Recalculare pensii. Decizia 387/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

Format vechi nr.6241/2009

- ROMÂNIA -

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A - CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia Civilă Nr.387/

Ședința publică din data de 26 ianuarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Magdalena Petre

JUDECĂTOR 2: Dorina Zeca

JUDECĂTOR 3: Amelia Farmathy

GREFIER - - -

*******************

Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, împotriva sentinței civile nr.3540 din data de 28.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.41712/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant - având ca obiect "recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns: recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului și intimatul-reclamant .

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că pentru termenul de azi s-a depus la dosar prin serviciul "Registratură" al secției, la data de 20.01.2010, de către intimatul-reclamant, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, în dublu exemplar, cu precizarea că pe această cale s-a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civilă.

De asemenea, se mai arată faptul că și recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului Bas olicitat judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civilă.

Curtea, constatând că în cauză ambele părți au solicitat judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3540 din data de 28.04.2009, pronunțată în dosarul nr. 41712/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B ()

A obligat pârâta la plata către reclamant a diferențelor dintre pensia de invaliditate și pensia pentru limită de vârstă, începând cu data de 01.01.2005

Pentru a pronunța această hotărâre judecătorească, prima instanță a reținut că pârâta a emis, în favoarea reclamantului, decizie de recalculare a pensiei de invaliditate nr.-/27.12.2004, în temeiul Legii nr. 19/2000, menționând în acestă decizie că plata drepturilor, în sumă de 4.997.419 lei (ROL), se face cu începere de la data de 01.09.2004, pensia astfel menționată fiind aferentă punctajului mediu majorat de 1,74156 puncte, cu precizarea în decizie că punctajul mediu era de 1,65469 puncte, din care 0,08326 pentru stagiul adăugat.

Decizia menționată a rămas definitivă, conform art. 88 din Legea nr.19/2000, întrucât nu a fost contestată.

Prima instanță a mai reținut că prin sentința civilă nr. 2520/18.04.2007, Tribunalul București - Secția a VIII-a a admis acțiunea reclamantului și, în consecință, a anulat decizia de pensie pentru limită de vârstă nr. -/31.08.2006, emisă de pârâtă. A obligat pârâta să emită o nouă decizie, prin care să stabilească reclamantului, cu începere de la data de 01.01.2005, o pensie pentru limită de vârstă în cuantum de 4.353.735 lei (ROL), pe baza unui punctaj mediu anual de 1,47305 puncte. A obligat pârâta să mențină în plată pensia de invaliditate, cu începere din data de 01.01.2005.

De asemenea, instanța de fond a avut în vedere că, în considerentele sentințe civile nr. 2520/18.04.2007, menționată mai sus, se arată că prin decizia de pensie ce a fost anulată de către instanță - decizia din data de 31.08.2006 -, pârâta a transformat pensia de invaliditate (acordată începând cu 01.12.2000), în pensie pentru limită de vârstă, cu începere de la data de 01.01.2005, stabilind cuantumul pensiei pentru limită de vârstă la 4.313.160 lei (ROL), în raport cu un punctaj mediu anual de 1,45066 puncte și menținând în plată pensia de invaliditate, deoarece avea un cuantum mai mare, respectiv de 4.888.343 lei (ROL).

La verificarea punctajului pensiei pentru limită de vârstă, instanța de fond a reținut concluziile raportului de expertiză întocmit în acea cauză, stabilind că punctajul mediu anual ce i s-ar fi cuvenit reclamantului pentru pensia de limita de vârstă, cu luarea în considerare a tuturor veniturilor obținute pe întreg stagiul de cotizare este de 1,47305 puncte, iar cuantumul pensiei pentru limita de vârstă este de 4.353.735 lei (ROL). Ca urmare, a anulat decizia nelegală emisă de pârâtă pe baza unui punctaj mai mic decât cel cuvenit pentru pensia pentru limită de vârstă, dar, totodată, a obligat pârâta să mențină în plată pensia de invaliditate, cu motivarea că pensia pentru limită de vârstă (verificată prin expertiză contabilă) este mai mică decât pensia de invaliditate.

Așadar, s-a constatat că este justificat dreptul de opțiune al reclamantului pentru pensia mai avantajoasă, în temeiul dispozițiilor art. 64 din Legea nr. 19/2000.

