Recalculare pensii. Decizia 5750/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.4473/2009
O M NIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.5750/
Ședința publică din data de 20 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 2: Singh Ioana
JUDECĂTOR 3: Petre Magdalena
GREFIER - - -
***************************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, împotriva sentinței civile nr.3708 din data de 05.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.33940/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator G- - având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul-contestator G-, prin apărătorul său ales, d-na avocat -, cu împuternicire avocațială de reprezentare atașată la fila 10 dosar recurs, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.- din 01.09.2009, lipsind recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Intimatul-contestator G-, prin avocat, având cuvântul, arată că înțelege să facă o mențiune privind schimbarea domiciliului său, caz în care, în dispozitivul hotărârii, se va menționa adresa părții intimate ca fiind la Cabinetul de avocatură " -", cu sediul în B,-, sector 2. În acest sens, depune la dosar copia actului de identitate, certificată pentru conformitate, așa cum prevăd dispozițiile legale în vigoare.
Curtea ia act de faptul că intimatul-contestator G- a adus la cunoștință schimbarea adresei de domiciliu și că solicită ca, în eventualitatea înscrierii domicliului său în dispozitivul hotărârii ce se va pronunța, să fie trecută această adresă.
Intimatul-contestator G-, prin avocat, întrebat fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate, în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimatul-contestator G-, prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat și menținerea hotărârii judecătorești atacate, pronunțată de instanța de fond, ca fiind temeinică și legală.
Solicită cheltuieli de judecată, conform dovezii aflată la dosar.
Curtea declară dezbaterile închise, potrivit dispozițiilor art. 150 Cod proc. civilă și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3708 din data de 05.05.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis, în parte acțiunea precizată formulată de contestatorul G-, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B () și a obligat-o pe aceasta să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului, prin valorificarea veniturilor suplimentare evidențiate cu adeverința nr. 210/15.02.2008, emisă de, începând cu data de 01.10.2008, precum și să emită o decizie în acest sens.
De asemenea, a obligat intimata la plata diferențelor de drepturi de pensie, conform prezentei sentințe, începând cu data de 01.10.2008.
Totodată, a respins cererea privind plata diferențelor de drepturi retroactiv, de la data modificării legislației, pe o perioadă de 3 ani, ca neîntemeiată.
În considerentele acestei hotărâri judecătorești, prima instanță a reținut că petentului-contestator i s-a deschis dreptul la pensie la data de 01.06.2001, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 19/2000, conform mențiunilor din copia deciziei de pensionare nr. -/31.01.2007, emisă de Casa de Pensii sector 2
A mai reținut că, prin decizia nr. -/31.01.2007, emisă de Casa de Pensii Sector 2 B, depusă, în copie, la fila 2 din dosarul de fond, contestatorului i s-a stabilit dreptul la pensia pentru munca depusă și limita de vârstă, începând cu data de 20.10.2005.
A constatat că petentul-contestator a formulat cererea de recalculare a pensiei, înregistrată sub nr. 6954/02.09.2008, la Casa Locală de Pensii Sector 2 B, pentru valorificarea veniturilor suplimentare din adeverința nr. 210/15.02.2008, emisă de (conform copiei cererii și copiei bonului de înregistrare de la fila 18 din dosar), însă intimata nu a făcut dovada soluționării cererii de recalculare în termenul legal de 30 de zile, prevăzut de dispozițiile art. 86 din Legea nr. 19/2000.
Tribunalul a considerat că veniturile suplimentare menționate în adeverința nr. 210/15.02.2008, emisă de, trebuie luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru următoarele motive:
De asemenea, a mai constatat că, potrivit mențiunilor din adeverința nr. 210/15.02.2008, emisă de, depusă, în copie, la filele 11 - 17 din dosarul de fond, contestatorul a fost angajatul institutului și că acesta a realizat venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare, respectiv la salariul de bază și sporul de vechime, venituri obținute înacord global,precum șiprime(neînregistrate în carnetul de muncă) și care au fost incluse în baza de calcul a, conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972. Veniturile suplimentare trecute în coloana"acord global"au avut caracter permanent, în înțelesul Legii nr. 57/1974 și Legii nr. 49/1992, iar, pe toată durata angajării, institutul a achitat lunar cotele de, conform actelor normative menționate în adeverință.
Prima instanță a avut în vedere faptul că unul dintre principiile de bază ale Legii nr. 19/2000, reglementat prin dispozițiile art. 2 lit. e), esteprincipiul contributivității, în raport de care orice element salarial efectiv, încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au achitat Statului contribuțiile legale de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
A apreciat că, întrucât acest principiu este respectat pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, respectiv ulterior datei de 01.04.2001, soluția trebuie să fie aceeași și în cazul stagiilor de cotizare realizate anterior, deoarece, în caz contrar, principiul enunțat ar fi încălcat.
Așadar, Tribunalul a considerat că valorificarea veniturilor suplimentare indicate în adeverință este posibilă, fiind în concordanță cu principiile instituite prin Legea nr. 19/2000.
