Recalculare pensii. Decizia 497/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - recalculare pensie -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 497
Ședința publică din 28 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Andrieș Catrinel
JUDECĂTOR 2: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 3: Ciută Oana
Grefier - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții Casa Județeană de Pensii S cu sediul în S, str. - -, Ministerul Economiei și Finanțelor - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S și Ministerul Justiției și Libertăților cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței nr. 254 din 5 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns reclamanta intimată, lipsă fiind pârâții recurenți Casa Județeană de Pensii S, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S, Ministerul Justiției și Libertăților, pârâta intimată Curtea de Apel Suceava și intervenienta intimată.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei după care, constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Reclamanta intimată, cu privire la recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților, precizează că în mod corect instanța a respins excepția ridicată privitoare la lipsa calității procesuale active, câtă vreme Ministerul primește de la Casa Națională de Pensii listele cu titularii pensiilor de serviciu aflate în plată și la rândul său transmite adeverințele nominale întocmite de tribunale și curți de apel pentru actualizarea pensiilor. Susține că, prin obligația de a ține evidența magistraților pensionari și de a transmite adeverințele necesare pentru actualizarea pensiilor aflate în plată, Ministerul Justiției și Libertăților se îngrijește și de asigurarea fondurilor necesare în vederea plății cotei ce se suportă de la bugetul de stat. De asemenea, arată că, Ministerul Justiției enumeră hotărâri de fond ale unor instanțe din țară prin care s-au respins acțiuni similare cu cea din prezentul dosar, fără însă a preciza dacă acestea sunt irevocabile.
Față de recursul formulat de Ministerul Finanțelor, arată că este neîndoielnic că întrucât parte din pensiile magistraților se suportă de la bugetul de stat, Ministerul Finanțelor având obligația de a aloca respectivele sume are calitate procesuală pasivă. De asemenea este de observat că în motivarea recursului s-au făcut referi eronate la natura cauzei calificată ca un conflict de muncă prin care s-ar pretinde drepturi salariale, deși a cerut modificarea deciziei de pensionare prin luarea în calcul a unor drepturi salariale, greșit omise la stabilirea pensiei ce i se cuvine.
Cu privire la recursul declarat de Casa Județeană de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale S, precizează că recurenta a solicitat respingerea acțiunii invocând că nu are nici o culpă, deoarece pensia s-a actualizat în baza adeverinței tip eliberată de Curtea de Apel Suceava cu privire la venitul brut actualizat. Arată că a chemat în judecată și Curtea de Apel Suceava pentru faptul că a omis să includă în adeverințe și sporul de risc și suprasolicitare psihică, având în vedere că la data pensionării sale, toți magistrații beneficiau de acest spor. Solicită respingerea recursurilor ca nefondate.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava, înregistrată sub nr- din 4 decembrie 2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Casa Județeană de Pensii S, Curtea de Apel Suceava, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, prim pârâta să fie obligată la rectificarea deciziei de pensionare nr. - din 13 februarie 2008, în sensul de a lua în calcul la veniturile brute realizate pe ultimele 12 luni și a sporului de 50% din salariul de bază brut lunar, care, din eroare nu a fost avut în vedere la data stabilirii pensiei de serviciu și apoi la data actualizărilor și la plata diferenței rezultate din rectificare, pe perioada 1 ianuarie 2008 la zi, sumele urmând a fi stabilite în raport de rata inflației, pârâta Curtea de Apel Suceava să trimită Casei Județene de Pensii S adeverința rectificată, pârâtul Ministerul Justiției să solicite fondurile necesare pe care să le vireze Casei Județene de Pensii iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare plății drepturilor bănești solicitate.
În motivare acțiunii, reclamanta arată că pârâta Casa Județeană de Pensii S i-a stabilit pensia de serviciu luând în calcul vechimea și media veniturilor brute realizate pe ultimele 12 luni în baza adeverinței - tip eliberată de Curtea de Apel Suceava. Susține reclamanta că nu s-a avut în vedere la acel moment că la veniturile brute trebuia să se adauge sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul lunar brut, care în mod abuziv nu a fost plătit. Consideră reclamanta că abuzul a fost înlăturat prin sentința civilă nr. 243 din 29 ianuarie 2008 a Tribunalului Suceava, hotărâre prin care pârâții au fost obligați să-i plătească sporul de 50% din salariul brut lunar. Atât timp cât pe ultimele 12 luni anterioare pensionării i-a fost acordat sporul de 50% din salariul brut lunar, acesta trebuia luat în calcul la stabilirea pensiei de serviciu.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 82 din Legea nr. 303/2004.