În punerea în executare a acestei sentințe, cu privire la obligația menținerii pensiei mai avantajoase - cea de invaliditate - fără să mai fi emis altă decizie de recalculare a pensiei de invaliditate după pronunțarea sentinței, pe care eventual, reclamantul, în caz de nemulțumire, să o supună controlului instanței în virtutea art. 87 din Legea nr.19/2000, pârâta a aplicat, în fapt, reclamantului punctajul rezultat pentru pensia de limită de vârstă, de la data de 01.01.2005, astfel cum relevă calculul prezentat în finalul adresei nr. 144/4.02.2009, punctaj pe care l-a înmulțit cu valoarea punctului de pensie, ignorând punctajul mediu anual al pensiei de invaliditate, așa cum era deja calculat chiar de către pârâtă, prin decizia sa de recalculare a pensiei de invaliditate, din data de 27.12.2004, deși sentința civilă menționată dispusese menținerea pensiei pentru invaliditate.

În consecință, instanța de fond a reținut că, întrucât pârâta a plătit în fapt reclamantului, în mod eronat, cuantumul pensiei (fără să fi emis, după pronunțarea sentinței civile menționate, o altă decizie de recalculare a pensiei de invaliditate, pe care eventual, reclamantul, în caz de nemulțumire, să o supună controlului instanței în virtutea dispozițiilor art. 87 din Legea nr. 19/2000), ignorând punctajul mediu anual al pensiei de invaliditate de 1,74156 puncte, stabilit prin decizia pensiei de invaliditate nr. -/27.12.2004 începând cu data de 01.09.2004, pe care însăși îl stabilise, cu respectareaprincipiului disponibilitățiice guvernează procesul civil, Tribunalul a obligat-o pe pârâtă să achite reclamantului, față de dispozițiile art. 1073 din Codul civil și art. 59, art. 64, art. 76 și art. 78 din Legea nr. 19/2000, diferențele dintre pensia de invaliditate cuvenită și pensia pentru limită de vârstă achitată, începând cu data de 01.01.2005.

Împotriva sentinței sus-menționate, a declarat recurs, motivat în termenul legal, pârâta Casa de Pensii a Municipiului B (), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că instanța de fond a admis acțiunea formulată de d-nul, obligând Casa de Pensii a Municipiului B la plata către reclamant a diferențelor dintre pensia de invaliditate și pensia pentru limită de vârstă, începând cu data de 01.01.2005.

consideră că instanța de fond nu a analizat în profunzime actele depuse de instituția recurentă-pârâtă, fiind în eroare, întrucât nu au existat diferențe de pensie din 2001, deoarece punctajul pensiei de invaliditate cu care a fost menținut în plată reclamantul, conform dispozitivului sentinței civile nr. 250/18.04.2007, este mai mare decât punctajul pensiei de limită de vârstă, fiind, deci, ilogic să existe diferențe de încasat.

Arată că din desfășurătorul PLAT din anul 2008, se observă faptul că în luna aprilie 2008 reclamantul a primit 45 lei diferențe, calculate ca urmare a punerii în aplicare a sentinței civile nr. 250/18.04.2007, prin decizia de pensie nr. - din data de 28.02.2008, precum și că, prin aceasta decizie de pensie, i s-a stabilit acestuia un punctaj de 1,47305 puncte, conform dispozitivului sentinței civile nr. 250/18.04.2007.

Astfel, susține recurenta-pârâtă, în luna aprilie 2008 punctajul a crescut de la 1,45966 la 1,47305 puncte, diferențele de plată dintre acestea fiind de 45 lei încasați în luna aprilie 2008.

Recurenta-pârâtă a mai învederat faptul că intimatului-reclamant i-au mai fost plătite, ca urmare a creșterii punctajului, diferențe de pensie în luna februarie 2005, în cuantum de 1.257.275 lei (ROL), conform desfășurătorului Plată.

Ca urmare, recurenta-pârâtă consideră că, practic, instanța de fond a fost în eroare de interpretare și că acțiunea este rămasă fără obiect, drepturile fiind stabilite și plătite încă din anul 2008.

În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 8 și pct. 9 și art. 3041Cod proc. civilă.

