ARTICOLUL 74 Iniţiativa legislativă Legiferarea Parlamentul

ARTICOLUL 74

Iniţiativa legislativă

(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.

(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.

(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.

(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.

Comentarii despre ARTICOLUL 74 Iniţiativa legislativă Legiferarea Parlamentul

Apostol Melinda 6.09.2012

a) Iniţiativa legislativă populară a fost reglementată prin Constituţia din 1991 excesiv de prudent. Faţă de lipsa de experienţă democratică, după zeci de ani de regimuri dictatoriale şi pentru a nu demonetiza instituţia, Adunarea Constituantă din 1990-1991 a înţeles să prevadă un număr de 250.000 semnături pentru a fi promovată o iniţiativă legislativă, pe de o parte, iar pe de altă parte, în fiecare judeţ, din sfertul judeţelor necesare, s-au prevăzut cel puţin 10.000 de semnături în sprijinul respectivei iniţiative. Aceste prevederi au devenit excesive, impunându-se reducerea numărului

Citește mai mult

total de semnături, la doar 100.000, cât şi reducerea la jumătate a numărului de semnături din cadrul fiecărui judeţ, astfel încât iniţiativa populară să devină în mod real o instituţie la îndemâna cetăţenilor României, un instrument al participării directe a acestora la adoptarea marilor decizii politice ale ţarii, îmbrăcate în haina juridică a legii.

Faţă de noua filozofie a bicameralismului Parlamentului României, a apărut, firesc, modificarea corespunzătoare a procedurii de sesizare cu proiectul iniţiativei legislative. De vreme ce s-au stabilit în mod expres pentru fiecare Cameră în parte categoriile de legi pentru care are rol decizional, este de la sine înţeles că atât Guvernul, cât şi parlamentarii sau cetăţenii în cadrul iniţiativei populare vor sesiza cealaltă Cameră care, după adoptarea reglementării propuse sau respingerea ei, o va trimite Camerei decizionale, asigurându-se astfel cerinţele bicameralismului.

b) In procedura de revizuire a Constituţiei a fost şi un amendament de modificare a alin.l în sensul includerii printre subiectele care să aibă iniţiativa legislativă şi a Avocatului Poporului, amendament care a fost respins de Parlament. Iniţiativa legislativă este prin excelenţă o activitate de natură politică şi este expresia rolului constituţional al partidelor politice prevăzut de art.8. De vreme ce Avocatul Poporului este conceput ca o autoritate neutră faţă de partidele politice, şi din această perspectivă, ca un garant al drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în faţa abuzurilor administraţiei publice, conform art. 55 alin. 1 din Constituţie, este de la sine înţeles că această instituţie nu poate fi inclusă în sfera subiectelor care au dreptul la iniţiativă legislativă. în schimb poate fi Avocatul Poporului inclus în sfera subiectelor care au dreptul să sesizeze neconstituţionalitatea unei legi, ceea ce legea de revizuire a Constituţiei a şi realizat.

Răspunde

sonia ivan 4.07.2012

Iniţiativa legislativă presupune dreptul unor subiecte de drept calificate de a sesiza una din Camerele Parlamentului şi obligaţia Camerei respective de a se pronunţa asupra acestei sesizări, adoptând-o sau respingând-o. Iniţiativa aparţine Guvernului, fiecărui deputat sau senator (ceea ce nu exclude posibilitatea ca ei să o formuleze colectiv) sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, care trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare, inclusiv în Municipiul Bucureşti, să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături ale susţinătorilor.

Citește mai mult

Cele arătate nu privesc iniţiativa pentru revizuirea Constituţiei.

în ce priveşte iniţiativa cetăţenească, aceasta nu poate avea ca obiect probleme fiscale, amnistia, graţierea, având în vedere importanţa lor internă şi legea de obiectivitatea pe care o generează, precum şi probleme externe.

Diferenţa dintre proiectele de lege şi propunerile legislative se

stabileşte în funcţie de subiectele de drept care au iniţiativa legislativă; în cazul proiectelor de lege, sesizarea este a Guvernului, a celorlalţi subiecţi menţionaţi anterior, ce pot sesiza Camerele Parlamentului. Sub aspectul formei, însă, modelul constituţional îl constituie proiectele de lege.

Inovaţiile Legii de revizuire nr. 429/2003 se referă la numărul necesar pentru promovarea iniţiativei populare de către cetăţenii cu drept de vot şi la obligativitatea, atât în cazul proiectelor de lege, cât şi a propunerilor legislative, de a sesiza Camera competentă, prevăzute la articolul următor.

Răspunde