Prin cererea de intervenție, intervenienta a solicitat, în contradictoriu cu aceeași pârâți rectificarea deciziei de pensionare nr. - din 21 noiembrie 2008, în sensul de a lua în calcul la veniturile brute realizate pe ultimele 12 luni și a sporului de 50% din salariul de bază brut lunar, care, din eroare nu a fost avut în vedere la data stabilirii pensiei de serviciu, și apoi, la data actualizărilor și lap lata diferenței rezultate din rectificare, pe perioada 1 ianuarie 2008 - la zi, sumele urmând a fi actualizate în raport de rata inflației, pârâta Curtea de Apel Suceava să trimită Casei Județene de Pensii S adeverința - tip rectificată, pârâtul Ministrul Justiției să solicite fondurile necesare pe care să le vireze Casei Județene de Pensii iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare plății drepturilor bănești solicitate.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive cu motivarea că atribuțiile privind eliberarea adeverințelor pentru stabilirea, actualizarea sau recalcularea pensiilor de serviciu îi revin ultimului angajator.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată arătând că existența unor sentințe judecătorești prin care s-au obținut de către unii judecători majorările solicitate și de reclamantă și intervenientă nu echivalează cu actualizarea automată a pensiei de serviciu.
Pârâta Casa Județeană de Pensii S, prin întâmpinarea depusă a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că a calculat în mod corect pensiile de serviciu ale reclamantei și intervenientei și că responsabilitatea privind indicarea corectă a veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni, anterioare pensionării, revine Curții de Apel Suceava care a eliberat adeverințele.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând că nu are calitatea de ordonator de credite, acestuia nerevenindu-i, potrivit legii decât obligația de monitorizare a cheltuielilor de personal, prevăzute în bugetul de stat.
Prin încheierea din 5 ianuarie 2009, instanța a încuviințat în principiu cererea de intervenție formulată de intervenienta.
Prin sentința civilă nr. 254 din 5 februarie 2009, Tribunalul Suceavaa admis acțiunea și cererea de intervenție în interes propriu. Pârâta Curtea de Apel Suceavaa fost obligată să trimită pentru reclamantă și intervenientă adeverința - tip în care să includă și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația lunară brută.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Saf ost obligată să rectifice deciziile de pensionare, în sensul luării în calcul la venitul brut dinaintea pensionării și a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația lunară brută. Aceeași pârâtă a fost obligată să plătească reclamantei și intervenientei diferențele rezultate din rectificarea pentru perioada 1 ianuarie 2008 la zi, actualizate cu indicele de inflație la data plății.
Pârâtul Ministerul Justiției a fost obligat să solicite fondurile necesare și să le vireze Casei Județene de Pensii S pentru plata drepturilor de pensie menționate mai-sus. Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice a fost obligat să aloce sumele necesare plății drepturilor de pensie cuvenite reclamantei și intervenientei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
Reclamantei și intervenientei le-a fost stabilită o pensie de serviciu, în conformitate cu dispozițiile art. 82 din Legea nr. 303/2004, începând cu data de 1 februarie 2008, respectiv 21 noiembrie 2008, în baza dispozițiilor emise de Casa Județeană de Pensii S; în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării. În venitul brut se includ, alături de indemnizația brută lunară și sporurile avute de magistrat la data pensionării.
Prin sentința civilă nr. 243 din 29 ianuarie 2008 a Judecătoriei Suceava, pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și Curtea de Apel Suceava au fost obligați să plătească reclamantei și intervenientei sporul de 50%, rezultând că în venitul brut avut în vedere la calcularea pensiei de serviciu trebuia inclus și acest spor, recunoscut și plătit în baza unor hotărâri judecătorești.
Împotriva sentinței mai-sus arătate, au formulat recurs, în termen legal, intimații Casa Județeană de Pensii S, Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S și Ministerul Justiției.
În motivarea recursului, intimata Casa Județeană de Pensii S arată că nu este în culpă întrucât la dosarele de pensie nu s-au depus alte adeverințe și au fost valorificate doar datele existente, conform adeverințelor eliberate la datele de 26 iunie 2008 și 10 octombrie 2008 de Curtea de Apel Suceava.
Ministerul Finanțelor Publice a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce-l privește, arătând că nu are nici o răspundere neavând calitatea de ordonator principal de credite.
Competența elaborării unor eventuale proiecte de rectificare bugetară aparține ordonatorului principal de credite - Ministerul Justiției.
