respins acțiunea înaintată de reclamanta împotriva pârâtei CASA JUDETEANA DE PENSII C, având ca obiect asigurări sociale
Prin Decizia civilă nr. 2089 din 29 octombrie 2008 s-a admis recursul declarat de reclamanta împotriva Sentinței civile nr. 1018/2008,care a fost casată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, prin Sentința civilă nr. 1533 din 28.05.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, s-a respins acțiunea înaintată de reclamanta împotriva pârâtei CASA JUDETEANA DE PENSII C, având ca obiect asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamanta s-a pensionat pentru munca depusă si limită de vârstă prin Decizia nr. -/29.09.2008. Prin decizia nr. -/01.07.2007 (16), reclamantei i s-a luat în calcul perioada 1959-1962 ca si punctaj anual conform OUG 19/2007. In cuprinsul acestei decizii i s-a stabilit un punctaj mediu anual de 2,65903 puncte si un cuantum al pensiei de 1054 lei.
In conformitate cu prevederile HG 1550/2004, art. 2 alin.3, pentru persoanele a căror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 01.07.1977-31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977. Reclamanta fiind pensionată în anul 1998 potrivit art. 8 de aceeași lege, stagiul complet de cotizare este de 25 ani. Reclamanta are într-adevăr o vechime de 20 ani, 8 luni si 22 zile in grupa I de muncă si nu in condiții speciale. In acest sens prev.art. 20 din Legea 19/2000 arată foarte clar locurile de muncă în condiții speciale or, reclamanta nu se încadrează in niciuna dintre aceste condiții. Aceste aspecte au fost analizate în Sentința civilă nr. 1094/2006 a Tribunalului Cluj în care s-a stabilit că în mod corect pârâta a utilizat la determinarea punctajului mediu anual un stagiu de cotizare de 25 de ani.
Astfel, tribunalul a constatat că singurul beneficiu acordat ca urmare a faptului că reclamanta a lucrat o anumită perioadă de timp în grupele I și a II-a de muncă îl reprezintă reducerea vârstei standard de pensionare. În nici un caz aceste împrejurări nu au relevanță sub aspectul calculului punctajului mediu anual și al pensiei reclamantei și nici sub aspectul stagiului de cotizare utilizat în calculul punctajului mediu anual, care, în cazul reclamantei, este de 25 de ani, potrivit Anexei nr. 3 din Ordinul 340/2001 de aprobare a Normelor de aplicare a Legii 19/2000 (reclamanta fiind născută în august 1941).
În ceea ce privește reducerea în mod nelegal a punctajului stabilit la data de 01.04.2001, tribunalul a constatat că Decizia de recalculare nr. -/18.04.2006 a fost emisă în conformitate cu dispozițiile OUG nr. 4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005. Or, acest act normativ modifică dispozițiile art. 180 din Legea nr. 19/2000, care prevedeau faptul că după definitivarea procesului de recorelare punctajul mediu anual al pensiilor nu poate fi mai mic decât cel calculat la 01.04.2001, stipulându-se în cuprinsul art. 2 din OUG 4/2005 că recalcularea prevăzută la art.1 (respectiv a pensiilor din sistemul public provenită din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001) se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea Legii nr.19/2000.
De asemenea, art.4 alin.1 din OUG 4/2005 prevede că "determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensie, cu respectarea prevederilor HG 1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, în conformitate cu principiile Legii 19/2000".
Din interpretarea art.6 din G 4/2005 rezultă că prin recalcularea pensiei punctajul mediu anual poate fi diminuat, în caz contrar acest articol care se referă la compararea punctajului mediu anual determinat după recalculare și cel anterior și menținerea în plată a cuantumului anterior al pensiei, în situația în care cuantumul aferent noului punctaj este mai mic, fiind fără aplicabilitate.
Referitor la cererea reclamantei de aplicare a art. 78 alin. 8 din Legea nr. 19/2000, tribunalul a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile dispozițiilor legale menționate.
Astfel, art. 78 alin.(8) din Legea 19/2000 prevede că "asigurații care, după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limita de vârsta, reglementate de prezenta lege, contribuie o anumită perioada la sistemul public, regăsindu-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 5, beneficiază de majorarea punctajului realizat în aceasta perioada cu 0,3% pentru fiecare luna, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar".
