Recalculare pensii. Decizia 2873/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(358/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.2873/
Ședința publică din data de 30 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.6123 din 07 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 18427/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspuns intimata reclamantă, personal, lipsind recurenta pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata reclamantă, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei secții la data de 23.04.2009, precum și faptul că recurenta pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimata reclamantă, personal, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6123/07.10.2008 pronunțată în dosarul nr.18427/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B și a obligat pârâta să emită o nouă decizie prin care să recalculeze în temeiul OUG nr.4/2005, începând cu 01.07.2005, drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite reclamantei, cu luarea în considerare și a veniturilor suplimentare evidențiate în adeverința nr.1187/25.03.2008 emisă de SC SA.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanta este beneficiara unei pensii de limită de vârstă, fiind pensionată în anul 1990.
Ulterior, reclamanta a depus la Casa Locală de Pensii o cerere de recalculare la care a anexat adeverința nr.1187/25.03.2008 emisă de SC SA, ce nu a fost luată în considerare de către intimată, care a respins cererea pe motiv că veniturile nu au caracter permanent.
S-a statuat că potrivit art.7 al.3 din OUG nr.4/2005, decizia prevăzută la al.1 poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1 aprilie 2001.
Tribunalul a reținut că retribuirea în acord global și plata de prime presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.
Totodată, rin p. art.1 din Decretul nr.389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de15%asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
S-a statuat că potrivit art.164 din Legea nr.19/2001: "la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă.
De asemenea, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.(1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare".
În privința formelor de retribuire în acord și prime se menționează în anexa 1 a Ordonanței de Urgență nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2001, că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite.
A mai reținut Tribunalul că potrivit art.3 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială - dreptul comun în materie - dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzute de lege.
Acest principiu este consacrat expres de art.2 din Legea nr.19/2000 care dispune că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
S-a apreciat de către instanța de fond că în speță au aplicabilitate aceste dispozițiile legale cu valoare de principiu pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității cu consecința că, pe de o parte, nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte s-ar crea o discriminare între persoanele ce au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat. Ar fi inechitabil ca veniturile realizate în acord global anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000 să nu fie luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, iar după intrarea în vigoare a legii să fie avute în vedere toate veniturile realizate, chiar dacă dintre acestea unele sunt venituri nepermanente. Plata contribuției de asigurări sociale în ambele situații impune aceeași soluție cu privire la stabilirea drepturilor de pensie, întrucât altfel, sumele plătite cu titlu de contribuție de asigurări sociale pentru veniturile realizate în acord global nu ar corespunde unei contraprestații care să fi justificat reținerea lor.
Prin urmare, pârâta trebuia să respecte acest principiu de bază al organizării și funcționării sistemului public (formele de retribuire în acord global, într-adevăr nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor care conform art.10 din Legea nr.3/1977 era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale ori acestea se stabileau în raport de câștigul brut realizat iar nu de cel tarifar) în considerarea prevederilor legale și a adeverinței eliberate de fostul angajator al contestatoarei, care certifică plata contribuției de asigurări sociale în raport de toate veniturile realizate de salariat.
Având în vedere cele expuse și dispozițiile art.87 și art.155 din Legea nr.19/2000, tribunalul a admis cererea și a obligat pârâta să recalculeze în temeiul OUG nr.4/2005, începând cu data de 01.07.2005, drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite reclamantei, prin luarea în considerare și a veniturilor suplimentare evidențiate în adeverința nr.1187/25.03.2008 emisă de SC SA.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal intimata Casa de Pensii a Municipiului B, criticând-o pentru nelegalitate. Invocând temeiurile de modificare prevăzute de art.304 pct.4 și 9 Cod pr.civilă și dispozițiile art.3041Cod pr.civilă, recurenta susține în esență, că potrivit prevederilor art.164 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute și sporurile permanente, care au făcut parte din baza de calcul a pensiei, înregistrate în carnetul de muncă. Astfel, până la data de 1 iulie 1977 se înscriau salariile brute, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991 se înscriau salariile nete, iar de la data de 1 ianuarie 1991 salariile brute. Veniturile salariale în acord global sunt temporare și fără caracter permanent, nefăcând parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, nu sunt înscrise în carnetul de muncă, astfel încât nu pot fi luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie. Aceste venituri reprezintă o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor, de predarea lucrărilor de cercetare științifică pentru cei care își asumau răspunderea de finalizare și realizare, etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță art.12 din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii. Sporurile cu caracter permanent, ce se iau în calcul la stabilirea pensiei alături de salarii, sunt reprezentate de sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Această diferențiere, pretinde recurenta, rezultă clar din dispozițiile Legii nr.57/1974, care definește retribuția tarifară și enumeră indemnizațiile, majorările și sporurile care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr.92/1976 care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborat cu Ordinul nr.136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global, primele ocazionale și premiile nu se înscriau în carnetul de muncă și prin urmare nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale conform art.164 alin.1 din Legea nr.19/2000.