În consecință, a reținut că veniturile suplimentare evidențiate în adeverința nr. 210/15.02.2008, emisă de, trebuie valorificate în calculul punctajului mediu anual, pentru ca, pe de o parte, să fie respectatprincipiul contributivității, instituit prin dispozițiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite și, pe de altă parte, pentru a se da eficiență dispozițiilor art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000, conform cărora numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
S-a apreciat că, valorificarea acestor sume, în calculul punctajului mediu anual, este în concordanță și cu dispozițiile art. 164 din Legea nr. 19/2000, deoarece incidența acestora se analizează prin coroborare cu dispozițiile art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000.
S-a mai reținut că, veniturile suplimentare la care s-a făcut referire anterior, menționate în adeverință, trebuie avute în vedere la calcularea drepturilor de pensie, independent de faptul că regimul juridic al contribuției de asigurări sociale din perioada în care acestea au fost realizate diferă de cel din prezent, pentru că, altfel, în prestația de asigurări sociale nu s-ar reflecta prețul plătit pentru riscul asigurat.
Pentru motivele de fapt și de drept anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78, art. 164, art. 169 alin.3 din Legea nr. 19/2000, instanța de fond a dispus obligarea intimatei să recalculeze drepturile de pensie cuvenite contestatorului, prin valorificarea veniturilor suplimentare din adeverința nr. 210/15.02.2008, emisă de, începând cu data de 01.10.2008, precum și să emită decizie în acest sens. Conform art. 169 alin.3 din Legea nr. 19/2000, drepturile recalculate se cuvin începând cu luna următoare depunerii cererii de recalculare, iar cererea de recalculare a fost înregistrată la data de 02.09.2008.
Având în vedere dreptul beneficiarului prestației de asigurări sociale de a încasa pensia în cuantumul legal cuvenit, ținând cont de obligația intimatei de a face plata acestor drepturi conform art. 24 lit. e) din HG nr. 13/2004, de faptul că, prin plata unei pensii cu o valoare mai mică decât cea cuvenită, ca urmare a nevalorificării veniturilor suplimentare la calcularea punctajului mediu anual, în patrimoniul contestatorului s-a cauzat un prejudiciu, constând în diferența dintre pensia cuvenită și cea efectiv încasată, s-a dispus obligarea intimatei la plata diferențelor de drepturi de pensie conform prezentei sentințe, începând cu data de 01.10.2008.
Așa cum anterior s-a menționat, drepturile de pensie recalculate se plătesc în raport de dispozițiile art. 169 alin.3 din Legea nr. 19/2000, dispoziții imperative în acest sens.
Or, potrivit acestor dispoziții legale, art. 169 alin.3 din Legea nr. 19/2000, pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare.
Prin urmare, cererea prin care contestatorul solicită ca plata drepturilor să fie efectuată pe o perioadă de 3 ani, în mod retroactiv, este neîntemeiată și a fost respinsă. În speță, nu se poate discuta despre revizuirea drepturilor de pensie, în condițiile în care adeverința în litigiu a fost emisă abia la data de 15.02.2008, adică după data emiterii deciziilor de pensionare.
De asemenea, Tribunalul a precizat că, în speță, nu sunt incidente dispozițiile OUG nr. 4/2005, deoarece acest act normativ se aplică doar pentru pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, conform art. 1 din actul normativ respectiv.
Împotriva sentinței sus-menționate, a declarat recurs, motivat în termenul legal, recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B (), înregistrat pe rolul acestei secții a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII -a - Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, sub nr-.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se invocă dispozițiile art. 4 și art. 5 din Legea nr. 2/1983 care reglementalucrul în acord global, care prevedeau că, pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia, ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor și a altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor și a compensațiilor prevăzute de lege.
Recurenta arată că acesta este și motivul avut în vedere de către legiuitor, atunci când nu a încadrat veniturile suplimentare, obținute în sistemul deacord global, în categoria sporurilor cu caracter permanent.
Susține că hotărârea pronunțată de către instanța de fond a fost dată cu încălcarea legii (art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă).
Astfel, mai susține că, raportând considerentele sentinței civile recurate la prevederile Legii nr. 19/2000, a constatat următoarele:
Instanța de fond nu a respectatprincipiul solidarității sociale și principiul obligativității,ambele statuate prin dispozițiile art. 2 lit. c) și, respectiv, lit. d) din Legea 19/2000.
Invocă și dispozițiile art. 26 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 modificată, potrivit cărora:
"(1) Contribuția de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând:
a) prestații de asigurări sociale care se suportă din fondurile angajatorului și care se plătesc direct de acesta, potrivit prezentei legi;
b)drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă sau a încetării calității de membru cooperator;
c) diurnele de deplasare, delegare și indemnizațiile de transfer, drepturile de autor;
d) sumele obținute în baza unei convenții civile de prestări de servicii sau executări de lucrări de către persoane care au încheiat contracte individuale de muncă;
e) sumele reprezentând participarea salariaților la profit;
f) premii și alte drepturi exceptate prin legi speciale.
(2) Sumele exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale nu se iau în considerare la stabilirea cuantumului prestațiilor de asigurări sociale.".
