Recalculare pensii. Decizia 395/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr. 395
Ședința publică din data de 25 februarie 2009
PREȘEDINTE: Adriana Florina Secrețeanu
JUDECĂTORI: Adriana Florina Secrețeanu, Simona Petruța Buzoianu
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de contestatorul, domiciliat în comuna, sat, județ D, împotriva sentinței civile nr.1967 din 26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata reprezentată de consilier juridic, lipsind recurentul-contestator.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pentru dezbateri.
Curtea ia act de declarația acesteia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimată solicită respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe și deciziei emisă de casa de pensii. Susține în esență că în cauză au fost efectuate mai multe expertize care au concluzionat că atât cuantumul pensiei, cât și diferențele constate au fost corect calculate.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, în baza
lucrărilor dosarului, reține următoarele:
Inițial, la data de 4 ianuarie 2007, reclamantul -. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii D, pentru a fi obligată la recalcularea pensiei sale în funcție de vechimea reală și contribuția la fondul de pensii.
Cererea a fost înregistrată sub nr- la Tribunalul Dâmbovița.
După administrarea probelor cu înscrisuri și expertiză, prin sentința civilă nr.582 din 8 iunie 2007, prima instanță a admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâta la plata sumei de 157 lei reprezentând diferență de pensie pentru ultimii 3 ani și la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe ambele părți au exercitat recursuri, iar prin decizia civilă nr.950/12 octombrie 2007, Curtea de Apel Ploiești acestea au fost admise, a fost casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la prima instanță cu îndrumarea refacerii raportului de expertiză pentru a se verifica dacă la stabilirea diferenței de primit de 157 lei, s-au avut în vedere majorările succesive ale punctului de pensie și dacă s-a dedus CAS-ul și cota de impozit din suma cuvenită reclamantului.
Cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr-, părțile au fost legal citate și s-a dispus efectuarea expertizei pentru verificarea aspectelor vizate prin decizia de casare a instanței de control judiciar.
Expertiza a fost efectuată de expert.
La termenul de judecată din 14 mai 2008, reclamantul a precizat cererea introductivă în sensul că solicită restituirea diferențelor bănești începând cu anul 2004 la zi, ceea ce a impus efectuarea unei noi expertize contabile de către expertul.
Prin sentința civilă nr.1967 pronunțată la data de 26 noiembrie 2008, Tribunalul Dâmbovițaa respins ca neîntemeiată cererea reclamantului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut din analiza actelor și lucrărilor dosarului că recalcularea pensiei reclamantului s-a făcut inițial eronat, pentru perioada decembrie 2005-februarie 2007, fără ca pârâtă să ia în calcul majorarea punctului de pensie și fără să stabilească corect perioada de plată.
A mai reținut instanța fondului că potrivit dispozițiilor art.69 din Legea nr.571/2003 suma de 157 lei a fost stabilită la un nivel de pensie ce nu depășea 900 lei și care nu impunea cota de impozitare și plata contribuției CAS.
Ulterior, pârâta a îndreptat aceste erori, emițând deciziile din 4 ianuarie 2007 și respectiv 22 februarie 2007, iar pentru drepturile din pensie aferente perioadei decembrie 2005-februarie 2007 diferența rezultată de 119 lei a fost achitată reclamantului în luna martie 2007, așa cum s-a stabilit prin raportul de expertiză.
În aceste condiții, pârâta a recalculat și plătit reclamantului diferențele de pensie, astfel că acțiunea acestuia a fost găsită neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs reclamantul -. (filele 4-5) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut recurentul că expertizele efectuate în cauză sunt "improvizații" în condițiile în care de la dosarul său de pensie care este incomplet, lipsește buletinul de calcul, așa încât experții nu au putut verifica în concret cum a fost actualizată pensia sa.