De asemenea, conform art.41 alin.(1) din /2000 "pensia pentru limita de vârsta se acorda asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public".
Având în vedere că reclamanta nu a contribuit la sistemul public după împlinirea vârstei standard de pensionare, respectiv 57 de ani, tribunalul apreciază că, nefiind îndeplinită una dintre condițiile prevăzute cumulativ de pensionare pentru limită de vârstă, reclamanta nu poate beneficia de majorarea punctajului în condițiile art.78 alin.(8) din Legea 19/2000, fiind fără relevanță că reclamanta a depășit stagiul minim de cotizare prevăzut de lege.
Mai mult, aceste aspecte au fost analizate în Sentința civilă nr. 2297/2006 pronunțată în dosar nr- a Tribunalului Cluj, sentință rămasă definitivă prin decizia civilă pronuntată de Curtea de Apel Cluj în dosarul cu același număr.
Având în vedere că punctajul mediu anual al reclamantei a fost stabilit cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare, tribunalul, pentru toate considerentele expuse și în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior s-a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei, astfel cum a fost precizată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, solicitând admiterea căii de atac promovate și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii contestației, cu cheltuieli de judecată.
În memoriul de recurs s-a arătat că hotărârea este nelegală întrucât reclamanta a desfășurat activitatea integral în industria minieră în condiții speciale de muncă având un stagiu de cotizare realizat de 50 ani, 5 luni și 8 zile, vechime recunoscută de Casa Județeană de Pensii C prin Decizia de pensionare nr.-/29.09.1998.
Activitatea desfășurată în condiții speciale de muncă (grupa I de muncă), a fost stabilită pe baza. nr.50/1990 pct.1, Anexa 1 pct.3 stabilit conform art.2 din Decretul-Lege nr.68/1990, ce cuprinde prevederile privind pensionarea personalului încadrat în grupe de muncă actualizat prin Legea 226/2006.
De asemenea, Legea nr.3/1977, art.14(19, b, art.14(2) b, art.14(4) prevede drepturile asiguraților care au desfășurat activitatea în grupa I de muncă, de a se pensiona la vârsta de 50 de ani femeile și un stagiu de cotizare de 15-20 de ani, și nu conform art.8 cu susține P C, articol care este valabil pentru grupa III, condiții normale de muncă.
Activitatea în subteran conform. nr.50/1990 pct.1 se află în aceeași Anexă 1 dar la pct.1. Drepturile privind pensionarea în industria minieră sunt prevăzute și în HG nr.267/1990.
S-a mai învederat că pârâta a procedat la stabilirea punctajului pensiei reclamantei luând în mod greșit ca bază stabilirea punctajului după stagiul complet de cotizare de 25 ani. În această situație stabilirea stagiului complet de cotizare trebuia realizată conform art.14 din Legea nr.3/1977. În sensul celor de mai sus s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.40/22 septembrie 2008 în urma unui recurs în interesul legii promovat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Aserțiunea pârâtei din întâmpinare, că în cazul reclamantei ar fi aplicabile dispozițiile art.8 din Legea nr.3/1977 este făcută cu rea credință, fiind contrară Deciziei nr.40/22 septembrie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție conform căreia în această situație stabilirea stagiului complet de cotizare va fi avut în vedere conform art.14 din Legea nr.3/1977. De altfel, acest lucru rezultă și din HG nr.1550/2004 în a cărei anexă art.2 alin.3 se statuează că "Pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat în determinarea punctajului mediu anual, va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977". Nu rezultă de nicăieri că în situația reclamantei se aplică art.8 din Legea nr.3/1977, iar acum a venit Înalta Curte de Casație și Justiție și a precizat că, articolul care îi este aplicabil este art.14, iar nu art.8.
În ceea ce privește stagiul realizat în condiții speciale, situația în care după părerea pârâtei nu s-ar afla și reclamanta și pentru acest lucru în întâmpinare se face trimitere la art.20 din Legea nr.19/2000, dar se omite a se arăta că Legea nr.226/2006, în art.2 alin.2 se referă exact la situația în care se află reclamanta și prevede explicit că sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale și locurile de muncă care au fost încadrate, conform legislației anterioare în grupa I de muncă. De altfel, la acest lucru se referă explicit și Decizia 40/2008, la care a făcut trimitere mai sus și din care rezultă că condițiile speciale se referă la grupele speciale de muncă.
