Obligație de a face. Decizia 955/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr- (6793/2008)

DECIZIA CIVILĂ NR. 955/

Ședința publică de la 17.02.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Bodea Adela Cosmina

JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena

JUDECĂTOR 3: Ilie

GREFIER

Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr.4478/28.05.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.8506/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant și intimatul-pârât Inspectoratul General al Poliției Române.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-pârât, prin consilier juridic care depune la dosar delegație de reprezentare, intimatul-reclamant personal și intimatul-pârât, prin consilier juridic care depune la dosar delegație de reprezentare.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 13.02.2009, după care,

Președintele completului procedează la verificarea identității intimatului-reclamant care prezintă CI, datele fiind consemnate în caietul de ședință, după care:

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Recurentul-pârât, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Intimatul-reclamant, personal, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii ca legală și temeinică.

Intimatul-pârât, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului și respingerea cererii, ca neîntemeiată. Solicită să se constate că nu se află nicio eroare în dosarul de pensie.

În temeiul art.150 Cod procedură civilă, Curtea declară închise dezbaterile.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 10.05.2007 pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul General al Poliției Române, solicitând să se constate ca activitatea pe care a desfășurat-o în perioada 23.08.1979-30.04.2004 se încadrează în grupa I de muncă, iar pârâții să fie obligați să elibereze documentele necesare în vederea recalculării vechimii în muncă și a drepturilor de pensie.

Prin cererea formulată la 21.04.2008, reclamantul a precizat că pretențiile sale au rămas fără obiect deoarece, urmare adoptării Legii nr. 90/2007, i s-a eliberat adeverința nr. -/2008 prin care s-a atestat că a desfășurat activități în condiții speciale (grupa I de muncă), fiindu-i recalculate drepturile de pensie prin decizia nr. -/18.02.2008. Solicită însă, în temeiul art. II din Legea nr. 90/2007, acordarea drepturilor de pensie recalculate pentru perioada 01.01.2005-31.12.2007.

Prin sentința civilă nr.4478/28.05.2008, Tribunalul Bucureștia admis acțiunea formulată de reclamantul, astfel cum a fost modificată, și a obligat pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul General al Poliției Române la plata către reclamant a sumelor reprezentând diferența dintre pensia cuvenită prin luarea în considerare a unei perioade de 24 ani, 5 luni și 22 zile ca fiind lucrată în condiții speciale de muncă și pensia efectiv încasată de acesta, pe perioada 01.01.2005-31.12.2007.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamantul a beneficiat de pensie militară de serviciu anticipată, de la data de 01.05.2004, astfel cum rezultă din decizia nr.-/10.06.2004. Prin aceasta decizie nu i-a fost reținută întreaga perioadă de activitate desfășurată în condiții speciale de muncă, iar reclamantul a formulat prezenta acțiune în instanța. Pe parcursul cercetării judecătorești -Directia Management Resurse Umane a emis adeverința nr.-/09.01.2008, prin care s-a recunoscut reclamantului o perioada de 24 ani, 5 luni și 22 zile ca fiind lucrată în condiții speciale de muncă.

Pe baza acestei adeverințe, Casa de pensii din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative a emis decizia nr.-/18.02.2008 prin care a stabilit cuantumul pensiei cuvenite reclamantului, luând în considerare întreaga perioadă de activitate desfășurată de acesta în grupa I de muncă, atestată de adeverința eliberată la data de 09.01.2008.

Drepturile stabilite prin această decizie au fost acordate, însă, de la data de 01.01.2008, iar drepturile inițiale de pensie ale reclamantului s-au născut la data de 01.05.2004.

S-a apreciat că drepturile de pensie recalculate, prin luarea în considerare a întregii perioade de activitate desfășurate în condiții speciale de muncă, se cuvin reclamantului nu de la data de întâi a lunii următoare celei în care noua adeverință a ajuns la dosarele de pensionare, conform art.52 alin.1 lit.b din Legea nr.179/2004, ci de la data înscrierii la pensie, în limita termenului general de prescripție de 3 ani.

În acest sens, în cauză sunt incidente dispozițiile art.55 alin.1 din Legea nr.179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, conform cărora "în cazul în care casa de pensii constată unele erori în stabilirea și plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile și modificările corespunzătoare, conform dispozițiilor legale."

Ori, tribunalul a considerat că există o astfel de eroare în privința drepturilor reclamantului care justifică revizuirea drepturilor de la data nașterii lor. Adeverința eliberată de nu trebuie considerată ca fiind un înscris nou care să justifice acordarea drepturilor începând cu data de întâi a lunii următoare, ci un înscris care corectează eroarea din dosarul de pensionare, săvârșită chiar de către pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, prin direcțiile subordonate, și pentru care trebuie să răspundă.

În măsura în care competența de eliberare a unor astfel de adeverințe ar fi revenit altei entități, fără legătura cu, atunci ar fi fost aplicabile prevederile art.52 alin.1 lit.b din Legea nr.179/2004, întrucât, din perspectiva pârâtului, aceste acte ar fi fost cu totul inedite. Dar eroarea cu privire la încadrarea activității desfășurate de reclamant în grupa I de muncă aparține chiar pârâtului, în a cărui subordine se află, precum și însuși emitentului adeverinței, și anume Inspectoratul General al Poliției Române.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs la data de 01.08.2008 pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, la data de 26.08.2008, sub nr-.

Prin motivele de recurs întemeiate în drept pe dispozițiile art.3041pr.civ. recurentul-pârât a criticat sentința tribunalului pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.

Susține recurentul că nu există nici o eroare în cauză deoarece dosarul de pensionare al reclamantului a fost completat cu un document de natură să modifice încadrarea activității în condiții speciale de muncă, document emis de altă structură care poartă întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise în dosarul de pensie.

Deoarece legea atribuie competența și răspunderea cu privire la întocmirea dosarului de pensie unității din care a făcut parte beneficiarul acesteia, Casa de Pensii a Ministerului Internelor și Reformei Administrative (Ministerul Administrației și Internelor), a respectat întrutotul legea și a luat în considerare datele atestate prin adeverință, acordând pensia revizuită de la data de 01.01.2008. În acest sens se invocă și dispozițiile Legii nr.90/2007.

Prin întâmpinarea formulată la data de 13.02.2009, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului.

Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele după cum dispune art.3041pr.civ. Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:

Deși recurentul-pârât invocă în recurs dispozițiile art.3041pr.civ. în realitate se critică hotărârea instanței de fond pentru aplicarea greșită a dispozițiilor legale vizând recalcularea drepturilor de pensie militară cu valorificarea condițiilor speciale de muncă, respectiv a normelor Legii nr.164/2001 republicată și Legii nr.90/2007.

Curtea va analiza așadar recursul din perspectiva art.304 pct.9 pr.civ. motivul de recurs vizând interpretarea și aplicarea greșită a legii de către instanța de fond.

În esență, recurentul susține că drepturile de pensie cuvenite intimatului-reclamant trebuie recalculate începând cu data de 01.01.2008, prin valorificarea mențiunilor din adeverința nr.-/09.01.2008 emisă de, prin efectul Legii nr.90/2007, care permite încadrarea activității desfășurată de cadrele militare în activitate și respectiv pensionar în condiții deosebite de muncă.

În cauză, însă, acest raționament nu se aplică. Sunt de notat dispozițiile art. II din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, potrivit cărora drepturile de pensie recalculate conform art. 9 alin. 5 din Legea nr. 164/2001, cu modificările și completările ulterioare, (adică prin considerarea activității ca fiind desfășurată în condiții speciale) se acordă și se plătesc de la data intrării în vigoare a acestei legi, 01.01.2008, în termenul legal de prescripție.

Prin urmare, legea de modificare a Legii nr. 164/2001 permite plata drepturilor de pensie militară recalculate pentru un termen de prescripție general de 3 ani, adică începând cu data de 01.01.2005.

Urmează așadar a se constata legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de instanța de fond, iar în temeiul art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr.4478/28.05.2008 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.8506/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant și intimatul-pârât Inspectoratul General al Poliției Române.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 17.02.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.

Dact. /2 ex.

13.03.2009

Jud. fond:;

Președinte:Bodea Adela Cosmina
Judecători:Bodea Adela Cosmina, Petre Magdalena, Ilie

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 955/2009. Curtea de Apel Bucuresti