Recurenta-pârâtă susține că sporurile cu caracter permanent care se au în vedere la calcularea drepturilor de pensie sunt cele prevăzute de dispozițiile Legii nr. 49/1992 și nr.OUG 4/2005.
Mai susține că, potrivit mențiunilor de la punctului VI din anexa nr.OUG 4/2005, privind sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare date de 01.04.2001 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, acestea nu fac parte din sporurile cu caracter permanent prevăzute de Legea nr. 49/1992.
Mai arată că nu sunt luate în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001:
1) formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regim ori după timp, pe bază de tarif sau cote procentuale;
2) participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice;
3) premiile anuale și primele acordate în cursul anului pentru realizări deosebite,
4) recompensele cu caracter limitativ, acordate personalului din unele sectoare de activitate;
5) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizații de delegare, detașare și transfer;
6) drepturile de autor;
7) drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă,
8) al 13-lea salariu;
9) alte sporuri care nu au un caracter permanent.
Precizează că, asupra acestui fapt s-a pronunțat și Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 736/24.11.2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct. VI din Anexa de la OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod proc. civilă.
Deși a fost legal citat, intimatul-contestator G- nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat la instanța de recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind în acest mod litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. "e" din Legea nr.19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimatul-contestator G- a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă (filele 19 - 27 din dosarul de fond), cât și cu actul de certificare eliberat de fostul său angajator și anume, cu adeverința nr. 210/15.02.2008 eliberată de Institutul de Proiectare, Cercetare și Tehnică de Calcul în Construcții, denumirea prescurtată fiind - (aflată la filele 11 - 17 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor suplimentare, obținute în sistemul de retribuire înacord global, cât și a celor obținute cu titlu deprime, beneficiișiindemnizație de conducere, venituri pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), conform prevederilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Potrivit dispozițiilor art.78 din Legea nr.19/2000:"Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică".
Așadar, Curtea, apreciind cădispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispoz.art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005, apreciază că este îndreptățit intimatul-contestator la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor și sporurilor obținute,inclusiv a celor cu titlu de venituri în acord global, prime, beneficii și indemnizație de conducere.
Având în vedere cele susținute de recurenta-intimată în motivarea recursului, Curtea mai reține și aspectul căveniturile obținuteprin munca desfășurată în sistemul de retribuireînacord globalnu sunt sporuri propriu-zise, ci acestea au reprezentat, practic,însăși o formă de retribuire, de unde reiese, indubitabil, caracterul lor permanent.
De altfel, reține Curtea, chiar recurenta, încercând să argumenteze faptul că veniturile realizate în sistemul de acord global nu ar avea caracter permanent, face trimitere, în cuprinsul cererii sale de recurs, la ispozițiile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983 - lege ce reglementa lucrul în acord global -, dispoziții care prevedeau că,pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia,ca parte variabilă a retribuției,de venituri suplimentare, pe caleaadaosului de acord, recunoscând, astfel, implicit, că aceste venituri reprezintă, de fapt, o formă de retribuire, nicidecum, sporuri cu caracter nepermanent, câtă vremeele au făcut parte din însăși retribuția personalului muncitor.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile art.4 din Legea nr.2/1983 prevăd că:"Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, în raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.Forma de retribuire în acord globalse extinde și se generalizează în toate unitățile economice."
De asemenea, Curtea are în vedere și dispozițiile art.5 din același act normativ, potrivit cărora: " munciisunt retribuiți în raport cu munca prestatăși rezultatele obținute.
În cazul depășirii producției planificateveniturile cresc în mod corespunzător și nu sunt plafonate.
În situația nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de muncăretribuția se diminuează în mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.".
Potrivit art.47 alin.2 din Constituție, republicată, cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat Curtea Constituțională a României.
Reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost recalculate pensiile persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel încât toate pensiile să fie stabilite pe baza acelorași principii.
Chiar din preambulul OUG nr.4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat "n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență,-.".
Curtea mai are în vedere șirincipiului p. egalității, reglementat de dispozițiile art.2 lit. b) din Legea nr.19/2000, potrivit cărora:
"Art. 2.- Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: -
b)principiul egalității,care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; -."
Pentru aceste considerente, Curtea apreciind criticile recurentei-intimate drept simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, le va înlătura, ca nefondate și, însușindu-și atât opinia, cât și argumentele primei instanțe, consideră că hotărârea fondului este legală și temeinică, urmând aom enține ca atare.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului
Totodată, apreciind că recurenta-pârâtă a căzut în pretenții, în temeiul dispozițiilor art.274 Cod proc. civilă, Curtea o va obliga pe aceasta, către intimatul-contestator G-, la plata cheltuielilor de judecată avansate în recurs, în cuantum de 400 lei, reprezentând onorariul de avocat (conform facturii fiscale de la fila 12 din dosarul de recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, împotriva sentinței civile nr.3708 din data de 05.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.33940/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator G-.
Obligă recurenta la plata către intimat a sumei de 400 lei (RON), cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
red: / tehnored:
2 EX./ 20.11.2009
Jud. fond:;
Președinte:Farmathy AmeliaJudecători:Farmathy Amelia, Singh Ioana, Petre Magdalena