Intimata Casa Județeană de Pensii Cad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și a reiterat excepția autorității de lucru judecat a hotărârilor pronunțate în dosarele -, - și -.
Recurenta a depus un înscris denumit "Precizare de acțiune și răspuns la întâmpinare", prin care reiterează de fapt, susținerile din memoriul de recurs.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel apreciază că recursul este nefondat, urmând să îl respingă pentru următoarele considerente:
Deși nu a menționat expres, se reține că reclamanta a formulat critici împotriva hotărârii primei instanțe care pot fi încadrate conform art. 306 alin. (3) Cod procedură civilă în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Aspectele invocate de reclamantă cu privire la efectele pe care le are activitatea desfășurată în grupa I și a II-a de muncă, respectiv stagiul complet de cotizare au mai fost soluționate prin Sentința civilă nr. 1955 din 08.10.2007 a Tribunalului Cluj (dosar nr. -), irevocabilă prin Decizia civilă nr. 354/07.02.2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj. În considerentele acestei decizii s-a reținut că "în mod corect prima instanță a reținut că singurul beneficiu acordat ca urmare a faptului că reclamanta a lucrat o anumită perioadă de timp în grupele 1 și a II-a de muncă îl reprezintă reducerea vârstei standard de pensionare. În nici un caz aceste împrejurări nu au relevanță sub aspectul calculului punctajului mediu anual și al pensiei reclamantei și nici sub aspectul stagiului de cotizare utilizat în calculul punctajului mediu anual, care, în cazul reclamantei, este de 25 de ani".
S-a mai reținut că "în ce privește majorarea punctajului, în conformitate cu dispozițiile art. 78 alin. 8 din Legea nr. 19/2000, aceasta este recunoscută în favoarea angajaților care, după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, contribuie o anumită perioadă la sistemul public, regăsindu-se în una din situațiile prevăzute la art. 5.
Or, potrivit art. 41 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare.
Prin urmare, pentru a beneficia de dispozițiile art. 78 alin. 8, nu este suficient ca asigurații să realizeze stagiul minim de cotizare, fiind imperios necesar să atingă vârsta standard de pensionare și să lucreze după pensionare, fără a avea relevanță pensionarea asiguratului anterior acestei vârste ca efect al desfășurării activității în grupa a I-a sau a II-a de muncă sau în condiții speciale".
De asemenea, în Sentința civilă nr. 1813 din 02 noiembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. -, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 232/06.02.2007 s-au analizat aceleași aspecte referitoare la stagiul complet de cotizare al pensiei reclamantei, respectiv la aplicarea art. 78 alin. (8) din Legea 19/2000.
Deși nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1201 cod civil pentru a exista autoritate de lucru judecat, obiectul celor trei cauze nefiind similar deoarece deciziile de pensionare contestate sunt diferite, Curtea reține că, în lipsa unor elemente noi, aspectele legate de stagiul complet de cotizare și acordarea punctajului suplimentar prevăzut de art. 78 alin. (8) din Legea 19/2000 nu mai pot fi reiterate într-o nouă acțiune ca efect al puterii de lucru judecat, ele fiind soluționate definitiv prin hotărârile pronunțate în dosarele nr. - și -.
Mai mult, contrar celor invocate de recurentă, prin Decizia nr. 40/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii (publicată în nr.334/20.05.2009) s-a statuat că dispozițiile art. 77 alin. (2) raportat la <LLNK 12000 19 10 202 43 46>art. 43 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de <LLNK 11977 3 10 702 14 28>art. 14 din Legea nr. 3/1977.
Apreciind că instanțele care au considerat că persoanele pensionate în baza <LLNK 11977 3 10 701 0 16>Legii nr. 3/1977 și care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale beneficiază la determinarea punctajului mediu de un stagiu de cotizare de 20 de ani (respectiv 25 de ani pentru femei) conform <LLNK 12000 19 10 202 43 39>art. 43 alin. (1) din Legea nr. 19/2000au procedat greșit,Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în considerentele deciziei că "aceste persoane au beneficiat atât de reducerea vârstei legale de pensionare, cât și de majorarea vechimii în muncă, deci a perioadei de contribuție, denumită în actuala reglementare stagiu de cotizare.
