Recalculare pensii. Decizia 7328/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-(5680/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr. 7328/
Ședința publică din data de 10 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr. 5730 din 29 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 13219/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul-contestator, având ca obiect - obligația de a face, recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul-petent, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei secții la data de 30.11.2009, precum și faptul că recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr. 5730 din 29 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 13219/3/AS/2009, s-a admis acțiunea formulată de contestatorul și s-a dispus obligarea intimatei la emiterea unei decizii prin care să recalculeze drepturile de pensie cuvenite contestatorului, retroactiv începând cu 01.04.2006, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 ani.
Totodată, intimata a fost obligată la plata diferențelor dintre pensia cuvenită și cea încasată în perioada 01.04.2006 la zi.
În final, intimata a fost obligată la 600 lei cheltuieli de judecată către contestator.
Pârâta a declarat recurs, criticând sentința precitată, în esență, sub următoarele aspecte:
- soluția instanței este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate și al aplicării greșite a dispozițiilor legale în ce privește recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului în raport de un stagiu de cotizare de 20 ani;
- anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 locurile de muncă erau încadrate potrivit Legii nr. 3/1977 în grupe de muncă, respectiv grupa I-a de muncă și grupa a II-a de muncă, sens în care erau dispozițiile art. 14 din lege;
- Legea nr. 19/2000 a renunțat la acest sistem de clasificare a locurilor de muncă, însă conform art. 18 alin. 2 "cotele de contribuții de asigurări sociale sunt diferențiate în funcție de condițiile de muncă normale, deosebite sau speciale";
- art. 19 din aceeași lege definește categoria locurilor de muncă în condiții deosebite, dar nu le enumeră, prevăzând că acestea se stabilesc prin hotărâre de guvern;
- în sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții deosebite reprezintă acele locuri care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esențial capacitatea de muncă a asiguraților datorită gradului mare de expunere la risc;
- art. 20 stabilește în mod expres locurile de muncă în condiții speciale, care nu coincid decât în mică parte cu cele încadrate în fosta grupa I de muncă;
- potrivit normelor interne transmise de CNPAS, activitatea desfășurată în grupa I de muncă nu face obiectul "condițiilor speciale" din Legea nr. 19/2000, acestea fiind reîncadrate;
- în consecință, grupa I de muncă pe Legea nr. 3/1977 nu este asimilată de Legea nr. 19/2000 în cadrul condițiilor speciale de muncă;
- art. 43 din Legea nr. 19/2000 stabilește norme derogatorii cu privire la stagiul și vârsta de pensionare pentru cei care și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă cu condiții speciale, nu în grupa I de muncă potrivit Legii nr. 3/1977;
- de aceea, stagiul complet de cotizare de 30 ani utilizat de Casa Locală de Pensii la recalcularea drepturilor de pensie este cel corect, grupa I de muncă înscrisă în carnetul de muncă nefiind aceeași cu "condițiile speciale" prevăzute de Legea nr. 19/2000.
Prin întâmpinare, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului și obligarea la cheltuieli de judecată.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză.
Curtea, văzând disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod Procedură Civilă și apreciind că în raport de pretențiile deduse judecății, de probatoriul administrat și de normele juridice incidente, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele de fapt și de drept ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, ținând seama de conținutul dispozițiilor OUG nr. 4/2005 și nr. 1550/2004, având în vedere că intimatul-reclamant s-a pensionat sub imperiul Legii nr. 3/1977 și a lucrat o perioadă de peste 20 ani în grupa I-a de muncă, Tribunalul a procedat în mod just atunci când a obligat Casa de Pensii a Municipiului B să recalculeze drepturile de pensie ale autorului acțiunii conform OUG nr. 4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani.
O asemenea concluzie se impune, deoarece în cazul intimatului-persoană fizică sunt aplicabile, în privința determinării mărimii stagiului complet de cotizare, prevederile art. 14 din Legea nr. 3/1977 (în baza cărora el a fost pensionat) și care fac referire la persoane care au lucrat 20 ani în grupa I-a de muncă, adică exact situația intimatului-persoană fizică.
Totodată, trebuie avute în vedere și dispozițiile Deciziei nr. 40/22.09.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Secții Unite - decizie care este obligatorie pentru instanțele judecătorești române conform art. 329.proc.civ. și care este întrutotul aplicabilă în speță - prin care s-a statuat că prevederile art. 77 alin. 2 rap. la art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977-31.03.2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă (cazul intimatului-reclamant), este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977.
Așa fiind, toate susținerile recurentei în sensul că instanța de fond ar fi interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale ori că ar fi apreciat eronat probatoriul administrat în cauză, sunt nefondate și urmează a fi înlăturate.
De altfel, așa cum se observă din examinarea aserțiunilor prezentate în conținutul recursului, în cea mai mare parte a acestora nu se face nici o referire la considerentele sau dispozitivul sentinței atacate, nearătându-se în ce constă nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii atacate sau care au fost și în ce constau greșelile de judecată săvârșite de instanța de fond. Datorită caracterului lor pur formal, ele nu pot fi luate în considerare, fiind lipsite de consistență logico-juridică și neputând justifica o eventuală admitere a recursului.
În baza art. 316 Cod Procedură Civilă, se va face aplicațiunea corespunzătoare în recurs a dispozițiilor art. 274. proc. civ. urmând a se dispune obligarea recurentei la 600 lei cheltuieli de judecată către recurent, reprezentând contravaloarea onorariului achitat apărătorului ales, conform chitanței de la fila 12 dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr. 5730 din 29 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 13219/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul-contestator .
Obligă recurenta la 600 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 10.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex./21.12.2009.
Jud. fond:,.
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște