Recalculare pensii. Decizia 954/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(7241/2008)
DECIZIA CIVILĂ NR. 954/
Ședința publică de la 17.02.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Ilie
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.4584/03.06.2008 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.8323/3/AS/2008 în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-reclamant, personal, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimatul-reclamantul a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 16.01.2009, după care,
Președintele completului procedează la verificarea identității intimatului-reclamant, care prezintă CI, datele fiind consemnate în caietul de ședință.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatul-reclamant, personal, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii, ca legală și temeinică.
În temeiul art.150 Cod procedură civilă, Curtea declară închise dezbaterile.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4584/03.06.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu Casa de Pensii a Municipiului
A fost obligată pârâta să recalculeze pensia reclamantului, în temeiul OUG nr. 4/2005, urmând ca la stabilirea drepturilor cuvenite acestuia începând 01.12.2005 să ia în considerare veniturile evidențiate în adeverința nr.596/28.08.2007 eliberată de SA.
În considerente a reținut că dreptul reclamantului la pensie pentru limită de vârstă s-a deschis la data de 01.02.1997 în temeiul Legii nr. 3/1977.
Fiind pensionat anterior datei de 01.04.2001, reclamantul a beneficiat de prevederile OUG nr. 4/2005 drepturile sale de pensie fiind recalculate începând cu data de 01.12.2005 în raport de prevederile Legii nr. 19/2000, respectiv prin calcularea punctajelor anuale pentru întregul stagiu de cotizare.
În procesul de recalculare, prin decizia emisă la 31.08.2005, s-a stabilit că reclamantului i se cuvenea un punctaj de 2,85391 puncte, mai mare decât cel aflat în plată la momentul recalculării.
La cererea de recalculare în raport de veniturile suplimentare depuse de reclamant la 27.09.2007 sub nr. -, pârâta i-a dat reclamantului un răspuns negativ, în care arată că veniturile realizate în sistemul de retribuire în acord global nu au caracterul de sporuri permanente în înțelesul Legii nr. 19/2000 cu modificările și completările ulterioare și, prin urmare, nu fac parte din baza de calcul avută în vedere la stabilirea pensiei, iar OUG nr. 4/2005 interzice expres valorificarea acordului.
Tribunalul a reținut că retribuirea în acord global și prin plata de prime sau alte venituri suplimentare presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce înseamnă că lunar, aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurări sociale de sta, se dispune ca angajatorii să verse la bugetul de asigurări sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Potrivit OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2001, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Art.4 alin. 2 și 3 precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor, sunt enunțate în anexele ordonanței și că acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințele întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord, se menționează în anexa 1 Ordonanței că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
S-a mai reținut de către Tribunal că potrivit art. 3 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, dreptul comun în materie în perioada în care reclamantul și-a desfășurat activitatea și i s-a deschis drepturile de pensie, dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășurau activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege.
Acest principiu este reiterat de Legea nr.19/2000 prin art. 2, care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
S-a apreciat de către Tribunal că în speță au aplicabilitate aceste dispoziții legale cu valoare de principiu, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității, cu consecința că, pe de o parte, nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte s-ar crea o discriminare între persoanele ce au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat.
Prin urmare, pârâta trebuie să respecte acest principiu de bază al organizării și funcționării sistemului public (formele de retribuire prin acord și prin plata de prime, într-adevăr, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă, conform reglementărilor aceluiași act normativ, dreptul de pensie este recunoscut pentru cei care plătesc asigurări sociale, ori, acestea se stabileau în raport cu câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar, în considerarea prevederilor legale și a adeverințelor eliberate de fostul angajator al reclamantei, care certifică plata contribuției de asigurări sociale în raport de veniturile realizate de salariat).
Având în vedere cele expuse și dispozițiile art. 87 și art. 155 din Legea nr. 19/2000, Tribunalul a obligat pârâta să recalculeze pensia reclamantului, în temeiul OUG nr. 4/2005, urmând ca la stabilirea drepturilor cuvenite acestuia, începând 01.12.2005, să ia în considerare veniturile evidențiate în adeverința nr.596/28.08.2007 eliberată de SA.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că pârâta a fost obligată să recalculeze pensia reclamantului, în temeiul OUG nr. 4/2005, urmând ca la stabilirea drepturilor cuvenite acestuia, începând 01.12.2005, să ia în considerare veniturile evidențiate în adeverința nr.596/28.08.2007 eliberată de SA, în temeiul art. 2, lit. e) din Legea nr. 19/2000.
A solicitat să se pronunțe o decizie civilă prin care să se dispună:
- admiterea prezentului recurs;
- casarea în totalitate a sentinței pronunțate de către instanța de fond, conform art. 304 pct. 4 și 9 precum și art. 3041. pr. civ. coroborate cu dispozițiile art. 312 alin. 3 teza a II a pr. civilă;
- rejudecarea în fond a cauzei și respingerea în tot a acțiunii contestatorului.
A arătat că prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești (art. 304 pct. 4. pr. civilă), sentința civilă fiind dată cu încălcarea legii (art. 304 pct. 9. pr. civilă).
Motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 4. pr. civ. are în vedere depășirea de către judecători a atribuțiilor conferite prin lege, incursiunea acestora în domeniul altor puteri constituite, în dauna ordinii constituționale și a interesului public.
Tribunalul Bucureștia reținut în considerentele sentinței civile recurate că în mod greșit Casa Locală de Pensii Sector 2 nu a luat în considerare sporurile menționate în adeverinț depusă și a apreciat că această soluție ar reprezenta o încălcare a principiului contributivității statuat în art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
În privința veniturilor obținute de cu titlu de "prime și sporuri de acord", conform adeverinței, a învederat instanței de recurs următoarele:
Normele generale se caracterizează prin aceea că au sfera cea mai largă de aplicabilitate într-un domeniu sau într-o ramură de drept. În domeniul drepturilor de asigurări sociale, Legea nr. 19/2000 reprezintă dreptul comun.
Normele speciale sunt aplicabile unei sfere restrânse de relații, ele derogând de la dreptul comun.
Actele normative referitoare la sporuri sunt, în domeniul drepturilor de asigurări sociale, norme cu caracter special.
Întrucât normele speciale sunt derogatorii, în procesul aplicării lor, ele cunosc un regim restrictiv, fiind de strictă interpretare.
Având în vedere că potrivit OUG nr. 4/2005 (aprobată prin Legea nr. 78/2005), normă juridică ce are caracter special, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, formele de retribuire care nu au avut caracter permanent, obligarea Casei de Pensii la emiterea unei decizii cu luarea în calcul a sporurilor menționate în adeverință, este netemeinică și nelegală.
S-a solicitat admiterea prezentului recurs astfel cum a fost formulat, reținerea cauzei spre rejudecare, și prin decizia civilă ce se va pronunța, casarea în tot a sentinței civile dată de Tribunalul București și respingerea ca neîntemeiată și nelegală a acțiunii, în condițiile art. 242 alin. 2. pr. civ.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Astfel, Curtea reține, în acord cu statuările primei instanțe, că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de participanții la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite, conform principiului contributivității, care cere ca la stabilirea drepturilor de pensie să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverința eliberată de unitatea la care ul
În speță, s-a constatat că la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite petentului, intimata nu a valorificat sumele încasate, prevăzute în adeverința depusă la dosar.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul realizat de angajat, totodată art. 1 din Decretul nr. 389/1972 dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat.
Cât privește OUG nr. 4/2005, aceasta stabilește că recalcularea
pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1.04.2001, se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, iar în privința formelor de retribuire în acord și premiilor acordate, în anexa 1 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, nefăcând parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare.
Or, veniturile suplimentare obținute de petent au avut caracter de continuitate, fiind incluse în câștigul brut realizat, față de care s-a reținut și virat contribuția de asigurări sociale, astfel că trebuie avute în vedere la recalcularea pensiei.
Se reține, de asemenea, că și art. 3 din Legea nr. 3/1977 ocrotea dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă, pe baza contractului de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege, principiul fiind reiterat și prin art. 2 din Legea nr. 19/2000, care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite.
Față de reglementările anterior enunțate, se apreciază că au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din el, dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară ar duce la nerealizarea scopului urmărit de legiuitor, respectiv ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Prin urmare, în mod legal și temeinic, prima instanță a stabilit că și veniturile suplimentare menționate în adeverința depusă la dosar trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, astfel că recursul este nefondat și va fi respins ca atare, în aplicarea art. 312 alin. 1. pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.4584 din data de 03.06.2008, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.02. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER
Red:
Tehnored:
2 EX./18.02.2009
Jud. fond: /
Președinte:Bodea Adela CosminaJudecători:Bodea Adela Cosmina, Petre Magdalena, Ilie
