Recalculare pensii. Decizia 5926/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 3915/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5926R
Ședința publică de la 26 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 2: Camelia Mioara Sprînceană
JUDECĂTOR -- -
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.564 din data de 26.01.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs, se solicită ca judecată să se desfășoare și în lipsă conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.564/26.01.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis cererea formulata de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantei prin valorificarea veniturilor atestate prin adeverința nr.2070/09.12.2008 emisă de B și adeverința nr. AS 1259/23.09.2008 emisă de SC SA.
În considerente a reținut că, prin decizia din data de 28.11.2007, reclamantei i s-a deschis dreptul de pensie pentru limită de vârstă și muncă depusă, drepturile fiind stabilite începând cu data de 15.11.2007. La data de 06.11.2008, reclamanta depune la Casa de pensii cerere de recalculare a pensiei în raport de veniturile atestate prin adeverința nr. AS 1259/23.09.2008 emisă de SC SA, cerere respinsă, motivat de împrejurarea că veniturile în cauză nu pot fi luate în considerare potrivit dispozițiilor legale.
La data de 08.01.2009, reclamanta depune la Casa de pensii cerere de recalculare a pensie în raport de veniturile atestate prin adeverința nr. 2070/09.12.2008 emisă de B, cerere respinsă motivat de împrejurarea că veniturile în cauză nu pot fi luate în considerare potrivit dispozițiilor legale.
Tribunalul a constatat că veniturile în cauză trebuie luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual pentru următoarele motive:
Din adeverințele invocate, rezultă că reclamanta a realizat venituri, în afara retribuției tarifare, reprezentând sume plătite în acord si prime, iar pentru aceste sume s-a achitat contribuția la asigurări sociale, conform prevederilor legale în vigoare la datele respective.
Potrivit dispozițiilor 78 alin 1 din Legea nr. 19/2000, punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistica și Studii Economice.
Totodată, alin 4 al aceluiași articol prevede că punctajul asiguratului se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale.
Prin urmare, Tribunalul a considerat că valorificarea veniturilor suplimentare solicitate prin cererea de chemare în judecată, indicate în adeverință, este posibilă și este în concordanță cu principiile instituite prin Legea nr. 19/2000.
Conform art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, unul din principiile de bază ale sistemului public de asigurări sociale este contributivitatea, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Față de acestea, cererea de recalculare a pensiei apare întemeiată, aceasta urmând a fi realizată în conformitate cu dispozițiile art. 169 din Legea nr. 19/2000, de la data de 01.12.2008, în privința adeverinței nr. AS 1259/23.09.2008 emisă de SC SA, și de la data de 01.02.2009 în ce privește adeverința nr. 2070/09.12.2008 emisă de
Pentru aceste considerente, s-a admis acțiunea astfel cum a fost formulată.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a - VII -a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că prin cererea de chemare în judecata contestatoarea a solicitat recalcularea drepturilor de pensie cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare ce reprezintă prime și acord atestate de adeverința nr.2072/09.11.2008 emisă de B și adeverința nr. /23.09.2008 eliberată de SC SA.
Recurenta a mai menționat că aceste venituri nu reprezintă un spor, ci o formă de stimulare care se acorda conform prevederilor art. 62 raportat la art. 65 din Legea nr.57/1974, din fondului stabilit prin planul național unic de dezvoltare economico-socială.
A invocat dispozițiile art. 57 "Personalul muncitor din unitățile miniere și alte unități stabilite prin lege beneficiază de premii anuale, dintr-un fond ce se stabilește în funcție de valoarea producției nete și producția fizica realizată, precum și de beneficiul prevăzut. cotelor și condițiile de constituire a fondului de premiere, precum și modul de repartizare a premiilor anuale, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat și art. 65 (1)
Repartizarea pe persoane a fondului de participare la beneficii, a fondului de premii anuale ce se acorda în unitățile bugetare, organizarea de excursii în străinătate din fondurile alocate în valuta, precum și stabilirea persoanelor care urmează sa participe la acestea, se aproba de către consiliul oamenilor muncii din unitatea respectiva. individuale ce se acordă în cursul anului se aprobă de către conducerea unității, de acord cu comitetul sindicatului. Pentru persoanele din conducerea unității, aprobarea se dă în toate aceste cazuri de către conducerea organului ierarhic superior, de acord cu organul sindical corespunzător.
Modalitățile de defalcare pe unități a cotelor de constituire a fondului de participare la beneficiile ce se realizează în cadrul planului și peste plan, de formare și repartizare a fondurilor ce se atribuie în valută, modalitățile de constituire și repartizare a fondurilor pentru premiile anuale la unitățile bugetare și a premiilor pentru economii, formele specifice de acordare a premiilor pentru economii, precum și alte premii sau recompense cu caracter limitat, ce se acorda personalului din unele sectoare de activitate pentru rezultatele obținute în îndeplinirea anumitor obiective specifice, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat".
Conform prevederilor art.2 din Decretul nr.389/1972, contribuția pentru asigurările sociale de stat nu se datorează asupra sumelor reprezentând: drepturile plătite asiguraților din fondurile asigurărilor sociale de stat.
Prevederile art. 4 și 5 din Legea 2/1983 care reglementa lucrul în "acord global" stipulau că, pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficiază, ca parte variabila a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor și a altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor și a compensațiilor prevăzute de lege.
De asemenea, din dispozițiile Decretului nr.92/1976, care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborat cu nr.136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare, rezultă că veniturile realizate în acord global nu se înscriau în carnetul de muncă și, prin urmar, nu pot fi utilizate la determinarea punctajelor anuale în lumina art. 164 alin. 1 din Legea nr.19/2000.
