Recalculare pensii. Decizia 959/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI
SECȚIA A VII-A CIVIL ȘI PENTRU CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
Dosar nr-
(Nr. dosar în format vechi 6674/2009)
DECIZIA CIVIL NR. 959R
Ședința public de la 23 februarie 2010
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Zeca
JUDECTOR - - -
JUDECTOR - - -
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea recursului formulat de pârâta CASA JUDEȚEAN DE PENSII împotriva sentinței civile nr.1208F/20.10.2010 pronunțate de Tribunalul Ialomița - Secția Civil, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal fcut în ședinț public nu au rspuns prțile.
Procedura de citare legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, învederându-se c recurenta a solicitat prin cererea de recurs judecata cauzei în lips, potrivit prevederilor art. 242 Cod procedur civil, precum și faptul c intimatul a formulat întâmpinare prin care solicit respingerea recursului și judecata în lips, înregistrat la data de 14.01.2010 și completare a acestei, înregistrat la data de 15.02.2010, dup care:
Curtea constat cauza în stare de judecat și în baza art. 150 Cod procedur civil o reține în pronunțare.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCURE ȘTI - Secția a VII-a Civil și pentru cauze privind Conflicte de Munc și Asigurri Sociale, recurenta Casa Județean de Pensii Iac riticat sentința civil nr.1208/F/20.10.2009 pronunțat de Tribunalul Ialomița - Secția Civil în dosarul nr-, susținând c hotrârea pronunțat a fost dat cu aplicarea greșit și înclcarea legii, fiind ignorate dispozițiile OUG nr.4/2005, sumele corespunztoare orelor sau timpului de munc suplimentar neavând un caracter permanent în accepțiunea actului normativ mai sus amintit.
Recurenta a susținut de asemenea c instanța de fond a ignorat tardivitatea cererii de chemare în judecat faț de dispozițiile art.87 alin.1 din Legea nr.19/2000 și a interpretat greșit actul juridic dedus judecții.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile Legii nr.19/2000, HG nr.1550/2004, OUG nr.4/2005, art.166 Cod pr.civil și Decizia nr.867/16.06.2007 a Curții Constituționale a României.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Asupra acestuia, Curtea reține urmtoarele:
Actul juridic dedus judecții este reprezentat de relațiile sociale izvorâte din aplicarea normelor juridice raportat la drepturile de asigurri sociale, respectiv dreptul la pensie.
Prin hotrârea pronunțat, instanța de fond nu a dat o alt calificare juridic, relațiilor sociale pe care le-a analizat prin prisma normelor juridice ce reglementeaz dreptul la pensie.
Pe cale de consecinț, în speț nu poate fi vorba despre o interpretare greșit a actului juridic dedus judecții, ci despre o interpretare pe care recurenta o consider lipsit de temei legal, apreciere pe care Curtea o înltur ca neîntemeiat în considerarea urmtoarelor argumente.
Atât timp cât Legea nr.19/2000 confer principiului contributivitții o semnificație de principiu de baz în organizarea sistemului public de pensii, este firesc ca aceast norm juridic s fie avut în vedere și în cazul reglementrilor speciale care privesc modalitatea de calcul a acestor pensii prin luarea în considerare a unor venituri realizate de salariați.
Chiar dac OUG nr.4/2005 nu enumer veniturile realizate în acord global, primele și alte drepturi suplimentare printre categoriile de venituri ce urmeaz a fi luate în considerare la calculul pensiei pentru limit de vârst, aceast omisiune a actului normativ în cauz, este acoperit prin reglementarea expres din legea general a pensiilor, respectiv art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, a principiului contributivitții.
Înscrierea acestui principiu ca un element fundamental în constituirea fondurilor pentru plata pensiei în sistemul public, a urmrit stabilirea unui cadrul echitabil și corect pentru calculul pensiilor. Astfel, este firesc ca în msura în care salariatului i-au fost calculate și reținute din veniturile salariale realizate, indiferent de titlul cu care aceste sume au fost acordate sau de perioada acordrii lor, sume reprezentând contribuția pentru pensie, aceste venituri pentru care au fost reținute contribuții, s fie avute în vedere la stabilirea dreptului la pensie. Esențial pentru calcularea acestor drepturi este ca pentru respectivele venituri, indiferent de titulatura acestora, s se fi reținut contribuția la fondul de pensii, indiferent dac aceste sume au fost sau nu virate sau pltite de angajator, cât timp astfel de obligații nu reveneau salariatului, ci exclusiv angajatorului.
Normele speciale reprezentate de dispozițiile OUG nr.4/2005 se completeaz cu cele generale cuprinse în Legea nr.19/2000.
Constatând aplicabilitatea principiului contributivitții, instanța de judecat nu creeaz norme juridice noi, ci doar aplic o norm juridic existent, cu valoare de principiu, unor situații particulare în care este lipsit de relevanț caracterul temporar și variabil al unor venituri, cât timp pentru acestea au fost reținute sume reprezentând contribuții la fondul de pensii.
În privința excepției tardivitții pe care instanța de fond a respins-o ca neîntemeiat, în exercitarea controlului judiciar subsumat motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civil, Curtea reține urmtoarele:
Intimatul nu a urmrit prin promovarea acțiunii soluționat de Tribunalul Ialomița anularea deciziei inițiale de pensionare, ci revizuirea drepturilor de pensie ca efect al unor erori în ceea ce privește stagiul de cotizare.
Potrivit dispozițiilor art.89 din Legea nr.19/2000, este permis revizuirea, chiar din oficiu, a drepturilor de pensie, dac elementele avute în vedere la calculul inițial al pensiei au suferit modificri, ulterior datei de 01.04.2001.
Dac aceast revizuire este permis pârâtei-recurente în scopul de a plti pensionarului un cuantum corect al drepturilor de pensie, nu exist niciun motiv ca pensionarul s nu poat solicita, la rândul su, o asemenea revizuire.
Dac s-ar admite ipoteza contrar, ar însemna c și în situația în care ar subzista erori materiale de calcul sau orice alt fel de greșeli în decizia inițial de pensionare, precum și în deciziile ulterioare, iar pârâta-recurent nu ar observa (sau nu ar avea interesul s le observe) la momentul efecturii propriilor verificri, pensionarul s fie nevoit s accepte s primeasc o pensie în alt cuantum decât cel corect, doar pentru faptul c nu a solicitat anularea deciziei eronate în termenul prevzut de art.87 din Legea nr.19/2000.
O asemenea situație, pe lâng faptul c apare ca profund inechitabil, contravine intenției reale a legiuitorului la momentul edictrii legii cadru a pensiilor din sistemul public.
Scopul legiuitorului, prin Legea nr.19/2000, a fost s permit stabilirea și acordarea unor pensii corect calculate, chiar dac acest deziderat rmâne deschis dezbaterii cât vreme exist atât de multe litigii generate de interpretarea Caselor Județene de Pensii și a CNPAS-ului în privința drepturilor conferite de legea mai sus precizat.
Atât timp cât art.89 alin.1 din Legea nr.19/2000 permite revizuiri și modificri legale (adic în acord cu situația faptic real creia i se aplic în mod corect dispozițiile legale), înseamn c intenția legiuitorului a fost aceea de a lua toate msurile ca pensiile aflate în plat s fie rezultatul unor calcule corecte.
Or, tocmai acest aspect l-a avut în vedere și reclamantul-intimat atunci când a formulat acțiunea a crui obiect juridic generic se subsumeaz obligației de a face pentru care, din motivele mai sus expuse, nu este aplicabil termenul de decdere prevzut de art.87 din Legea nr.19/2000.
Și din aceast perspectiv, soluția instanței de fond este legal și temeinic.
În ceea ce privește indicarea deciziei nr.867/16.06.2007 pronunțat de Curtea Constituțional ca izvor de drept în susținerea pretențiilor, Curtea constat c recurenta se afl într-o regretabil eroare juridic.
Nicio dispoziție legal, fie c e vorba despre Legea nr.47/1992 republicat sau de prevederi constituționale, nu acord Curții Constituționale prerogativa de a se pronunța asupra aplicabilitții unor acte normative în cauze deduse judecții. Aplicarea legii sau constatrile în legtur cu inaplicabilitatea acesteia sunt și rmân prerogativa exclusiv a instanțelor judectorești, Curtea Constituțional având competența de a se pronunța asupra constituționalitții unor texte de lege, iar nu cu privire la incidența în cauzele deduse judecții a unor prevederi legale.
Chiar și în ipoteza în care asemenea aprecieri ar aprea în considerentele unor decizii ale Curții Constituționale prin care aceasta se pronunța asupra constituționalitții unor texte legale, ele nu pot influența convingerea instanței pentru c exced prerogativelor legale recunoscute Curții Constituționale. Este posibil ca aceasta din urm s resping excepția de neconstituționalitate ca inadmisibil cu motivarea c în realitate motivarea excepției se refer la aspecte ce țin de aplicarea legii, iar nu de constituționalitatea acesteia, îns aceast posibilitate nu include și nu se extinde și asupra aprecierilor referitoare la modul de interpretare ale legii. Modalitatea de interpretare a legii rmâne, pân la eventuale modificri legislative care s extind competența funcțional și rspunderea Curții Constituționale, dup formularea cererii de chemare în judecat, atributul instanței de judecat sesizat cu soluționarea acțiunii.
Apreciind c prin rezolvarea dat speței Tribunalul Ialomițaa soluționat temeinic și legal cauza, nefiind incidente motivele de recurs prevzute de dispozițiile art.304 pct.8 și 9 Cod pr.civil, Curtea, în temeiul art.312 Cod pr.civil, va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârât Casa Județean de Pensii, împotriva sentinței civile nr.1208/F din data de 20.10.2009, pronunțate de Tribunalul Ialomița - Secția Civil, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public azi, 23.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECTOR JUDECTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./30.03.2010
Jud.fond: Al.;;
Președinte:Dorina ZecaJudecători:Dorina Zeca, Amelia Farmathy, Magdalena Petre