În pus, recurentul a criticat și faptul că prima instanță nu a ținut seamă de înscrisurile de la dosar și a pronunțat o soluție greșită argumentând că prin cele două decizii emise în timpul procesului, s-ar fi corectat erorile anterioare, deși expertul a calculat suma totală de 9,96 lei de care a fost păgubit dar pe care a considerat-o nesemnificativă.
Recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtei la plata sumei de 99.600 lei și cheltuieli de judecată.
Recurentul-reclamant a formulat și depus concluzii scrise. (fila 10).
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurent, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar și sub toate aspectele conform art.3041cod.pr.civ. Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:
Verificând acțiunea inițială a reclamantului -. introdusă la instanța de fond la data de 4 ianuarie 2007 și aflată la fila 2 din dosarul -, Curtea constată, sub un prim aspect că aceasta nu îndeplinea minimele cerințe pentru legala învestire a instanței, fiindcă nu se indică dacă se contestă și pentru ce motive, vreo decizie a Casei Județene de Pensii D, reclamantul susținând că în dosarul său de pensie sunt greșeli vizibile care îi afectează valoarea pensiei.
Chiar dacă reclamantul a completat la 5 ianuarie 2007 cererea inițială (fila 11) solicitarea sa de "recalculare a pensiei în funcție de vechimea reală și contribuția bănească la fondul de pensii precum și plata retroactivă a drepturilor bănești" nu permitea stabilirea naturii juridice a acțiunii, fiindcă potrivit dispozițiilor Legii nr.19/2000 modificată și completată și a Normelor Metodologice de aplicare, pensionarul poate solicita recalcularea pensiei pentru limită de vârstă și munca depusă exclusiv în situația în care prezintă acte doveditoare din care rezultă stagii suplimentare, salarii sau sporuri de natură a conduce la reevaluarea punctajului mediu anual.
În realitate, reclamantul nu a învestit instanța cu asemenea cerere, fiindcă nici nu a susținut și nici nu a dovedit că s-ar afla în posesia unor acte doveditoare care să-l îndreptățească a sesiza instanța cu o cerere întemeiată pe prevederile art.19 din.nr.1550/2004.
Pe de altă parte, orice pensionar beneficiar al pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă are posibilitatea legală, stabilită prin aceleași acte normative sus-citate, de a contesta în termen de 45 zile de la comunicare, fiecare din deciziile emise de Casa Județeană de Pensii, or reclamantul, la depunerea acțiunii-completate, a anexat copiile deciziilor emise între anii 2003, 2004 și 2006(filele 3-6) dar care nu puteau fi atacate la instanța de judecată cu contestație, peste termenul legal arătat mai sus.
În plus, conform art.88 din legea pensiilor, decizia casei teritoriale de pensii, necontestată în termenul legal, este definitivă, astfel că deciziile mise pentru reclamant între anii 2003-2006 fiind definitive, nu mai puteau fi legal atacate prin acțiunea formulată de acesta, fără a încălca principiul securității raporturilor juridice stabilite deja între părți.
La data de 4 ianuarie 2007, pârâta Casa Județeană de Pensii Dae mis o nouă decizie (fila 14) astfel că reclamantul și-a completat din nou acțiunea (fila 33) precizând că înțelege să o conteste alături de deciziile emise între anii 2004-2006 și să solicite verificarea corectitudinii datelor din dosarul său de pensie începând cu anul 1999.
Cu toate acestea, reclamantul a revenit ulterior și a precizat printr-o cerere scrisă aflată la fila 56 din dosarul de fond că nu contestă decizia de recalculare din 4 ianuarie 2007, astfel că în cauză nu erau incidente nici dispozițiile art.87 din legea pensiilor, astfel cum au fost expuse mai sus.
În atare circumstanțe de fapt, ceea ce reclamantul a sesizat direct atât instanței, prin acțiunea sa completată și precizată dar și experților cauzei cât și instanței de control judiciar prin recursul de față, a fost clarificarea modului de reactualizare a pensiei sale, începând cu data ieșirii la pensie-1 noiembrie 1999, pornind de la cuantumul pensiei inițiale.
