Recalculare pensii. Decizia 4495/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(2767/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4495/
Ședința publică de la 17.06.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Amelia Farmathy
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Maria Ceaușescu
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.1774 din data de 03.03.2009, pronunțată de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.29902/3/AS/2008 în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri formulate, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 28.04.2009, recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului Bac riticat sentința civilă nr.1774/03.03.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.29902/3/AS/2008, arătând că aceasta a fost pronunțată cu aplicarea greșită și încălcarea legii, nicio dispoziție legală cu caracter special nefiind aplicabilă intimatului-reclamant care nu are o situație identică cu persoanele care beneficiază de dispozițiile HG nr.407/1990.
Recurenta a mai criticat și modalitatea în care instanța de fond a administrat probele și a motivat sentința.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9, art.3041Cod pr.civilă, art.312 Cod pr.civilă, Legea nr.19/2000, OUG nr.4/2005, HG nr.407/1990.
La data de 17.06.2009 intimatul a depus la dosarul cauzei un înscris intitulat Note scrise prin care a solicitat respingerea recursului și cheltuieli de judecată.
Asupra recursului, Curtea reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.1744/03.03.2009, Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea formulată de reclamantul-intimat, obligând recurenta să emită o nouă decizie, să recalculeze drepturile de pensie prin valorificarea unui stagiu complet de cotizare de 17 ani, începând cu 01.11.2005 și să plătească diferențele de drepturi de pensie începând cu aceeași dată.
În motivarea acțiunii Tribunalul Bucureștia arătat că deși contestatorul nu s-a pensionat în baza unei legi speciale, cum este cazul HG nr.407/1990, totuși activitatea desfășurată de acesta se încadrează în dispozițiile acestui act normativ, fiind discriminatoriu ca o persoană care s-a pensionat în baza Legii nr.3/1977 și a cărei pensiei este recalculată potrivit dispozițiilor din Legea nr.19/2000 să nu beneficieze de un stagiu complet de cotizare derogator de 17 ani.
Din conținutul cererii de chemare în judecată rezultă că intimatul-reclamant a contestat decizia de recalculare a pensiei. Fiind vorba despre o cerere de recalculare a pensiei, în cauză sunt incidente dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005 potrivit cărora recalcularea se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000.
Potrivit dispozițiilor art.43 alin.3 din Legea nr.19/2000 asigurații care au lucrat în locuri de muncă ce desfășurau activități de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 17ani în zona II de expunere la radiații beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă.
Atât timp cât dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005 fac trimitere la prevederile Legii nr.19/2000 în ceea ce privește modul de recalculare, este evident că această trimitere are în vederea întreaga operațiune juridică în urma căreia se realizează recalculare, operațiune în care stabilirea duratei stagiului complet de cotizare are un rol deosebit de important.
Legea nr.19/2000 stabilește pentru zona II de expunere la radiații un stagiu complet derogator de 17 ani.
Dispozițiile legii nu pot fi modificate sau completate printr-un act normativ cu forță juridică inferioară cum este cazul unei hotărâri de guvern, în speță HG nr.1550/2004.
Având în vedere că legea ce cuprinde elementele în funcție de care se realizează recalcularea potrivit dispozițiilor art.2 din OUG nr.4/2005 precizează expres durata stagiului de cotizare de 17 ani, nu există niciun impediment legal ca această durată să fie avută în vedere de Casa de Pensii a Sectorului 6 la recalcularea pensiei intimatului-reclamant.
În sprijinul acestei interpretări, Curtea aduce ca argument și dispozițiile art.2 lit.b din legea nr.19/2000 care enumeră principiile de bază a sistemului public de pensii printre care se regăsește principiul egalității care asigură tuturor participanților la sistemul public un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.
Ar fi într-adevăr discriminatoriu ca pentru reclamantul-intimat să fie utilizat stagiul de cotizare de 30 de ani pentru că s-a pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, câtă vreme operațiunea recalculării se realizează utilizând modalitățile de calcul prevăzute de această lege. Nu se poate realiza în operațiunea de recalculare o preluare trunchiată și incompletă a dispozițiilor Legii nr.19/2000 pentru că în acest fel intenția recalculării ce a avut în vedere acordarea unor pensii mai mari celor pensionați anterior anului 2001 nu ar avea finalitatea scontată.
În ceea ce privește critica recurentei referitoare la conținutul adeverințelor prezentate de intimatul-reclamant, Curtea subliniază faptul că nu există posibilitatea legală a Casei Locale de Pensii a Sectorului 6 de a cenzura veridicitatea înscrierilor făcute de fostul angajator în adeverința eliberată. Casa de Pensii are obligația legală de a ține cont de aceste înscrisuri, iar nu de a desfășura o activitate de cercetare a elementelor faptice legate de activitatea profesională a personalului, activitate reflectată de mențiunile adeverinței. Casa Locală de Pensii nu are toate datele necesare unei asemenea investigații, după cum nu are nici competența legală de a se pronunța asupra realității înscrisurilor din adeverința eliberată de fostul angajator.
Dacă o asemenea atribuție ar reveni Caselor de Pensii, întreaga procedură de calculare, sau, după caz, recalculare a pensiei ar fi serios perturbată și întârziată, expunând solicitanții drepturilor de pensie unor atitudini discreționare din partea instituției care are obligația verificării existenței la dosar a tuturor actelor necesare și a îndeplinirii condițiilor legale, iar nu de a cenzura veridicitatea unor înscrisuri cu caracter oficial, cum este cazul adeverințelor eliberate de fostul angajator. Doar acesta din urmă este în măsură să cunoască în ce condiții și-au desfășurat activitatea angajații săi iar nu Casa de Pensii.
În sprijinul acestui raționament, Curtea citează dispozițiile art.4 alin.3 din OUG nr.4/2005 potrivit cărora sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare se dovedesc prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii, eliberate de angajator, care poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea și corectitudinea acestora.
Deși recurenta își exprimă nemulțumirea în legătură cu modalitatea de administrare a probatoriului de către instanța de fond, această critică nu este întemeiată, Tribunalul București administrând în mod corespunzător, în acord deplin cu dispozițiile legale, probatoriul necesar soluționării cauzei, față de conținutul contestației, pentru lămurirea situației de fapt și a temeiniciei pretențiilor formulate, fiind suficientă, concludentă și pertinentă proba cu înscrisuri încuviințată.
Cât privește motivarea sentinței, Curtea apreciază drept corespunzător conținutul considerentelor prin care Tribunalul a explicat raționamentul în baza căruia a pronunțat soluția.
Considerând că prin sentința pronunțată instanța de fond a aplicat corect dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.1774 din data de 03.03.2009, pronunțată de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.29902/3/AS/2008 în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./17.07.2009
Jud.fond:;
Președinte:Amelia FarmathyJudecători:Amelia Farmathy, Lizeta Harabagiu, Maria Ceaușescu
