Recalculare pensii. Decizia 5923/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 3864/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5923R
Ședința publică de la 26 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 2: Camelia Mioara Sprînceană
JUDECĂTOR - - A
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I împotriva sentinței civile nr.3265 din data de 21.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata,având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata prin avocat cu împuternicire avocațială nr.34693, aflată la fila 9 dosar, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă avocatului intimatei cuvântul în combaterea recursului.
Intimata, prin avocat, solicită respingerea recursului declarat de Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, conform motivelor expuse în cuprinsul întâmpinării. Cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 600 lei, în baza chitanței nr.161/07.09.2009, aflată la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3265/21.04.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea precizată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii I; a obligat intimata să emită o nouă decizie, prin care să recalculeze pensia ce i se cuvine reclamantei, în temeiul nr.OUG4/2005, retroactiv, cu începere de la data de 01.12.2005, pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
A obligat intimata să plătească reclamantei diferențele dintre pensia cuvenită și cea încasata, pe perioada 01.12.2005 la zi.
A obligat intimata să plătească reclamantei 500 lei, cheltuieli de judecată.
În considerente a reținut că reclamanta a fost pensionată pentru limită de vârsta prin decizia nr. 82239/17.-, cu începere din data de 31.12.2000, în baza Legii nr.3/1977, având o vechime de 21 de ani, 10 luni și 26 zile în grupa I de muncă, după cum rezultă atât din cuprinsul deciziei, cât și din înscrisurile de la dosar.
Din înscrisul de la fila 25, rezultă că prin decizia nr. -/02.-, intimata a recalculat pensia pentru limită de vârstă a contestatoarei în baza OUG nr.4/2005, retroactiv, cu începere din data de 0112.2005, stabilind-o pe baza unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani, după cum reiese din buletinul de calcul.
Potrivit art.4 alin. 1 din OUG nr.4/2005, determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.
Potrivit art.2, alin.3 din HG nr. 650/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Potrivit art. 14 din Legea nr. 3/1977, actul normativ în baza căruia a ieșit la pensie contestatorul, stagiul complet de cotizare pentru o persoană care a lucrat peste 20 de ani în grupa I de muncă este de 20 de ani și nu de 30 de ani, cum în mod eronat a reținut intimata.
Constatând că decizia atacată este nelegală, instanța, în baza art.89 din Legea nr. 19/2000, a obligat intimata la emiterea unei noi decizii, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă a contestatoarei, retroactiv, cu începere din data de 01.12.2005, pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
A obligat pârâta la plata către reclamanta a diferențelor dintre pensia încasată și cea cuvenită, începând cu 01.12.2005.
A obligat pârâta la cheltuieli de judecată, în sumă de 500 lei, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței de la fila 63.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa Județeană de Pensii I, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că instanța a admis acțiunea reclamantei, a anulat decizia contestată nr. -/12.01.2008, și a obligat CJP I la emiterea unei noi decizii de recalculare cu folosirea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani începând cu 01.12.2005.
Reclamanta nu a fost pensionată în baza unei legi speciale, a fost pensionată în baza Legii nr. 3/1977, așa cum este menționat și în decizia nr. -/17.11.2000 emisă de CJP I, cu recunoașterea grupei de muncă conform HG nr.481/1990, de care aceasta a beneficiat proporțional cu perioada lucrată în grupele de muncă.
Reducerea stagiului de cotizare se aplică doar acelor persoane care ies la pensie în baza legilor speciale.
Pentru cei 21 de ani, 10 luni și 26 de zile, lucrați în grupa I de muncă și 7 ani, 3 luni și 20 zile în grupa a-Il-a, reclamanta a beneficiat de un spor aferent grupei de muncă de 12 ani și 6 luni.
Reclamanta a fost pensionată în baza art. 14 din Legea nr.3/1977 și nr.481/1990 privind încadrarea personalului în grupele I și a-Il-a de muncă de la locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite apărute după anul 1969 în unitățile Ministerului Industriei, care prevede: "Personalul care este în activitate la locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite din unitățile Ministerului Industriei intrate in funcțiune după data de 18 martie 1969, care nu a fost cuprins în grupele I și a-Il-a de muncă conform prevederilor art.2 din Decretul - Lege nr.68/1990, va beneficia de încadrarea în aceste grupe pe întreaga perioadă lucrată, potrivit anexelor nr.I și II la prezenta hotărâre.
Reclamantul a beneficiat în acest sens de reducerea vârstei standard de pensionare, proporțional cu anii lucrați în grupe de muncă, respectiv a beneficiat de pensie de limită de vârstă cu vechime completă, conform Legii nr.3/1977, având o reducere a vârstei de pensionare aferentă grupei de muncă de 12 ani și 6 luni.
Conform Adresei nr. 5388/16.11.2004 a CNPAS: "în situația pensiilor de limită de vârstă stabilite în perioada 01.07.1977 - 31.03.2001, inclusiv, stagiul complet de cotizare ce se va utiliza la determinarea punctajului mediu anual, este de 25 de ani pentru femei si 30 de ani pentru bărbați".
Drepturile de pensie ale reclamantului s-au deschis la data de 31.12.2000 în condițiile aplicării art. 14 alin.(4) din Legea nr.3/1977.
Conform nr.1550/2004: Art.6 "Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din documentația de pensionare aflată în păstrarea casei teritoriale de pensii".
Art.7 alin.1 "În situația în care în documentația de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în muncă, fără însă a exista și date referitore la salariile avute de persoana în cauză în perioadele respective, casele teritoriale de pensii vor comunica în scris pensionarului datele care lipsesc, în vederea completării acestora."
(2) "în situația în care, în termen de 30 de zile de la comunicare, pensionarul nu prezintă acte prin care să dovedească salariile avute în perioadele în care documentația existentă la casele teritoriale de pensii nu conține informațiile necesare, la determinarea punctajului mediu anual se vor utiliza salariile minime pe țară, brute sau nete, după caz, prevăzute pentru acele perioade la art.164 și în anexa nr.7 la Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare."
Pentru aceste considerente, recurenta solicită instanței admiterea recursului, iar pe fond modificarea sentinței atacate nr.3265/21.04.2009, în sensul respingerii acțiunii reclamantului, având în vedere că deciziile de pensie au fost corect calculate conform actelor depuse la dosarul de pensie, respectând prevederile legale în vigoare.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Într-adevăr, în mod legal și temeinic a făcut prima instanță aplicare în speță, dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977, în baza căreia s-au deschis drepturile de pensie ale contestatorei, astfel că stagiul complet de cotizare este cel reglementat de acest act normativ, conform dispozițiilor exprese ale art. 2 alin. 3 din anexa HG nr. 1550/2004.
Or, textul art. 14 din Legea nr. 3/1977 reglementează dreptul la stabilirea pensiei, al persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani, în locuri de muncă ce se încadrează în grupa I, situația în speță, având în vedere că, potrivit mențiunilor din carnetul de muncă al reclamantei-intimate, acesta a lucrat în grupa I, o perioadă de 21 de ani, 10 luni și 26 zile.
Rezultă fără echivoc că vechimea necesară pentru deschiderea drepturilor de pensie pentru persoanele care au lucrat în grupa I de muncă și implicit, stagiul complet de cotizare este de 20 de ani, în același sens fiind tranșată chestiunea în discuție și prin decizia nr. 40 din 22.09.2008 pronunțată în dosarul nr. 16/2008 de Înalta Curte de Casație și Justiție în interesul legii, care a statuat, cu efecte obligatorii, că dispozițiile art. 77 alin. 2 rap. la art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31.03.2001și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Cât privește art. 6 și 7 din HG nr. 1550/2004, acestea sunt vădit nepertinente, în discuție nefiind veniturile realizate de reclamantă în perioadele înscrise în carnetul de muncă, pentru care nu există date ori alte acte doveditoare, ci stagiul complet de cotizare de care aceasta beneficiază, ca element obiectiv determinat de lege, ce se impune a fi valorificat ca atare.
În consecință, constatând că hotărârea primei instanțe e legală și temeinică, pronunțată cu interpretarea corectă a dispozițiilor legale, raportat la dovezile aflate la dosar, în aplicarea art. 312 alin. 1. pr. civ. Curtea va respinge recursul declarat, ca nefondat.
Constatând culpa procesuală a recurentei pentru promovarea recursului respins ca nefondat, în aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. 1. pr. civ, o va obliga pe aceasta la plata către intimată, a cheltuielilor de judecată în valoare de 600 de lei, reprezentând onorariu avocat avansat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr.3265 din data de 21.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata .
Obligă recurenta să plătească intimatei cheltuieli de judecată în valoare de 600 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./18.11.2009
Jud. fond:
Președinte:Nadia Raluca IlieJudecători:Nadia Raluca Ilie, Camelia Mioara Sprînceană
