Recalculare pensii. Decizia 7387/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 5501/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7387R
Ședința publică de la 14 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florentina Dragomir
JUDECĂTOR 2: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 3: Dragoș A -
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de către recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.4961 din data de 09.06.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata, prin avocat, ce depune împuternicire avocațială nr.-/04.12.2009, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă avocatului intimatei cuvântul în combaterea recursului.
Intimata, prin avocat, solicită respingerea recursului declarat de Casa de Pensii a Municipiului, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, conform motivelor expuse în cuprinsul notelor scrise pe care le depune la dosar, cu cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4961/09.06.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București Secția a VIII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a acțiunea formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii; a obligat intimata să emită decizie și să recalculeze drepturile de pensie ale contestatoarei, prin valorificarea mențiunilor din adeverințele nr.262/28.03.2008 și 263/28.03.2008 emise de SC SA, începând cu data de 01.12.2005.
A obligat intimata la plata cheltuielilor de judecată în favoarea contestatoarei, în valoare de 900 lei.
În considerente a reținut că recurenta-contestatoare a fost pensionată începând cu data de 01.01.2000 în baza Legii nr.3/1977 prin decizia nr.-/08.02.2000 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă emisă de Casa de Pensii Sector 1
Tribunalul a reținut că, conform mențiunilor din adeverințele nr.262/28.03.2008 și nr.263/28.03.2008 emise de SC SA contestatoarea, în perioada mai 1968- 1990, obținut venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare, respectiv la salariul de bază, care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, angajatorul fiind obligat să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție conform art. 1 din Decretul nr.389/1972 asupra câștigului brut realizat al salariatului, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Deși la dosarul de pensionare pentru pensie privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, contestatoarea a depus cerere de recalculare a pensiei înregistrată la sediul Casei Locale de Pensii Sector 1 sub nr. 1643/28.03.2008, la care a anexat adeverințele nr.262/28.03.2008 și nr.263/28.03.2008 emise de SC SA, în care se evidențiază veniturile realizate de către aceasta și pentru care societatea a virat contribuțiile la bugetul statului conform legislației în vigoare, intimata, în mod nelegal, nu a procedat la recalcularea drepturilor de pensie ale acesteia cu valorificarea veniturilor obținute rezultate din înscrisurile doveditoare, constituind o încălcare a principiului contributivității prevăzut de art.2 lit. e) și art. 155 din Legea nr. 19/2000.
Având în vedere că art.78 din Legea nr. 19/2000 stipulează că: "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică," și reținând refuzul neîntemeiat de luare în calcul a unor venituri pentru care s-au virat contribuțiile de asigurări sociale, Tribunalul a admis acțiunea, a obligat intimata să emită decizie și să recalculeze drepturile de pensie ale contestatoarei, prin valorificarea mențiunilor din adeverințele nr.262/28.03.2008 și nr.263/28.03.2008 emise de SC SA, începând cu data de 01.12.2005.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că petentei i s-au recalculat drepturile de pensie ținându-se cont de toate actele depuse la dosarul de pensie, mai puțin de adeverințele 262 și 263/28.03.2008 emise de SC SA, deoarece acestea cuprindeau și venituri provenite din lucrul în acord global care nu fac obiectul OUG nr.4/03.02.2005 actualizată - privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
În acest sens, Anexa VI din OUG 4/2005 prevede în mod clar că "nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001:
- formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie sau după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale;
- alte sporuri care nu au avut caracter permanent."
Aceasta dispoziție este în concordanță cu prevederile legii-cadru în materia asigurărilor sociale de stat, determinarea punctajului mediu anual, cu ocazia operațiunii de recalculare guvernate de nr.OUG4/2005, realizându-se cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000 - actualizată.
De asemenea, referitor la această perioada în care reclamantul a obținut aceste câștiguri suplimentare, recurenta a precizat că art. 164 din Legea 19/2000 - privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare (care reia prevederile art. 10 din Legea 3/1977, modificate și completate prin art. 3 din Legea 49/1992) prevede că la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete și sporurile permanente care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor înregistrate în carnetul de muncă.
În acesta se înscriau salariile brute până la data de 1 iulie 1977, salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991, salariile brute de la data de 1 ianuarie 1991.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare.
În acest sens, potrivit dispozițiilor legale evocate aplicabile în materie, determinant pentru valorificarea veniturilor suplimentare la calculul pensiilor, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, este ca acestea să fi făcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare și să fi fost înregistrate în carnetul de muncă, până la data de 1 aprilie 1992 (data intrării în vigoare a Legii nr.49/1992), iar ulterior acestei date să fi avut caracter permanent, să fi făcut parte, de asemenea, din baza de calcul al pensiilor, să fi fost înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Or, veniturile în sistem de prime și ore suplimentare (acord global - așa cum sunt numite în sentința civila nr.5610/10.09.2008) obținute de către reclamantă nu reprezintă sporuri cu caracter permanent, ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor, reglementată de legislația în vigoare la acea dată - art.12 din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Veniturile realizate în acord global reprezintă venituri temporare, fără caracter permanent și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare (nefiind înscrise în carnetul de muncă), astfel încât nu pot fi luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie. De asemenea, art. 4 din Legea 2/1983 reglementa lucrul în "acord global":
Sistemul de retribuire asigura cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, un raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.
