Recalculare pensii. Decizia 932/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6798/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 932R
Ședința publică de la 22 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 2: Dragoș Alin Călin A -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.6570 din data de 26.10.2009 pronunțate de Tribunalul București Secția a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimata, având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata, prin avocat I, cu împuternicire avocațială nr.-/13.01.2010, aflată la fila 14 dosar, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură, s-a depus la dosar la data de 09.02.2009, de către intimata, prin avocat, întâmpinare în dublu exemplar, la care a atașat împuternicirea avocațială și dovada cheltuielilor de judecată.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă intimatei, prin avocat, cuvântul în combaterea recursului.
Intimata, prin avocat solicită respingerea recursului declarat de Casa de Pensii a Municipiului, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, conform motivelor expuse în cuprinsul întâmpinării, iar recurenta Casa de Pensii a Municipiului B să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei, conform chitanței nr.278/01.02.2010, aflată la fila 12 dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6570/26.10.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului
A obligat intimata la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei care să ia în considerare veniturile atestate de adeverința nr. 2589 din 15.04.2009 emisă de Institutul Național al SA începând cu 01.05.2006.
A obligat intimata la plata diferențelor dintre pensia cuvenită și cea încasată începând cu data de 01.05.2006 la zi; a obligat intimata la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În considerente a reținut că, așa cum rezultă din adeverința nr. 2589/15.04.2009 emisă de SC SA, în perioada 1970 - 1990, reclamanta a realizat venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare care au avut caracter permanent și care au constituit bază de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale lunare.
Deși a solicitat valorificarea acestei adeverințe, prin cererea din 23.04.2009, pârâta a respins respectiva cerere pentru motivele ce au fost prezentate în cuprinsul întâmpinării.
Într-adevăr, potrivit OUG nr. 4/2005, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Aceasta mențiune a actului normativ amintit nu trebuie însă interpretată restrictiv, ci dimpotrivă, dacă se au în vedere celelalte reglementari în materie, se ajunge la concluzia corectă că aceasta nu își găsește aplicabilitatea în toate situațiile în care s-a practicat retribuirea în acord global.
Se observă în primul rând că noțiunile cheie ale normei sunt " punctajul mediu anual" și "baza de calcul a pensiilor" cu privire la care atât Legea nr. 19/2000, cât și normele metodologice de aplicare a acesteia cuprind explicații ample.
Potrivit art. 77 și 78 din Legea nr. 19/2000, punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.
Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună, care se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile sau, după caz, a venitului lunar asigurat care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă comunicat de
Instanța a arătat că, în adeverința nr.2589/15.04.2009 eliberată după toate exigențele OUG nr. 4/2005 se specifica aspectul că în perioada în care reclamanta a fost salariată respectivei instituții s-au achitat lunar cotele de CAS.
În aceste condiții, nu ar putea exista niciun argument pertinent pentru care sumele primite în acord global și pentru care s-au virat contribuțiile legale obligatorii să nu fie avute în vedere la calcularea pensiei, baza de calcul constituind-o tocmai contribuțiile de asigurări sociale plătite.
În consecință, și drepturile de asigurări sociale trebuie să fie corespunzătoare, neputându-se accepta ideea că obligațiile persoanelor de a participa la sistemul public nu au drepturi de asigurări sociale corelative congruente.
Întrucât refuzul Casei de Pensii este inechitabilă și profund prejudiciabilă pentru reclamantă, lipsind-o de drepturi stabilite prin lege, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâta la recalcularea pensiei cu luarea în considerare a adeverinței retroactiv, începând cu data de 01.05.2006, așa cum reclamanta a solicitat, în limita termenului general de prescripție.
De asemenea, văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, pârâta a fost obligată să-i plătească reclamantei cheltuieli de judecată în valoare de 1000 de lei, constând în onorariu de avocat dovedite prin chitanțele aflate la filele 28 și 29 ale dosarului.
În consecință, instanța a admis în parte acțiunea, numai referitor la celelalte venituri la care se referă adeverințele depuse la dosar.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a - VII -a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În fapt, reclamanta își manifestă nemulțumirea față de neincluderea în calculul a drepturilor de pensie, a veniturilor realizate în acord global din adeverința nr. 2589/15.04.2009 emisă de SC SA.
Pentru o înțelegere mai exacta a punctului de vedere al Casei de Pensii a Municipiului B, aduce la cunoștința instanței prevederile art. 4 si 5 din Legea nr.2/1983 care reglementa lucrul în "acord global".
Pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficiază, ca parte variabila a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor și a altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor și a compensațiilor prevăzute de lege.
Acesta este motivul avut în vedere de către legiuitor când nu a încadrat veniturile suplimentare obținute în sistem de acord global în categoria sporurilor cu caracter permanent.
