Recalculare pensii. Decizia 6232/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.5323/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.6232/
Ședința publică de la 04 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Uță Lucia
JUDECĂTOR 2: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 3: Rotaru Florentina
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții Casa de Pensii a Municipiului B și împotriva sentinței civile nr.4026 din data de 14.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.8223/3/AS/2009, având ca obiect:"recalculare pensie."
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul, prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.30 din 01.10.2009 depusă la dosar fila 13, lipsind recurentaCasa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 27.10.2009, întâmpinare din partea recurentului la cererea de recurs formulată de recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Recurentul, prin avocat, interpelat fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, acordă recurentului cuvântul în susținerea și combaterea cererilor de recurs deduse judecății.
Recurentul, prin avocat, având cuvântul în susținerea recursului său, solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea în parte a sentinței civile recurate în sensul obligării Casei de Pensii a Municipiului B la plata diferențelor de pensie pe perioada 14.05.2006 - 03.03.2009.
În combaterea recursului declarat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului B, recurentul, prin avocat, solicită respingerea acestuia ca nefondat.
Cu cheltuieli de judecată, depunând la dosar un extras de pe site-ul Curții de APEL BUCUREȘTI cu privire la soluția pronunțată de această instanță în dosarul nr- (5218/2009), cu titlu de practică judiciară.
Curtea, în temeiul art.150 cod proc. civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor civile deduse judecății, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4026 din data de 15.04.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta să emită o nouă decizie, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 03.03.2009, în care, la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumelor reprezentând diferența dintre pensia cuvenită, potrivit prezentei sentințe și cea efectiv încasată în perioada de la 03.03.2009 și până la emiterea noilor decizii de recalculare; a respins pretențiile reclamantului pe perioada 14.05.2006-03.03.2009, ca neîntemeiate, a admis în parte cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat și a obligat pârâta la plata sumei de 400 lei cu acest titlu către reclamant.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Prin decizia nr. -/24.05.2001 contestatorul a fost pensionat pentru limită de vârstă și muncă depusă începând cu 01.03.2001, in temeiul Legii nr.3/1977, reținându-se un stagiu de cotizare în grupa I de muncă de 25 de ani, 8 luni, 11 zile, in grupa a II-a de 2 ani 11 luni si 14 zile și în grupa a III-a de muncă de 2 ani 10 luni, 18 zile.
Prin Decizia nr. -/08.03.2007 contestatorului i-a fost recalculată pensia pentru limită de vârstă în baza nr.OUG 4/2005 reținându-se un punctaj mediu anual de 1,43686, un stagiu complet de cotizare de 44 de ani, 9 luni si 13 zile, fiind stabilită o pensie de 425 lei.
A mai reținut instanța de fond că în mod eronat intimata a utilizat la determinarea punctajului mediu anual un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, în loc de 20 de ani, cu ignorarea dispozițiilor art. 2 din Normele Metodologice de aplicare a HG nr.1550/2004.
Tribunalul a înlăturat susținerea intimatei în sensul că beneficiarul pensiei nu a fost pensionat în baza unei legi speciale și nu poate beneficia de stagiu complet derogator, deoarece în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 14 din Legea nr.3/1977.
Tribunalul a apreciat că dispozițiile art. 4 din Legea nr.3/1977 au caracter special în raport cu regula generală stabilită prin art. 8, în ceea ce privește stagiul complet de cotizare, astfel încât, în cazul pensionării unei persoane care a realizat stagiul necesar în grupa I se impunea ca în procedura recalculării în temeiul nr.OUG 4/2005 să fie utilizat acest stagiu obligatoriu impus de lege pentru deschiderea dreptului la pensie.
Întrucât, în speță contestatorul a desfășurat activități în contestatorul grupa I a de muncă o perioadă de 25 de ani, 8 luni, 11 zile, în grupa a II-a de 2 ani 11 luni si 14 zile și în grupa a III-a de muncă de 2 ani 10 luni, 18 zile, iar dispozițiile art. 2 alin. 3 din anexa la HG nr. 1550/2004 fac trimitere la stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 3/1977 și nu se limitează doar la valorificarea unui anumit stagiu complet de cotizare dintre cele la care actul normativ face referire, ceea ce înseamnă că pentru fiecare situație concretă, în funcție de particularitățile respective, se impune utilizarea stagiului complet de cotizare aplicabil, în baza dispozițiilor legale mai sus menționate, Tribunalul a considerat că, la calcularea punctajului mediu anual, trebuia utilizat un stagiu complet de 20 de ani.
În acest sens, Tribunalul a avut în vedere și dispozițiile din Decizia nr. 40/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții unite, prin care a fost admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că dispozițiile art. 77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 și alin. 2 din legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Pentru motivele de fapt și de drept mai sus expuse, instanța a considerat că în temeiul art. 155 lit. f) din Legea nr. 19/2000 și in baza art. 89 din Legea nr. 19/2000 erori în modul de stabilire și plată a drepturilor de pensie recalculate, va dispune obligarea intimatei să emită o nouă decizie de pensionare și să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei, conform nr.OUG 4/2005, începând cu data de 03.03.2009, în care, la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Avându-se în vedere dreptul beneficiarului prestației de asigurări sociale de a încasa pensia în cuantumul legal cuvenit, ținând cont de obligația intimatei de a face plata acestor drepturi conform art. 24 lit. e) din HG. nr. 13/2004, de faptul că prin plata unei pensii cu o valoare mai mică decât cea cuvenită, ca urmare a determinării punctajului mediu anual prin utilizarea eronată a unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani în loc de 20 de ani, s-a reținut că, în patrimoniul contestatorului, s-a cauzat un prejudiciu constând în diferența dintre pensia cuvenită și cea efectiv încasată, astfel încât s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 7 din nr.OUG 4/2005.
A mai reținut Tribunalul că plata drepturilor recalculate s-a făcut în cazul reclamantului de la data de 01.12.2005, însă, drepturile modificate nu pot fi acordate în temeiul art. 7 alin. 3 din nr.OUG 4/2005 decât în măsura în care persoana pensionată formulează o cerere de recalculare întemeiată pe actele doveditoare noi prezentate casei de pensii, cerere întemeiată pe acte doveditoare prezentate de pensionar, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, drepturi cu caracter salarial ce se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1 aprilie 2001.
Or, reclamantul solicită recalcularea pensiei pentru limită de vârstă în temeiul prevederilor nr.OUG 4/2005, fără a face dovada că este în posesia unor acte doveditoare noi prezentate de pensionar casei de pensii, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, acesta fiind doar nemulțumit de calculul stagiului de cotizare utilizat la emiterea deciziei de recalculare, însă în condițiile în care reclamantul nu a contestat nici anterior și nici prin prezenta cerere decizia în privința calcului stagiului de cotizare în temeiul prevederilor art. 87 din Legea nr. 19/2000 și nu a obținut anularea deciziei de recalculare, în temeiul art. 155 lit. d) din Legea nr. 19/2000, anulare care l-ar fi îndreptățit ca efect al caracterului retroactiv al nulității, care operează de la data stabilirii drepturilor la pensie, respectiv, începând cu data de 01.12.2005, la recalculare începând cu data menționată în cererea de chemare în judecată, situație în care, decizia de pensionare necontestată fiind definitivă, potrivit art. 88 din Legea nr. 19/2000, Tribunalul nu poate modifica prevederile acesteia cu caracter retroactiv și în lipsa unei cereri a reclamantului de revizuire prin care să solicite îndreptarea erorilor din cuprinsul acesteia, astfel încât, până la data cererii de chemare în judecată reclamantul nu este îndreptățit la acordarea drepturilor recalculate.
Concluzia Tribunalului a fost în sensul că, în acest context, drepturile reclamantului la emiterea unei noi decizii de pensie prin care să se îndrepte erorile de calcul al stagiului de cotizare produse la recalcularea drepturilor de pensie, nu pot fi acordate decât de la data cererii de chemare în judecată.
Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs motivat, în termenul legal, ambele părți.
În dezvoltarea motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 din Codul d e procedură civilă, recurenta Casa de Pensii a Municipiului Bas usținut, în esență, următoarele:
Sentința instanței de fond este criticabila sub aspectul analizării probelor administrate al aplicării greșite a prevederilor legale.
Reclamantul, la data ieșirii la pensie pentru limită de vârsta, nu a beneficiat de nicio lege specială, prin decizia nr.-/24.05.2001, emisă în baza Legii nr. 3/1977, încadrarea în grupa I și a II-a de muncă realizându-se conform Ordinului nr. 50/1990. Acestă decizie nu a fost contestată, prin urmare a rămas definitivă.