Această cerere a cărei natură juridică nu a fost lămurită de instanța de fond, cu toate că pârâta a opus o atare apărare prin întâmpinare, apare ca inadmisibilă în condițiile în care procedurile legale speciale de contestare sau de recalculare a pensiei, stabilesc cerințele și termenele în care beneficiarul-pensionar se poate adresa instanțelor de judecată, numai după prealabila parcurgere a acestora, prin cereri adresate în mod obligatoriu casei teritoriale de pensii, aceasta având obligația soluționării lor și comunicării fie a unei noi decizii, fie a unui răspuns de refuz motivat și care pot fi contestate la instanțele de judecată, astfel cum impun dispozițiile arătate în cele ce preced.
În lipsa recursului pârâtei, Curtea nu va putea analiza legalitatea sesizării instanței de fond, urmând a exercita controlul sentinței, exclusiv în raport de criticile recurentului -.
Se constată sub un prim aspect că soluția instanței de fond s-a fundamentat pe corecta interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii nr.19/2000 și normelor sale de aplicare, în condițiile în care expertizele de specialitate efectuate în cele două cicluri procesuale au concluzionat că majorările pensiei de asigurări sociale și a celei suplimentare cuvenite reclamantului, în sumă actualizată, pe baza actelor normative pentru perioada 1 aprilie 1991-1 noiembrie 1999, au fost legal și temeinic stabilite de pârâtă, cuantumul pensiei acestuia la data pensionării fiind de 1.248.337 lei ROL, așa încât nu există diferențe care să justifice admiterea acțiunii.
Instanța de fond a reținut corect pe baza expertizei că erorile inițiale comise de pârâtă în perioada decembrie 2005-februarie 2007 au fost ulterior corectate, prin deciziile emise la 4 ianuarie și apoi la 22 februarie 2007, iar diferențele de bani rezultate, însumând 119 lei au fost plătite reclamantului în luna martie 2007.
Susținerile recurentului privind posibila sustragere din dosarul său de pensie a calculului detaliat al modului de stabilire a cuantumului pensiei și cea privind"influențarea expertului în proporție de 99%" nu pot constitui obiectul de verificare al instanței de control judiciar, în lipsa oricăror minime dovezi care să le justifice obiectiv și verosimil.
În dosarul de fond a fost identificată documentația care a stat la baza stabilirii cuantumului pensiei recurentului-reclamant, inclusiv buletinele de calcul despre care s-a afirmat că ar fi fost sustrase (filele 15-27 și 41-47).
Sub un alt aspect, cererea recurentului de a fi obligată intimata-pârâtă să-i plătească de 99.600 lei cu care a fost păgubit în anul 2004 ca efect al erorii de 0,0030 puncte la o valoare a punctului de pensie de 276 lei-respectiv câte 0,83 lei/lună- precum și la plata cheltuielilor de judecată, nu pot fi primite în condițiile în care această cerere nu a făcut obiectul judecății, așa cum s-a arătat deja iar cheltuielile judiciare pretinse de recurent nu au fost dovedite în nici un mod.
Pentru considerentele expuse în cele ce preced, Curtea constată că recursul exercitat este nefondat și de aceea va fi respins, în temeiul art.312 alin.1 cod pr.civ. menținând în totalitate ca legală și temeinică sentința civilă nr. 1967 pronunțată la data de 26 noiembrie 2008, Tribunalul Dâmbovița.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul, domiciliat în comuna, sat, județ D, împotriva sentinței civile nr.1967 din 26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 25 februarie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Adriana Florina Secrețeanu, Simona Petruța Buzoianu
--- - --- - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
2 ex.
2009-03-11
Trib.D nr-
Președinte:Adriana Florina SecrețeanuJudecători:Adriana Florina Secrețeanu, Simona Petruța Buzoianu