Or, aceasta diferențiere a justificat aplicarea de către legiuitor a unui tratament juridic special, legiuitor care a înțeles să excludă printr-un text de lege expres, respectiv pct. VI din ANEXA OUG nr.4/2005, anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul a drepturilor la pensie.
Așadar, aceste dispoziții exprese ale legiuitorului vizând veniturile obținute în formă de premii nu lasă loc de interpretare extensivă susținută de reclamantă, iar constituționalitatea textului de lege a făcut obiectul analizei Curții Constituționale.
În acest sens, prin Decizia nr.736/24.10.2006 s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct.VI din Anexa la OUG. nr.4/2005 privind recalcularea drepturilor de pensie din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
Este lesne de observat, la o primă lecturare a actelor normative care reglementau obligația de plata a contribuției de asigurări sociale de stat (Decretul nr.389/1972, Legea nr.49/1972),că plata contribuției de asigurări sociale de stat era obligația angajatorului și nu a angajatului, angajatul având obligația contribuției la pensia suplimentară.
Din cuprinsul adeverințelor nu rezultă că angajatorul a plătit contribuția de 2% pentru pensia suplimentară și asupra veniturilor realizate în acord, ci doar la salariul de încadrare din carnetul de muncă conform actelor normative în vigoare, pentru perioadele menționate în adeverințe.
Recurenta a cerut instanței să constate că asupra acestor venituri nu a fost plătită contribuția la pensia suplimentară conform art. 65 alin.2 din Legea nr.3/1977, coroborat cu art. 71 alin.1 din Legea nr.27/1966.
Art. 65 "Persoanele care au contribuit, în condițiile legii, la constituirea fondului pentru pensia suplimentară, beneficiază de această pensie de la data încetării activității lor ca urmare a pensionării.
Pentru persoanele care au contribuit cu 2%, pensia suplimentară se stabilește în procente din retribuția tarifară folosită la calcularea pensiei de asigurări sociale, după anii de contribuție."
Art. 71 alin.1 din Legea nr.27/1966, dispune că fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din contribuția tuturor angajaților.
Această contribuție este de 2% din salariul tarifar lunar de încadrare și se varsă prin unități, într-un cont special al Ministerului Muncii, la Banca Națională a România.
Potrivit prevederilor art. 164 din lege, la determinarea punctajelor anuale, corespunzătoare perioadelor de activitate lucrate până la data de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, așa cum sunt înregistrate în carnetul de muncă.
La calculul drepturilor de pensie, întotdeauna s-a avut în vedere respectarea principiului egalității, atât pentru persoanele care prin munca lor au depășit producția planificată, cât și pentru situația nerealizării producției planificate (în acest caz, retribuția diminuându-se) astfel că, la calculul pensiei s-a avut în vedere numai retribuția stabilită prin contractul de muncă" pentru care s-a plătit contribuția la pensia suplimentară conform actelor normative menționate mai sus și nu și pentru sumele prevăzute.
Ținând seama de cele de mai sus, recurenta solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței civile nr. 564 (pronunțată în data de 26.01.2009), potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă și, reținând cauza spre competentă soluționare pe fondul cauzei, respingerea acțiunii formulate de, ca fiind netemeinică și nelegală.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Astfel, pe de o parte, deși a invocat o serie de prevederi ale unor acte normative în vigoare în perioada stagiului de cotizare al reclamantei-intimate, recurenta nu a arătat în concret în ce fel ar fi fost nesocotite de raționamentul primei instanțe, mai ales că textele invocate sunt, în majoritate, nepertinente, întrucât se referă la personalul minier, la drepturi de asigurări sociale nesusceptibile de contribuții de asigurări sociale (în speță fiind vorba de venituri suplimentare față de salariul tarifar, exclusiv cu acest caracter ori la contribuția de pensie suplimentară, ce ar îndreptăți la o pensie de acest fel, iarăși fără legătură cu obiectul cauzei, prin care se solicită valorificarea, la calculul pensiei pentru limită de vârstă, a tuturor veniturilor pentru care s-au reținut și virat contribuțiile de asigurări sociale, ca unică cerință pentru aceasta, conform principiului contributivității.
Într-adevăr, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de participanții la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite, conform principiului contributivității, care cere ca la stabilirea drepturilor de pensie să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințele eliberate de unitatea la care asigurata și-a desfășurat activitatea.
În speță, s-a constatat că la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite petentei, intimata nu a valorificat sumele încasate, prevăzute în adeverințele nr. 2070/09.12.2008 emisă de B și nr. /23.09.2008 emisă de SC SA.
Or, Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul realizat de angajat, totodată art. 1 din Decretul nr. 389/1972, dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat.
Cât privește OUG nr. 4/2005, aceasta stabilește că recalcularea
pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1.04.2001, se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, iar în privința formelor de retribuire în acord și premiilor acordate, în anexa 1 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, nefăcând parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare.
Se reține, de asemenea, că și art. 3 din Legea nr. 3/1977 ocrotea dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă, pe baza contractului de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege, principiul fiind reiterat și prin art. 2 din Legea nr. 19/2000, care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite.
Față de reglementările anterior enunțate, se apreciază că au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din el,dar nu-l respectă, pentru ca soluția contrară ar duce la nerealizarea scopului urmărit de legiuitor, respectiv ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Prin urmare, în mod legal și temeinic, prima instanță a stabilit că și veniturile suplimentare menționate în adeverințele depuse la dosar trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, astfel că recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit art.312 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.564 din data de 26.01.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimata .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.10.2009
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./18.11.2009
Jud. fond:
Președinte:Nadia Raluca IlieJudecători:Nadia Raluca Ilie, Camelia Mioara Sprînceană