Forma de retribuire în acord global se extinde și se generalizează în toate unitățile economice.
Pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficiază, ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor și altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor și compensațiilor prevăzute de lege."
La calculul drepturilor de pensie, întotdeauna s-a avut în vedere respectarea principiului egalității, atât pentru persoanele care prin munca lor au depășit producția planificata, cât și pentru situația nerealizării producției planificate (în acest caz, retribuția diminuându-se) astfel că, la calculul pensiei s-a avut în vedere numai retribuția stabilită prin contractul de muncă.
În același timp, recurenta a învederat instanței că prin decizia nr.736 din 24 octombrie 2006, s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor de la pct.VI din Anexa la.OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, Curtea statuând că atribuția de a stabili condițiile de acordare a drepturilor cetățenilor la pensie, inclusiv modalitatea de calcul al cuantumului, revine în exclusivitate legiuitorului.
Prin urmare, ține de opțiunea libera a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor. Noua legislație privind sistemul public de pensii recunoaște ca stagiu de cotizare vechimea în muncă considerată utilă de legislația anterioara pentru determinarea dreptului la pensie. În mențiunea criticată pentru neconstituționalitate se precizează, în mod expres, că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor.
Sentința instanței de fond este criticabilă sub aspectul aplicării greșite a prevederilor legale în ceea ce privește recalcularea pensiei pentru limită de vârstă și a faptului că a obligat Casa Locală de Pensii Sector 1 B să emită o nouă decizie prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantei, retroactiv, începând cu data de 01.12.2005, cu luarea în considerare a tuturor veniturilor suplimentare și sporurilor atestate de adeverințele nr.262/28.03.2008 și nr.263/28.03.2008 emise de SC SA.
Pentru aceste considerente, recurenta solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, desființarea în totalitate a sentinței civile nr. 4961/09.06.2009 a Tribunalului București, Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, ca netemeinică și nelegală și, în baza dispozițiilor art. 3041din Codul d e procedură civilă, analizarea cauzei sub toate aspectele, iar prin hotărârea ce se va pronunța, respingerea cererii reclamantei adresate instanței de fond.
Cercetând recursul declarat, în limita criticilor formulate, Curtea reține că acesta este nefondat.
Astfel, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de participanții la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite, conform principiului contributivității, care cere ca la stabilirea drepturilor de pensie să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințele eliberate de unitatea la care asigurata și-a desfășurat activitatea.
În speță, s-a constatat că la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite petentei, intimata nu a valorificat sumele încasate, prevăzute în adeverințele nr.262/28.03.2008 și nr.263/28.03.2008 emise de SC SA, depuse la dosar.
Or, Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul realizat de angajat, totodată art. 1 din Decretul nr. 389/1972 dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat.
Cât privește OUG nr. 4/2005, aceasta stabilește că recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1.04.2001, se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, iar în privința formelor de retribuire în acord și premiilor acordate, în anexa 1 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, nefăcând parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare.
Se reține, de asemenea, că și art. 3 din Legea nr. 3/1977 ocrotea dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă, pe baza contractului de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege, principiul fiind reiterat și prin art. 2 din Legea nr. 19/2000, care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite.
Față de reglementările anterior enunțate, se apreciază că au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din el,dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară ar duce la nerealizarea scopului urmărit de legiuitor, respectiv ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Rezultă așadar, pe baza celor expuse, că hotărârea primei instanțe este temeinică și a fost pronunțată cu aplicarea corectă a legii, prin raportare la care recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare, în aplicarea art. 312 alin. 1. pr. civ.
Constatând culpa procesuală a recurentei pentru promovarea recursului respins ca nefondat, în aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. 1. pr. civ, o va obliga pe aceasta la plata către intimatei, a cheltuielilor de judecată în valoare de 1000 de lei, reprezentând onorariu avocat avansat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, cu sediul în B, nr. 6, sector 3 împotriva sentinței civile nr.4961 din data de 09.06.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata, cu domiciliat în B, nr.155, -. 2,.1,.38, sector 1.
Obligă recurenta să plătească intimatei cheltuieli de judecată în valoare de 1000 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A
GREFIER
Red:
Tehnored:
2 EX./16.12.2009
Jud. fond:
Președinte:Florentina DragomirJudecători:Florentina Dragomir, Nadia Raluca Ilie, Dragoș