Ministerul Justiției a arătat că în mod nelegal s-a respins excepția lipsei calității procesual pasive în ceea ce-l privește, întrucât atribuțiile privind eliberarea adeverințelor pentru stabilirea, actualizarea sau recalcularea pensiilor de serviciu îi revin ultimului angajator, conform art. 18 al. 1 și 20 din HG1275/2005. Recurentul nu face decât să transmită Casei Naționale de Pensii adeverințele întocmite de tribunale și curți de apel. Un alt motiv de recurs invocat îl reprezintă cazul prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă întrucât recurentul gestionează un buget absolut distinct de cele din care se plătește pensia de serviciu a intimatelor, respectiv bugetul asigurărilor sociale și bugetul de stat.
Obligarea Ministerului Justiției și Libertăților la solicitarea fondurilor necesare și virarea acestora către Casa de Pensii nu este motivată decât prin faptul că ministerul are calitatea de ordonator de credite, care nu are nici o legătură cu fondul cauzei.
Prin întâmpinare, intimatele au solicitat respingerea recursului.
Analizând cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Așa cum în mod corect a reținut prima instanță, în conformitate cu dispozițiile art. 19 din Legea nr. 500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile ce sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general de execuție.
Potrivit art. 3 al. 1 pct. 2 din nr.HG 208/2005, Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are ca atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
În situația în care nu ar fi obligat și Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare plății pensiilor de serviciu, hotărârea judecătorească ar fi lipsită de una din cele mai importante funcții ale sale, respectiv puterea executorie.
Față de aceste considerente, reține instanța că acest pârât justifică în cauză calitate procesuală pasivă.
Articolul 14 din nr.HG 1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, dispune că stabilirea, actualizarea și plata tuturor pensiilor de serviciu prevăzute la art. 82, 84 și la art. 85 al. 2 și 3 din Legea nr. 303/2004 se efectuează de către casele teritoriale de pensii.
Cererea de înscriere la pensie, însoțită de documentația de pensionare și de adeverința-tip va fi depusă la casa teritorială de pensii în a cărei rază își are domiciliu persoana îndreptățită, care va calcula atât pensia din sistemul public, stabilită conform Legii 19/2000, cât și pensia de serviciu, stabilită potrivit legii (art. 15 din nr.HG 1275/2008).
Prima instanță, prin hotărârea recurată, nu a obligat pârâta Casa Județeană de Pensii S să verifice adeverința-tip eliberată de angajator,a șa cum s-a susținut în recurs ci, tocmai în aplicarea dispozițiilor legale mai-sus arătate, a fost obligată această parte să rectifice deciziile de pensionare, în sensul de a se lua în calcul la stabilirea drepturilor de pensie și sporul de 50% din salariul de bază brut lunar. Această rectificare urmează să se facă în baza adeverinței-tip rectificată prin care, șa media veniturilor realizate în ultimele 12 luni de activitate, anterioare pensionării să se adauge și sporul de 50% din salariul de bază brut lunar, adeverință pe care pârâta Curtea de Apel Suceavaa fost obligată să o elibereze, prin aceeași sentință atacată. Adeverința urmează a fi înaintată casei teritoriale de pensii în vederea punerii ei în aplicare, așa cum impune art. 13 și art. 18 al. 1 lit. "f" din HG1275/2008.
Prima instanță a motivat obligarea Ministerului Justiției și Libertăților să solicite fondurile necesare și să le vireze Casei Județene de Pensii S prin calitatea recurentului de ordonator principal de credite, stabilită prin dispozițiile art. 31 al. 1 din Legea nr. 304/2004. Obligația de stabilire a salariilor de bază, a criteriilor, a sumelor necesare pentru cheltuieli de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite revine ordonatorilor de credite bugetare - Ministerul Justiției și Libertăților - ordonator principal de credite, precum și ordonatorilor secundari. Ministerul Justiției și Libertăților are, în consecință, obligația de a stabili cheltuielile ce vor fi cuprinse în legea bugetară. Mai mult, recurentul are obligația legală de a transmite adeverințele necesare pentru actualizarea pensiilor aflate în plată și de a ține evidența magistraților pensionari, astfel încât nu se poate reține că nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursurile ca nefondate.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Casa Județeană de Pensii S cu sediul în S, str. - -, Ministerul Economiei și Finanțelor - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S și Ministerul Justiției și Libertăților cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței nr. 254 din 5 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2ex/22.05.2009
Președinte:Andrieș CatrinelJudecători:Andrieș Catrinel, Timofte Cristina, Ciută Oana
