Recalculare pensii. Decizia 929/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6466/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 929R
Ședința publică de la 22 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 2: Dragoș Alin Călin A -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.6180 din data de 13.10.2009 pronunțate de Tribunalul București Secția a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă. De asemenea, prin serviciul registratură, s-a depus la dosar la data de 16.02.2010, de către intimatul, prin avocat, întâmpinare, într-un singur exemplar, la care a atașat împuternicirea avocațială nr.09/2010.
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
După reținerea cauzei în pronunțare, se prezintă pentru intimatul, avocat, ce solicită respingerea recursului formulat de Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat, și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate și obligarea recurentei Casa de Pensii a Municipiului B la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 150 lei, în baza chitanței nr.22/21.02.2010 și a facturii 80/21.02.2010, pe care o depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6180/13.10.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea precizată formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului
A obligat intimata să emită decizie și să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului, prin valorificarea veniturilor suplimentare evidențiate în adeverința nr. 380/20.11.2008 emisă de SC SA și a celor evidențiate în adeverința nr. 2109/26.01.2009 emisă de SC SA, începând cu 28.01.2006.
A obligat intimata la plata cheltuielilor de judecată efectuate de contestator, în valoare de 250 lei, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței de la dosar.
În considerente a reținut că recurentul-contestator a fost pensionat începând cu data de 01.08.1997 în baza Legii nr.3/1977 prin decizia nr. -/1997 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă.
Prin decizia nr. -/29.06.2006 privind recalcularea pensiei din sistemul public emisă de Casa Locală de Pensii Sector 3, drepturile de pensie ale contestatorului au fost recalculate în baza OUG nr. 4/2005 începând cu data de 01.12.2005, reținându-se un punctaj mediu anual de 2,92708 puncte și un cuantum al drepturilor de pensie de 866 lei.
Tribunalul a reținut că în conformitate cu mențiunile din adeverința nr. 380/20.11.2008 emisă de SC SA și a celor evidențiate în adeverința nr. 2109/26.01.2009 emisă de SC SA, contestatorul a obținut venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare, respectiv la salariul de bază,care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, angajatorul fiind obligat să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție conform art.1 din Decretul nr.389/1972 asupra câștigului brut realizat al salariatului, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Deși la dosarul de pensionare pentru pensie privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, contestatorul a depus cerere de recalculare a pensiei înregistrată la sediul Casei Locale de Pensii Sector 3 sub nr.-/28.01.2009, la care a anexat adeverința nr. 380/20.11.2008 emisă de SC SA și adeverința nr. 2109/26.01.2009 emisă de SC SA, în care se evidențiază veniturile realizate de către acesta și pentru care societatea a virat contribuțiile la bugetul statului conform legislației în vigoare, intimata în mod nelegal, nu a procedat la recalcularea drepturilor de pensie ale acestuia cu valorificarea veniturilor obținute, rezultate din înscrisurile doveditoare, constituind o încălcare a principiului contributivității prevăzut de art.2 lit. e) și art.155 din Legea nr.19/2000.
Mai mult, prin răspunsul intimatei - Casa de Pensii Sector 3 răspuns contestatorului în sensul că, în mod legal, cererea de recalculare nu poate fi luată în considerare motivat de faptul că, în conformitate cu OUG nr.4/2005, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Având în vedere că art.78 din Legea nr. 19/2000 stipulează că: "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică", și reținând refuzul neîntemeiat de luare în calcul a unor venituri pentru care s-au virat contribuțiile de asigurări sociale, Tribunalul admis acțiunea, a obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului prin valorificarea veniturilor suplimentare evidențiate în adeverința nr. 380/20.11.2008 emisă de SC SA și a celor evidențiate în adeverința nr. 2109/26.01.2009 emisă de SC SA, începând cu 28.01.2006 (3 ani în urmă de la data depunerii cererii de recalculare la intimată 28.01.2009).
În baza 274. pr. civ. instanța a obligat intimata la plata cheltuielilor de judecată efectuate de contestator, în valoare de 250 lei, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței de la dosar.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești (art. 304 pct. 4. pr. civilă), sentința civilă fiind dată cu încălcarea legii (art. 304 pct. 9. pr. civilă).
Motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 4. pr. civ. are în vedere depășirea de către judecători a atribuțiilor conferite prin lege, incursiunea acestora în domeniul altor puteri constituite, în dauna ordinii constituționale și a interesului public.