Prin întâmpinarea formulată (fila 10 dosar recurs), intimatul-reclamant solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a hotărârii fondului, invocând apărări de fond la motivele de recurs.

Nu s-au administrat probe noi în recurs.

Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:

Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.

Astfel, art. 64 alin. 1 din actul normativ menționat mai sus prevede că:

"(1) La împlinirea vârstei standard sau a vârstei standard reduse conform legii pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasă dintre pensii.".

Având în vedere dispozițiile legale sus-citate, subsumând motivele de recurs formulate de către recurenta-pârâtă, Curtea reține că, în speță, în mod justificat instanța de fond a constatat că dreptul de opțiune al reclamantului, pentru pensia mai avantajoasă, subzistă.

Aceasta întrucât, potrivit situației de fapt ce a fost reținută în mod corect de către prima instanță, prin sentința civilă nr. 2520/18.04.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a într-o cauză soluționată anterior prezentei cauze, a fost anulată decizia de pensie pentru limită de vârstă nr. -/31.08.2006 (emisă de casa teritorială de pensii aflată în subordinea pârâtei) și a fost obligată pârâta B să emită o nouă decizie, prin care să stabilească reclamantului, cu începere de la data de 01.01.2005, o pensie pentru limită de vârstă în cuantum de 4.353.735 lei (ROL), pe baza unui punctaj mediu anual de 1,47305 puncte, totodată obligând-o pe pârâtă să mențină în plată pensia de invaliditate, cu începere din data de 01.01.2005.

Or, prin decizia de pensie din data de 31.08.2006, ce a fost anulată prin sentința cicilă sus-menționată, pârâta transformase pensia de invaliditate ce era acordată intimatului-reclamant începând cu data de 01.12.2000, în pensie pentru limită de vârstă, cu începere de la data de 01.01.2005, prilej cu care stabilise cuantumul pensiei pentru limită de vârstă la 4.313.160 lei (ROL), în raport cu un punctaj mediu anual de 1,45066 puncte și menținuse în plată pensia de invaliditate, deoarece avea un cuantum mai mare, respectiv de 4.888.343 lei (ROL). Ăentru a proceda astfel, instanța de fond a avut în vedere concluziile raportului de expertiză întocmit în cauza respectivă, astfel că a anulat decizia emisă nelegal de către pârâtă, pe baza unui punctaj mai mic decât cel cuvenit pentru pensia pentru limită de vârstă, însă a obligat-o pe aceasta să mențină în plată pensia de invaliditate, observând că pensia pentru limită de vârstă (verificată prin expertiză contabilă) este mai mică decât pensia de invaliditate.

Curtea constată că, așa cum a reținut și prima instanță, cu prilejul punerii în executare a sentinței sus-menționate, recurenta-pârâta a plătit, în fapt, intimatului-reclamant, în mod eronat, cuantumul pensiei, fără a emite vreo decizie de recalculare a pensiei de invaliditate, pe care reclamantul ar fi avut posibilitatea să o conteste, potrivit dispozițiilor art. 87 din Legea nr. 19/2000.

Mai mult, constată că recurenta-pârâtă a ignorat punctajul mediu anual al pensiei de invaliditate pe care ea însăși l-a determinat ca fiind de 1,74156 puncte, punctaj menționat în decizia de pensie de invaliditate nr. -/27.12.2004, începând cu data de 01.09.2004.

Față de aceste aspecte, Curtea reține că intimatul-reclamant este înderptățit să primească diferențele dintre pensia de invaliditate cuvenită și pensia pentru limită de vârstă achitată, cu începere de la data de 01.01.2005.

Așadar, instanța de fond nu a fost în eroare de interpretare și nici acțiunea nu a rămas fără obiect, așa cum, nefondat, susține recurenta-pârâtă, ale cărei critici vor fi înlăturate de către

Pentru toate considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază că hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel că o va menține ca atare.

În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, împotriva sentinței civile nr. 3540 din data de 28.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 41712/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26.01.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

red: / tehnored:

2 EX. / 22.02.2010

Jud. fond:;

Președinte:Magdalena Petre
Judecători:Magdalena Petre, Dorina Zeca, Amelia Farmathy

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Recalculare pensii. Decizia 387/2010. Curtea de Apel Bucuresti