Hotărârea pronunțată de către instanța de fond a fost dată cu încălcarea legii (art. 304 pct. 9. pr. civ.), astfel, raportând considerentele sentinței civile recurate la prevederile Legii nr. 19/2000, s-au constatat următoarele:
Instanța de fond nu a respectat principiul solidarității sociale și principiul obligativității, ambele statuate de art. 2 lit. c) din Legea 19/2000.
Potrivit art. 2, "sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază:
c) principiul solidarității sociale, conform căruia participanții la sistemul public își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;
d) principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor."
În motivarea hotărârii judecătorești, instanța de fond acordă reclamantului dreptul de a i se recalcula cuantumul pensiei, cu luarea în considerare a acordului global. Astfel cum prevede în mod imperativ art. 26 din Legea 19/2000, contribuția de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând participarea salariaților la profit, premii și alte drepturi exceptate prin legi speciale.
Potrivit art. 26, contribuția de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând:
a) prestații de asigurări sociale care se suportă din fondurile angajatorului și care se plătesc direct de acesta, potrivit prezentei legi;
b)drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul încetării raporturilor de muncă, încetării raporturilor de serviciu, încetării mandatului sau a calității de membru cooperator, altele decât cele acordate, potrivit legii, pentru perioada de preaviz;
c) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer, precum și drepturile de autor;
d) sumele reprezentând participarea salariaților la profit;
e) premii și alte drepturi exceptate prin legi speciale.
Sumele asupra cărora nu se datorează contribuția de asigurări sociale, prevăzute la alin. 1 lit. b), e), nu se iau în considerare la stabilirea cuantumului prestațiilor de asigurări sociale.
Sporurile cu caracter permanent care se au în vedere la calcularea drepturilor de pensie sunt cele prevăzute de Legea 49/1992 și OUG nr. 4/2005.
Potrivit punctului VI din anexa OUG nr. 4/2005, nu fac parte din sporurile cu caracter permanent prevăzute de normele în vigoare, veniturile realizate în acord global de către contestatoare.
Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001:
1) formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regim ori după timp, pe bază de tarif sau cote procentuale;
2) participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice;
3) premiile anuale și primele acordate în cursul anului pentru realizări deosebite,
4) recompensele cu caracter limitativ, acordate personalului din unele sectoare de activitate;
5) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizații de delegare, detașare și transfer;
6) drepturile de autor;
7) drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă,
8) al 13-lea salariu;
9) alte sporuri care nu au un caracter permanent.
Prin sentința civilă nr. 6570/26.10.2009, instanța de fond a obligat Casa de Pensii a Municipiului B să emită o nouă decizie de pensie prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă, retroactiv, cu începere din data de 01.05.2006, cu luarea în considerare a adeverinței nr. 2589/15.04.2009 emise de SC SA.
Asupra acestui fapt s-a pronunțat Curtea Constituțională prin decizia nr. 736/24.10.2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct. VI din Anexa la OUG nr. 4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Astfel, se reține că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de participanții la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite, conform principiului contributivității, care cere ca la stabilirea drepturilor de pensie să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverința eliberată de unitatea la care asigurata și-a desfășurat activitatea.
În speță, s-a constatat că la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite petentei, intimata nu a valorificat sumele încasate, prevăzute în adeverința depusă la dosar.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul realizat de angajat, totodată art. 1 din Decretul nr. 389/1972 dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat.
Cât privește OUG nr. 4/2005, aceasta stabilește că recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1.04.2001, se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, iar în privința formelor de retribuire în acord și premiilor acordate, în anexa 1 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, nefăcând parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare.
Or, veniturile suplimentare obținute de petentă au avut caracter permanent, fiind incluse în câștigul brut realizat, față de care s-a reținut și virat contribuția de asigurări sociale, astfel că trebuie avute în vedere la recalcularea pensiei.
Se reține, de asemenea, că și art. 3 din Legea nr. 3/1977 ocrotea dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă, pe baza contractului de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege, principiul fiind reiterat și prin art. 2 din Legea nr. 19/2000, care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite.
Față de reglementările anterior enunțate, se apreciază că au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din el, dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară ar duce la nerealizarea scopului urmărit de legiuitor, respectiv ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Prin urmare, în mod legal și temeinic, prima instanță a stabilit că și veniturile suplimentare menționate în adeverința depusă la dosar trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, astfel că recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit art.312 alin. 1 Cod procedură civilă.
Constatând culpa procesuală a recurentei pentru promovarea recursului respins ca nefondat, în aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. 1. pr. civ, o va obliga pe aceasta la plata către intimată, a cheltuielilor de judecată în valoare de 500 de lei, reprezentând onorariu avocat avansat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNCIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.6570/26.10.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-contestatoare .
Obligă recurenta la plata sumei de 500 lei către intimată, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER
Red:
Tehnored:
2 EX./23.02.2010
Jud. fond:
Președinte:Nadia Raluca IlieJudecători:Nadia Raluca Ilie, Dragoș Alin Călin