Tribunalul Bucureștia reținut în considerentele sentinței civile recurate că în mod greșit Casa Locală de Pensii Sector 2 nu a luat în considerare sporurile menționate în adeverința depusă și a apreciat că această soluție ar reprezenta o încălcare a principiului contributivității statuat în art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
În privința veniturilor obținute de cu titlu de "prime și sporuri de acord", conform adeverinței, a învederat instanței de recurs următoarele:
Normele generale se caracterizează prin aceea că au sfera cea mai largă de aplicabilitate într-un domeniu sau într-o ramură de drept. În domeniul drepturilor de asigurări sociale, Legea nr. 19/2000 reprezintă dreptul comun.
Normele speciale sunt aplicabile unei sfere restrânse de relații, ele derogând de la dreptul comun (specialia generalibus derogant). Actele normative referitoare la sporuri sunt, în domeniul drepturilor de asigurări sociale, norme cu caracter special.
Dat fiind faptul că normele speciale sunt derogatorii, în
procesul aplicării lor ele cunosc un regim restrictiv, fiind de strictă
interpretare.
Întrucât potrivit nr.OUG 4/2005, aprobată prin Legea nr. 8/2005, normă juridică ce are caracter special, nu sunt luate în calcul stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire care nu au avut caracter permanent, obligarea recurentei la emiterea unei decizii cu luarea în calcul a veniturilor menționate în adeverințe este netemeinică și nelegală.
În concluzie, instanța de fond a încălcat principiul juridic conform căruia norma juridică specială deroga de la cea cu caracter general și se aplică cu întâietate.
Având în vedere cele arătate mai sus, recurenta solicită admiterea prezentul recurs astfel cum a fost formulat, reținerea cauzei spre rejudecare și, prin decizia civilă ce se va pronunța, casarea în tot a sentinței civile nr. 6.180/13.10.2009 pronunțate de Tribunalul București în dosarul nr-, iar pe fondul cauzei, respingerea ca netemeinică și nelegală a acțiunii formulate de.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Astfel, cât privește motivele circumscrise temeiului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9. pr. civ, Curtea reține, în acord cu statuările primei instanțe, că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de participanții la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite, conform principiului contributivității, care cere ca la stabilirea drepturilor de pensie să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințele eliberate de unitatea la care asiguratul și-a desfășurat activitatea.
În speță, s-a constatat că la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite petentului, intimata nu a valorificat sumele încasate, prevăzute în adeverințele depuse la dosar.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul realizat de angajat, totodată art. 1 din Decretul nr. 389/1972, dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat.
Cât privește OUG nr. 4/2005, aceasta stabilește că recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1.04.2001, se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, iar în privința formelor de retribuire în acord și premiilor acordate, în anexa 1 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, nefăcând parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare.
Or, veniturile suplimentare obținute de petent au avut caracter de continuitate, fiind incluse în câștigul brut realizat, față de care s-a reținut și virat contribuția de asigurări sociale, astfel că trebuie avute în vedere la recalcularea pensiei.
Se reține, de asemenea, că și art. 3 din Legea nr. 3/1977 ocrotea dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă, pe baza contractului de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege, principiul fiind reiterat și prin art. 2 din Legea nr. 19/2000, care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite.
Față de reglementările anterior enunțate, se apreciază că au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din el, dar nu-l respectă, pentru ca soluția contrară ar duce la nerealizarea scopului urmărit de legiuitor, respectiv ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Prin urmare, în mod legal și temeinic, prima instanță a stabilit că și veniturile suplimentare menționate în adeverințele depuse la dosar trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, astfel că recursul este nefondat și va fi respins ca atare, în aplicarea art. 312 alin. 1. pr. civ.
Constatând culpa procesuală a recurentei pentru promovarea recursului respins ca nefondat, în aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, o va obliga pe aceasta la plata către intimat, a cheltuielilor de judecată în valoare de 150 de lei, reprezentând onorariu avocat avansat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.6180 din data de 13.10.2009, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
Obligă recurenta la plata sumei de 150 lei către intimat, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER
Red:
Tehnored:
2 EX./23.02.2010
Jud. fond:
Președinte:Nadia Raluca IlieJudecători:Nadia Raluca Ilie, Dragoș Alin Călin