Tocmai de aceea, arată recurenta, legiuitorul a înțeles să excludă, printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie - respectiv pct.VI din Anexa OUG nr.4/2005, orice interpretări extinctive contravenind legii. De altfel, OUG nr.4/2005 a făcut obiectul analizei Curții Constituționale, care prin Decizia nr.736/2006 și-a exprimat poziția cu privire la dispozițiile de la pct.VI din Anexa la OUG nr.4/2005.
Nu pot fi invocate hotărârile pronunțate în spețe similare, în sensul admiterii cererii, întrucât nu au relevanță în cauză,în sistemul de drept românesc precedentul judiciar neconstituind izvor de drept.
Nu s-au administrat probe noi în calea atac a recursului.
Analizând sentința civilă atacată, sub aspectul criticilor aduse, a actelor și lucrărilor dosarului, normelor de drept incidente în cauză, Curtea apreciază nefondat recursul, pentru considerentele ce se vor înfățișa în cuprinsul prezentei decizii.
În condițiile în care din conținutul adeverinței nr.1187/25.03.2008 emisă de SC SA, rezultă că intimata-reclamantă a realizat venituri în acord global care au fost plătite din fondul de salarii, pentru care s-au calculat și virat contribuția de asigurări sociale conform legii, în mod corect și realizând o justă aplicațiune a art.2 lit.e, art.23 alin.1 lit.a, art.160 alin.5, art.161 alin.2 din Legea nr.19/2000, OUG nr.4/2005, tribunalul a dispus obligarea Casei de Pensii la recalcularea drepturilor de pensie prin luarea în considerare a mențiunilor din conținutul adeverinței sus indicate.
Susținerile recurentei, conform cărora veniturile suplimentare obținute în sistem de acord global nu au fost incluse de legiuitor în categoria sporurilor cu caracter permanent nu pot fi primite. Legal a reținut prima instanță că la calculul drepturilor de pensie trebuie avute în vedere și aceste venituri în condițiile în care legiuitorul nu enumeră în mod expres care sunt sporurile ce trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, ci indică criteriile ce permit determinarea acestora.
Pe de altă parte, acceptarea unei astfel de ipoteze ar atrage încălcarea unuia dintre principiile care guvernează sistemul public de asigurări sociale, astfel cum este prevăzut de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, deoarece veniturile obținute în sistem de acord global au determinat o sporire a drepturilor bănești cuvenite din muncă (în conformitate cu art.12 din Legea nr.57/1974 invocate în cauză), și au fost avute în vedere la calculul contribuției de asigurări sociale, în sensul măririi sale corespunzătoare.
Totodată, nu trebuie neglijat că, potrivit prevederilor Decretului nr.92/1976 și ale Ordinului nr.136/1976, invocate de asemenea în cauză, în carnetul de muncă nu puteau fi înscrise toate elementele sistemului de retribuire, ci doar retribuția de încadrare și alte câștiguri ce se includ în aceasta, Cum, pe lângă retribuția tarifară există și posibilitatea realizării unor venituri suplimentare "adaosuri", situație incidentă în speța dedusă judecății, atestată prin adeverința sus menționată depusă la cererea de recalculare (pentru care s-a făcut și dovada calculării și reținerii contribuției de asigurări sociale), legal prima instanță le-a avut în vedere la pronunțarea sentinței atacate.
Prin Decizia Curții Constituționale nr.736 din 24 octombrie 2006 invocată în cauză, s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor pct.VI din Anexa la OUG nr.4/2005. S-a statuat prin această decizie că: "verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului mediu anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii, în cazuri concrete, individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești", ceea ce de fapt a și realizat prima instanță.
Tribunalul s-a conformat astfel celor susținute în decizia Curții Constituționale, expunând considerentele avute în vedere pentru reținerea în baza de calcul a pensiei la stabilirea punctajului și a veniturilor suplimentare obținute în sistem de acord global, pentru care s-au achitat cotele de contribuție de asigurări sociale corespunzătoare.
Este adevărat că jurisprudența nu constituie izvor de drept în dreptul românesc, cum de altfel susține recurenta, numai că sentința atacată nu face referire la soluții pronunțate în spețe similare de natură a justifica și soluția pronunțată în cauză, condiție în care instanța de control judiciar nu va primi nici această critică a sentinței atacate.
În consecință, motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.4 și 9 Cod pr.civilă nu sunt incidente în cauză, neexistând o imixtiune a instanței de fond în atribuțiile Casei de Pensii a Municipiului B, hotărârea fiind pronunțată cu respectarea normelor de drept aplicabile în cauză.
În aceste condiții, în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat, menținând ca legală sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.6123 din 07 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 18427/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./15.05.2009
Jud.fond: Fl.;
Președinte:Petrică ArbănașJudecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu
