Recalculare pensii. Decizia 6573/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 5022/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6573R
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florentina Dragomir
JUDECĂTOR 2: Adela Cosmina Bodea
JUDECĂTOR 3: Dragoș A -
GREFIER -
Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.4161 din data de 18.05.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul,având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul, prin avocat cu împuternicire avocațială nr.-/23.07.2009 aflată la fila 7 dosar, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură, s-a depus la dosar la data de 21.09.2009, de către intimatul, prin avocat, întâmpinare, în dublu exemplar, la care a atașat și împuternicirea avocațială.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă intimatului, prin avocat, cuvântul în combaterea recursului.
Intimatul, prin avocat, solicită respingerea recursului formulat de Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat și menținerea sentinței recurate, ca fiind legală și temeinică, conform motivelor expuse pe larg în cuprinsul întâmpinării. Cu cheltuieli de judecată, în baza chitanței nr.116/11.11.2009, pe care o depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr- la data de 10.03.2009, contestatorul a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B, să se dispună anularea deciziei nr. -/25.02.2009 și obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii prin care să i se admită cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă cu 01.12.2008, obligarea pârâtei să-i ia în calcul la stabilirea drepturilor de pensie a tuturor perioadelor contributive, a grupei I si a Il-a de munca conform adeverințelor nr.154/24.11.2008 și nr.-/23.10.2008, obligarea pârâtei să-i ia in calcul la stabilirea punctajului a sporului pentru muncă prestată în timpul nopții, a sporului pentru lucru în condiții grele, a sporului de șantier, a sporului pentru lucru în program prelungit, a sporului pentru conducerea formației de lucru, a sporului de vechime în muncă, obligarea pârâtei la luarea în calcul a unui stagiu de cotizare care conform prevederilor art.42 si a anexei nr.3 din Legea nr. 19/2000 pentru determinarea punctajului mediu anual și a vârstei standard de pensionare redusă datorită condițiilor deosebite de muncă, având în vedere că a lucrat 14 ani si 2 luni in grupa I de munca si 11 ani, 6 luni si 26 zile in grupa II de munca și obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
În ședința publica din data de 18.05.2009, instanța de fond a luat act de restrângerea acțiunii, în sensul că solicită doar anularea deciziei nr.-/25.02.2009 și obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii prin care să i se admită cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă cu 01.12.2008, obligarea pârâtei să-i ia în calcul la stabilirea drepturilor de pensie a grupei I și a Il-a de muncă conform adeverințelor nr.154/24.11.2008 și nr. -/23.10.2008, obligarea pârâtei la luarea în calcul a unui stagiu de cotizare care conform prevederilor art.42 și a anexei nr.3 din Legea nr. 19/2000 pentru determinarea punctajului mediu anual și a vârstei standard de pensionare redusă datorită condițiilor deosebite de muncă, având în vedere că a lucrat 14 ani si 2 luni în grupa I de munca și 11 ani, 6 luni si 26 zile în grupa II de munca și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.4161/18.05.2009, Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea precizată formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B; a dispus anularea deciziei nr.-/25.02.2009 emisă de Casa de Pensii a sectorului 5; a obligat intimata să emită o nouă decizie prin care să stabilească pensia pentru limită de vârstă ce i se cuvenea contestatorului, retroactiv începând cu data de 01.12.2008, pe baza unei vârste standard de pensionare de 63 ani și 6 luni, redusă la 55 ani și 1 lună, ca urmare a unui stagiu de 14 ani și 2 luni realizat în grupa I de muncă și 11 ani, 6 luni și 26 zile în grupa a Il-a de muncă, precum și a unui stagiu complet de cotizare de 32 ani; a obligat intimata la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 600 lei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea depusa la Casa Locala de Pensii sector 5 B la data de 04.12.2008 contestatorul a solicitat acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârsta.
Cererea a fost respinsa prin decizia nr. -/25.02.2009, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile de reducere a vârstei standard de pensionare din Legea 19/2000.
Decizia este nelegală și a fost anulată, întrucât intimata nu a respectat dispozițiile legale privind vârsta standard de pensionare, reducerea acesteia pentru activitatea desfășurată în grupa I si a Il-a de muncă și stagiul complet de cotizare.
Astfel, a constatat prima instanță că intimata a luat în considerare un stagiu complet de cotizare de 35 ani și o vârstă standard de pensionare de 65 ani, prevăzute de Anexa 9 Ordinului nr. 340/2001 al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare. Întrucât atât Anexa 3 Legii nr. 19/2000, cât si Anexa 9 Ordinului nr. 340/2001 au aceeași sfera de reglementare, respectiv vârsta standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare, dar conțin prevederi contradictorii, instanța urmează a avea în vedere actul normativ cu forța juridica superioară, care este legea, și nu ordinul ministrului edictat în aplicarea acestei legi.
Prin urmare, întrucât contestatorul a depus cererea de pensionare la data de 4.12.2008, instanța de fond a avut în vedere un stagiu complet de cotizare de 32 ani și o vârstă standard de pensionare de 63 ani și 6 luni, aplicabile în cazul drepturilor de pensie deschise în perioada decembrie 2008- 2010. În acest context, dispozițiile art. 1672alin. 1 și 3, care coroborate cu art. 83 din Legea nr. 19/2000, conduc la concluzia că, în perioada eșalonării vârstelor standard de pensionare, drepturile de pensie se acordau și se plăteau de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii acestora.
Contestatorul îndeplinea condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă la data de 01.12.2008, iar cererea a depus-o la data de 04.12.2008, înăuntrul termenului de 90 de zile, astfel ca pensia pentru limită de vârstă i-a fost acordată prin hotărârea pronunțată începând cu data de 01.12.2008.
Art. 41 din Legea nr. 19/2000 este formulat în felul următor: "Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru bărbați. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării in vigoare a prezentei legi, prin creșterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute in anexa nr. 3.-
(4) Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru bărbați. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza in termen de 13 ani de la data intrării in vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei si de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute in anexa nr. 3."
Din formularea textului art.41 al Legii nr.19/2000 și alin.4 al aceluiași articol instanța de fond a reținut intenția legiuitorului de a stabili anumite transe de creștere treptata a vârstei standard de pensionare si a stagiului complet de cotizare, întrucât înainte de Legea nr. 19/2000 era in vigoare Legea nr. 3/1977, care prevedea o vârsta standard de pensionare de 57 ani pentru femei si 62 ani pentru bărbați, precum si un stagiu complet de cotizare de 25 ani pentru femei si 30 ani pentru bărbați. Dupa ce se va termina aceasta perioada de tranziție, in anul 2013, se va ajunge la o vârsta standard de pensionare de 60 ani pentru femei si 65 ani pentru bărbați, precum si la un stagiu complet de cotizare de 30 ani pentru femei si 35 ani pentru bărbați.
Astfel, vârsta de pensionare și stagiul complet de cotizare constituie niște elemente obiective, care trebuie să se aplice tuturor persoanelor care au calitatea de asigurat pe teritoriul României. Aceste elemente obiective cunosc în prezent modificări periodice, prin voința legiuitorului, care dorește sa crească treptat vârstele standard la care asigurații pot solicita pensionarea, precum și stagiile complete de cotizare. Aceasta creștere treptată a valorilor se realizează conform unui grafic de eșalonare prevăzut de Anexa 3 Legii nr. 19/2000. Prima coloana din tabel cuprinde intervalele de timp în care se va face eșalonarea. Prin urmare, semnificația întregului tabel este aceea că în perioada indicată în prima coloană, vârsta standard de pensionare, stagiul minim de cotizare și stagiul complet de cotizare sunt cele indicate în coloanele 2-4. Anexa 3 legii este perfect convergentă cu Anexa 9 Ordinului nr. 340/2001 numai în privința persoanelor care solicită înscrierea la pensie pentru limita de vârsta și nu beneficiază de nicio reducere a vârstei standard de pensionare.
Ori de câte ori însă se solicită înscrierea la pensie anticipată sau anticipată parțială sau asiguratul beneficiază de vreo reducere a vârstei standard de pensionare, calculele efectuate în baza celor două anexe conduc la rezultate diferite. Anexa 9 Ordinului nr. 340/2001 este concepută într-o manieră care nu respectă spiritul legii în aplicarea căruia a fost edictat acesta.
Astfel, prin faptul ca fiecărei persoane, în funcție de data nașterii, i s-a prestabilit în Anexa 9 un anumit stagiu de cotizare și o anumita vârsta standard de pensionare, contravine spiritului legii care prevede că, în orice moment dat, toți asigurații au dreptul să beneficieze de același stagiu de cotizare și de aceeași vârsta standard de pensionare. Faptul că aceste valori cunosc creșteri în timp în funcție de opțiunea legiuitorului, după cum a reținut instanța de fond, nu este de natură să conducă la o altă concluzie. Prin stabilirea unor vârste standard diferite și a unor stagii complete de cotizare diferite pentru persoane născute la date diferite, dar care solicită înscrierea la pensie în același interval, se ajunge la crearea unei discriminări nejustificate pe criteriu de vârsta.
A mai reținut instanța de fond că intimata, în mod nelegal, pornind analiza dosarului de la un stagiu complet de cotizare de 35 ani și o vârsta standard de pensionare de 65 ani, la care se va ajunge abia la sfârșitul perioadei de eșalonare, în anul 2013, neputând fi aplicate în prezent.
Întrucât contestatorul desfășurat timp de 14 ani și 2 luni activități încadrate în grupa I de munca și 11 ani, 6 luni si 26 zile în grupa a Il-a, acesta beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare, conform tabelului nr. 4 din art. 1671al Legii nr. 19/2000, conform căruia într-un interval de 5 ani de la data intrării în vigoare a legii persoanele care au desfășurat activități încadrate în grupa I de munca, conform legislației anterioare, pot solicita pensie pentru limita de vârsta cu reducerea vârstelor standard de pensionare, conform acestui tabel. Vârsta de pensionare în cazul contestatorului este, prin urmare, de 55 ani și o lună.
Stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă rezultă din mențiunile existente in carnetul de munca si din adeverințele depuse la dosar.
Astfel, prima instanță, constatând că decizia contestată este nelegală, în baza art.87 raportat la art. 155 lit.d din Legea nr. 19/2000, a anulat-o, iar în baza art.89 alin.1 din același act normativ, a obligat intimata la emiterea unei noi decizii, prin care sa stabilească o pensie pentru limită de vârstă în favoarea contestatorului, retroactiv, cu începere din data de 01.12.2008.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat recurs motivat recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, criticând sentința pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
Hotărârea pronunțata de instanța de fond a fost dată cu încălcarea legii (art. 304, pct. 9 Cod procedura civilă).
În fapt, prin acțiunea ce a făcut obiectul cauzei, reclamantul a solicitat instanței sa pronunțe o hotărâre judecătoreasca prin care Casa de Pensii a Municipiului B sa fie obligata să emită o noua decizie de pensie pentru limita de vârsta, în care să fie menționata vârsta standard de pensionare de 56 de ani si 8 luni (la data depunerii dosarului de pensionare).
La data de 25.02.2009, urmare a examinării actelor din dosarul de pensionare înregistrat la numărul - din 04.12.2008, în baza Legii nr. 19/2000 a fost respinsă cererea de pensionare a solicitantului.
Astfel, din analizarea înscrisurilor oficiale existente la dosarul de pensionare, respectiv carnetul de muncă, adeverințele depuse, livretul militar, adeverința (CAS), privind datele necesare determinării stagiului de cotizare și punctajului mediu anual, emisă de - Direcția de si Arhive, au fost constatate, stabilite și acordate următoarele: Contestatorul, este născut la data de 07.04.1952, vârsta standard de pensionare, în cazul contestatorului, în conformitate dispozițiile art. 48, alin. 1 pct.2 din Legea nr. 19/2000, nu sunt îndeplinite condițiile de reducere a vârstei standard de pensionare, deoarece stagiul realizat in condiții deosebite si legilor speciale, nu poate fi mai decât vârstele prevăzute la art. 42 din Legea 19/2000.
- Sentința Instanței de fond este greșită, iar cu privire la susținerile reclamantului, a apreciat recurenta că este vorba de o gravă eroare în ceea ce privește interpretarea actelor normative invocate (Legea nr. 19/2000 si Ordinul 340/2001), pentru a nu concluziona că reclamantul cu buna știința încearcă să inducă in eroare Instanța.
În subsidiar, Decizia de respingere a Casei locale de pensii Sector 5, este motivată, cu privire la faptul că nu a putut fi valorificată adeverința nr. 154/24.11.2008, deoarece nu s-a prezentat temeiul legal al schimbării din grupa II în grupa
La stabilirea drepturilor s-au valorificat toate documentele aflate în dosarul de pensionare, mai mult decât atât reclamantul avea posibilitatea ca pe cale administrativă să se prezinte cu adeverința rectificată cu precizarea temeiului legal cerut, atunci când a fost comunicată Decizia de respingere.
Având în vedere cele enunțate anterior, argumentele invocate, apreciază recurenta că în mod corect Casa Locală de Pensii Sector 5, procedat la emiterea Deciziei prin care s-a admis respins cererea de acordare a pensiei pentru limită de vârsta și pe cale de consecință, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței civile recurate,în sensul respingerii în tot a acțiunii.
La data de 21.09.2009, prin Serviciul Registratură al Curții, a depus întâmpinare intimatul-contestator solicitând respingerea recursului ca fiind total nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică, legală și dată în concordantă cu legile în vigoare.
Intimatul arată că vârsta de pensionare și stagiul complet de cotizare constituie niște elemente obiective, care trebuie să se aplice tuturor persoanelor care au calitatea de asigurat pe teritoriul României. Aceste elemente obiective cunosc în prezent modificări periodice, prin voința legiuitorului, care dorește să crească treptat vârstele standard la care asigurații pot solicita pensionarea, precum și stagiile complete de cotizare. Această creștere treptată a valorilor se realizează conform unui grafic de eșalonare prevăzut de Anexa 3 a Legii nr. 19/2000. Prin urmare, semnificația întregului tabel este aceea că, în perioada indicată în prima coloană, vârsta standard de pensionare, stagiul minim de cotizare și stagiul complet de cotizare sunt cele indicate în coloanele 2-4. Anexa nr. 3 a legii este perfect convergentă cu Anexa 9 a Ordinului nr. 340/2001 numai în privința persoanelor care solicită înscrierea la pensie pentru limită de vârstă și nu beneficiază de nicio reducere a vârstei standard de pensionare.
Întrucât a desfășurat timp de 14 ani și 2 luni activități încadrate în grupa I de muncă și 11 ani, 6 luni și 26 zile în grupa a Il-a de muncă, beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare, conform tabelului nr. 4 din art. 1671al Legii nr. 19/2000, conform căruia într-un interval de 5 ani de la data intrării în vigoare a legii, persoanele care au desfășurat activități încadrate în grupa I de muncă, conform legislației anterioare, pot solicita pensie pentru limita de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare, conform acestui tabel. Vârsta de pensionare în cazul său este, prin urmare, de 55 ani și o lună.
Stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă rezultă din mențiunile existente în carnetul de muncă și din adeverințele depuse la dosar.
În mod corect instanța de judecată a admis contestația,considerând decizia contestată ca nelegală, motiv pentru care a anulat-o și a obligat pârâta la emiterea unei noi decizii, prin care să-i stabilească reclamantului pensie pentru limită de vârstă în favoarea sa, retroactiv, cu începere din data de 01.12.2008, pe baza actelor aflate la dosar în corelare cu legislația în vigoare.
Recurenta, deși în recursul întocmit face trimiteri la motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 și art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, nu poate să argumenteze și nici să demonstreze vreo încălcare a legii făcută de instanță de fond la pronunțarea sentinței atacate.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor formulate în cererea de recurs, conform dispozițiilor art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul recurentei-pârâte Casa de Pensii a Municipiului B este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
Într-adevăr, în mod legal și temeinic a făcut prima instanță aplicarea în speță a dispozițiilor art. 1671din Legea nr. 19/2000 care prevăd că persoanele care au desfășurat activități încadrate la grupa I de muncă, conform legislației în vigoare, pot solicita pensie pentru limita de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare, conform tabelului nr. 4. Or, contestatorul a desfășurat activități încadrate la grupa I de muncă o perioadă de 14 ani și 2 luni și 11 ani, 6 luni și 26 zile la grupa a II-a, conform mențiunilor din carnetul de muncă, astfel că beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare de 63 ani și 6 luni la 55 ani și o lună și un stagiu complet de cotizare de 32 de ani.
În Anexa 3 Legii nr. 19/2000 și Anexa 9 Ordinului nr. 340/2001 sunt cuprinse reglementări care privesc vârsta standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare însă conținutul acestor prevederi este contradictoriu situație în care se ia în considerare actul normativ cu forță juridică superioară, respectiv legea, și nu ordinul ministrului edictat în aplicarea acestei legi.
Așa fiind, prima instanță prin interpretarea corectă a dispozițiilor legale a apreciat temeinic că întrucât contestatorul a depus cererea de pensionare la data de 4.12.2008, înăuntrul termenului de 90 de zile de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, acesta beneficiază de un stagiu complet de cotizare de 32 ani și o vârstă standard de pensionare de 63 ani și 6 luni redusă la 55 ani și o lună, aplicabile în cazul drepturilor de pensie deschise în perioada decembrie 2008- 2010.
În consecință, constatând că hotărârea primei instanțe e legală și temeinică, pronunțată cu interpretarea corectă a dispozițiilor legale raportat la dovezile aflate la dosar, în aplicarea art. 312 alin. 1. pr. civ. Curtea va respinge recursul declarat, ca nefondat.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, va obliga recurenta să plătească intimatului cheltuieli de judecată în valoare de 600 lei, reprezentând onorariu apărător ales (fila 11 recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.4161/18.05.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-contestator.
Obligă recurenta la plata către intimat a sumei de 600 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex./24.11.2009
Jud.fond:
Președinte:Florentina DragomirJudecători:Florentina Dragomir, Adela Cosmina Bodea, Dragoș