Cele stabilite de unele instanțe, în sensul că acestei categorii de asigurați îi sunt aplicabile dispozițiile <LLNK 12000 19 10 202 43 29>art. 43 din Legea nr. 19/2000 și ale anexei nr. 4 la această lege ca "act normativ special" la care fac trimitere prevederile art. 2 alin. (4) din normele metodologice aprobate prin <LLNK 12004 1550 20 301 0 35>Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004, sunt consecința unei interpretări greșite a prevederilor legale, întrucât <LLNK 12000 19 10 201 0 17>Legea nr. 19/2000 reprezintă o lege generală, actul normativ-cadru în domeniul pensiilor și al drepturilor de asigurări sociale.
În ceea ce privește principiul înscris în expunerea de motive a <LLNK 12005 4180 301 0 44>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit căruia "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", acesta nu poate fi aplicat în cauză atât timp cât în lege nu există o prevedere expresă potrivit căreia și persoanelor care au lucrat în grupele speciale de muncă și s-au pensionat anterior intrării în vigoare a <LLNK 12000 19 10 201 0 17>Legii nr. 19/2000 li se aplică acest act normativ pentru determinarea stagiului de cotizare și, în raport de acesta, a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare.
Această interpretare decurge și din dispozițiile <LLNK 12005 4180 302 4 65>art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensii aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor <LLNK 12004 1550 20 301 0 35>Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile <LLNK 12000 19 10 201 0 17>Legii nr. 19/2000.
Ca atare, aplicabilitatea prevederilor normelor metodologice aprobate prin <LLNK 12004 1550 20 301 0 35>Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 este întărită și confirmată de norma de trimitere din <LLNK 12005 4180 301 0 44>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005.
Totodată, potrivit art. 1 din Codul civil și art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată, legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă.
În aceste condiții, este evident că legea nouă, respectiv <LLNK 12000 19 10 201 0 17>Legea nr. 19/2000 nu se poate aplica decât situațiilor ivite după intrarea ei în vigoare, deci persoanelor ale căror drepturi la pensie s-au deschis după data de 1 aprilie 2001, nu și persoanelor pensionate sub imperiul <LLNK 11977 3 10 701 0 16>Legii nr. 3/1977".
Reținând că în conformitate cu dispozițiile art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă decizia în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, Curtea constată că stagiul complet de cotizare al pensiei reclamantei a fost corect stabilit și prin raportare la Decizia 40/2008 pronunțată de instanța supremă.
De asemenea, contrar celor invocate de recurentă, Legea 226/2006 nu este incidentă în cauză întrucât pensia acesteia a fost stabilită anterior datei de 01.04.2001. Astfel, art. 2 alin. (2) din actul normativ menționat prevede că "unt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a <LLNK 12000 19 10 201 0 17>Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, în care asigurații și-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale". Acest articol (ca și legea în ansamblu, de altfel) face referire la stagiile de cotizare realizate anterior intrării în vigoare a Legii 19/2000, nu și la pensiile stabilite anterior acestei legi.
De asemenea, prin Legea 226/2006 nu s-a dispus o recalculare a pensiilor stabilite anterior datei de 01.04.2001, ceea ce ar fi fost necesar dacă ea ar fi fost aplicabilă și acestor categorii de pensii care au fost recalculate în temeiul unui act normativ anterior, respectiv OUG 4/2005.
Nici instanța supremă nu a apreciat prin Decizia nr. 40/2008 că există identitate între grupa I și a II-a de muncă (denumite grupe speciale) și activitatea desfășurată în condiții speciale conform Legii 19/2000, în condițiile în care în considerentele deciziei s-a reținut că art. 43 alin. (1) și anexa 4 din Legea 19/2000, care se referă la stagiul realizat în condiții speciale, nu sunt aplicabile persoanelor care au desfășurat activitate în grupa I și a II-a de muncă.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că instanța de fond a aplicat și interpretat corect dispozițiile legale incidente în cauză, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă nefiind întemeiat.
În consecință, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1533 din 28.05.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 7 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Diaconescu
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./Dact.
4 ex./13.01.2010
Jud.fond: și
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Diaconescu