Cum reclamantul nu a beneficiat de nicio lege specială, acesta nu poate beneficia de un stagiu complet de cotizare de 20 ani la stabilirea drepturilor de pensie.
A făcut referire recurenta la dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977, susținând că noua lege a renunțat la acest sistem de clasificare a locurilor de muncă, insa potrivit art. 18 alin. 2 "cotele de contribuții de asigurări sociale sunt diferențiate in funcție de condițiile de muncă normale, deosebite sau speciale".
I și a II-a de muncă potrivit dispozițiilor Legii nr. 3/1977 nu sunt asimilate de Legea nr. 19/2000 în cadrul condițiilor speciale de muncă.
Prin art. 43 din Legea nr. 19/2000 stabilește norme derogatorii cu privire la stagiu și vârsta de pensionare pentru cei care și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă în condiții speciale, nu în grupa I de muncă potrivit Legii nr. 3/1977.
Instanța de fond, a mai susținut recurenta, și-a întemeiat soluția pe o lege abrogată (Legea nr. 3/1977, unde nu se punea problema punctajului mediu anual si a unui stagiu complet de cotizare). Legea nr. 19/2000 nu prevede decât stagiu complet de cotizare de 25 si 30 ani.
Prin recursul formulat, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, recurentul a arătat că instanța de fond in mod greșit a respins pretențiile sale cu privire la plata diferențelor pe perioada 14.05.2006-03.03.2009, cu motivarea că nu s-au depus la Casa de Pensii acte doveditoare noi din care să rezulte alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, nu s-a formulat cerere de revizuire privind stagiul de cotizare și nu s-au contestat deciziile de recalculare în termen.
Or, recurentul este beneficiar al prestației de asigurări, fiind îndreptățit să încaseze pensia în cuantumul legal cuvenit, iar intimata are obligația de a achita aceste drepturi conform art. 24 lit. e) din nr.HG 13/2004. Ca urmare a neutilizării unui stagiu de cotizare de 20 ani, pensia are o valoare mai mică decât cea cuvenită, astfel încât în patrimoniul recurentului s-a cauzat un prejudiciu constând în diferența dintre pensia cuvenită și cea efectiv încasată.
Recurentul a făcut referire la dispozițiile art. 5 din Legea nr. 262/2008 pentru modificarea alin. (5) si (6) ale art. 7 din nr.OUG 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prevederi în raport de care s-a apreciat că în mod greșit instanța de fond a respins pretențiile sale, cu încălcarea principiului contributivității.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul a solicitat respingerea recursului declarat de Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat.
În recurs, în cadrul probei cu înscrisuri, a fost depusă la dosar practică judiciară.
Sub aspectul criticilor aduse sentinței instanței de fond de recurenta Casa de Pensii a Municipiului B, Curtea reține că sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit mențiunilor din carnetul de muncă al intimatului și din decizia nr. -/24.05.2001, definitivă (fila 6 dosarului instanței de fond), acesta a realizat o vechime efectivă, necontestată, în grupa I de muncă de 25 de ani, 8 luni și 7 zile, cum corect a reținut instanța de fond.
Drepturile intimatului la pensie s-au deschis începând cu data de 1.03.2001.
În mod judicios prima instanță a avut în vedere dispozițiile art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004, potrivit cărora, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Prin urmare, nu poate fi primită critica recurentei în sensul că, în mod eronat, prima instanță și-a întemeiat soluția pe o lege abrogată, câtă vreme legea nouă face trimitere la legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie al beneficiarului operațiunii de recalculare.
Curtea reține că, în cauză, nu prezintă relevanță nici stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000 și nici încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale sau deosebite potrivit acestui act normativ, câtă vreme drepturile de pensie ale intimatului nu au fost stabilite în baza legii noi, ci în temeiul Legii nr. 3/1977.
Recalcularea pensiei conform nr.OUG 4/2005 se face în raport de prevederile nr.HG 1550/2004 care, în art. 1 din Anexa 1 dispune în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este reprezentat devechimea integralăîn muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie a beneficiarului operațiunii de recalculare.
În mod corect instanța de fond a apreciat că art. 14 din Legea nr. 3/1977, ca normă specială, prevede o vechime minimă necesară deschiderii dreptului la pensie de 20 de ani pentru persoane care au lucrat în grupa I de muncă, vechime asimilată unui stagiu complet de cotizare. În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 40/22.09.2008, dată în soluționarea căii extraordinare de atac a recursului în interesul legii, obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă.
Astfel, instanța supremă a decis în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Prin urmare, Curtea constată că, în cazul intimatului, stagiul complet de cotizare este de 20 de ani, ca efect al aplicării art. 14 din Legea nr. 3/1977, astfel cum în mod just a reținut prima instanță.
Așadar, în cauză, nu se regăsește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Nu poate fi reținut nici motivul de modificare subsumat dispozițiilor art. 304 pct. 8 din Codul d e procedură civilă, întrucât criticile aduse sentinței atacate nu se circumscriu acestui text, nereferindu-se la interpretarea greșită a vreunui act dedus judecății, care să fi fost denaturat de prima instanță.
Prin urmare, văzând și dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, Curtea va respinge recursul formulat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat.
În ce privește recursul declarat de recurentul, Curtea constată că este întemeiat, urmând a fi admis ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin decizia nr. -/08.03.2007, intimatului i-a fost recalculată pensia pentru limită de vârstă în baza nr.OUG 4/2005.
Instanța de fond în mod greșit a reținut că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 7 alin. 5 din nr.OUG 4/2005, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 262/2008, stabilind că dreptul reclamantului la emiterea unei noi decizii de pensie prin care să se îndrepte erorile privind stagiul de cotizare produse la recalcularea drepturilor de pensie nu pot fi acordate decât de la data cererii de chemare în judecată.
Curtea constată că, în cauză, nu se poate reține culpa recurentului în sensul că nu ar fi depus la casa de pensii acte doveditoare noi.
Așa fiind, dacă în cazul depunerii unor acte doveditoare noi, recalcularea drepturilor de pensie se face, potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 3 și 5 din nr.OUG 4/2005, cu modificările și completările ulterioare, de la data plății drepturilor recalculate, cu atât mai mult plata retroactivă a drepturilor de pensie se impune în situația în care calculul eronat al pensiei este rezultatul greșitei interpretări și aplicări a legii de către emitentul deciziei de recalculare.
În contextul în care stagiul realizat în grupa I de muncă a fost recunoscut de intimată, printr-o decizie definitivă, dar nu a fost valorificat la recalcularea drepturilor de pensie, Curtea constată că interpretarea extensivă a dispozițiilor art. 7 alin. 3 din nr.OUG 4/2005 se impune, orice altă interpretare dată textului legal evocat fiind contrară spiritului normei și inechitabilă.
Prin urmare, se reține că, în situația recurentului, sunt aplicabile dispozițiile art. 7 alin. 5 din nr.OUG 4/2005, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 262/2008, în conformitate cu care "cererile prevăzute la alin. 3 se soluționează în termenul prevăzut la art. 86 din Legea nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, drepturile modificate acordându-se prin derogare de la prevederile art. 95 si 169 din Legea nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare,de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit prevederilor art. 3, cu respectarea termenului general de prescripție, calculat începând cu luna înregistrării cererii."
În raport de data înregistrării cererii de chemare în judecată și față de dispozițiile art. 1, art. 3 și art. 12 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, Curtea, văzând și dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să admită recursul declarat de recurentul și să modifice în parte sentința recurată, în sensul că va obliga pârâta la plata diferențelor de pensie și pentru perioada 14.05.2006-03.03.2009, astfel cum recurentul a solicitat.
Celelalte dispoziții ale sentinței urmează a fi menținute.
În temeiul art. 274 din Codul d e procedură civilă, Curtea va obliga recurenta căzută în pretenții să plătească intimatului suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocatului, conform chitanței nr. 658/10.10.2009 (fila 12 din dosarul instanței de recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, cu sediul în B, sector 3, nr. 6, împotriva sentinței civile nr.4026 din data de 14.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.8223/3/AS/2009 în contradictoriu cu recurentul, cu domiciliul în B,-,. 100B,. F,. 2,. 82, sector 4.
Admite recursul declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr.4026 din data de 14.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.8223/3/AS/2009 în contradictoriu cu recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI
Modifică în parte sentința recurată în sensul că obligă pârâta la plata diferențelor de pensie și pe perioada 14.05.2006-03.03.2009.
Obligă recurenta să plătească recurentului-reclamant 600 lei cheltuieli de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. /:
4 ex./02.12.2009
Jud.fond: /
Președinte:Uță LuciaJudecători:Uță Lucia, Cristescu Simona, Rotaru Florentina
