Art. 36 cod procedura civila

Art. 36

Dispoziţiile prezentului titlu, în afară de art. 24 şi 27 pct. 7, se aplică şi procurorilor, magistraţilor asistenţi şi grefierilor.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 36 cod procedura civila




petru muresan 16.12.2012
1. Potrivit Codului de procedură civilă grefierul semnează încheierea de şedinţă (art. 147), semnează, alături de preşedinte, procesul-verbal de constatare a stării materiale a înscrisului defăimat (art. 181), scrie mărturia, după dictarea preşedintelui sau a judecătorului delegat (art. 198), semnează interogatoriul (art. 221), semnează hotărârea (art. 261), semnează formula executorie (art. 269) etc.

De asemenea, art. 54 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr. 387/2005 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prevede că
Citește mai mult grefierul de şedinţă are următoarele atribuţii:

a) participă la şedinţele de judecată, îndeplinind atribuţiile prevăzute de lege şi de regulament, sub controlul preşedintelui completului de judecată;

b) întocmeşte conceptele pentru citarea părţilor din proces;

c) întocmeşte actele de procedură dispuse de completul de judecată;

d) completează borderourile şi predă corespondenţa pentru expediere;

e) completează condica şedinţelor de judecată, în care se trec dosarele din şedinţa respectivă, în ordinea înscrisă în lista cauzelor, cu următoarele menţiuni: numărul curent, numele sau denumirea părţilor, numărul dosarului şi obiectul cauzei, termenul acordat, cu indicarea motivului amânării cauzei sau, după caz, soluţia pronunţată, pe baza minutei întocmite de către preşedintele completului; în cazul amânării pronunţării se va indica data acesteia;

f) comunică hotărârile judecătoreşti în termenul prevăzut de lege;

g) tehnoredactează hotărârile judecătoreşti şi alte lucrări repartizate de conducerea instanţei; hotărârile vor cuprinde, în final, iniţialele redactorului, ale tehnoredactorului, data tehnoredactării şi numărul de exemplare; la instanţele de control judiciar se trece, în plus, compunerea completului de judecată a instanţei a cărei hotărâre este supusă controlului judiciar, cu indicarea, dacă este cazul, a caracterului reformării;

h) transcrie înregistrările audio sau stenogramele şedinţelor de judecată, în condiţiile legii.

în condiţiile alin. (2), grefierul de şedinţă îndeplineşte, în limita funcţiei, orice alte sarcini de serviciu date de preşedintele instanţei sau de preşedintele completului de judecată.

Din cele enunţate rezultă că grefierul nu participă la darea soluţiei, motiv pentru care nici nu poate fi incompatibil. Din acelaşi motiv grefierul nu se poate abţine şi nici nu poate fi recuzat pentru că şi-a spus părerea cu privire la pricina care se judecă.

2. La înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rolul grefierului este îndeplinit de către magistratul-asistent.

Magistraţii-asistenţi se bucură de stabilitate, sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii, pe bază de concurs [art. 66 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor].

Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, redactează încheierile, participă cu vot consultativ la deliberări şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată (art. 71 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor). Magistraţii-asistenţi aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele secţiei (art. 72 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor).
Răspunde
petru muresan 16.12.2012
„O situaţie distinctă poate apărea în practică când martorii, experţii sau interpreţii formulează cereri proprii în cauză, respectiv, de a fi despăgubiţi pentru cheltuielile făcute sau de a fi obligate părţile să le achite onorariul corespunzător lucrării efectuate.

în aceste situaţii, cu privire strict la soluţionarea cererii expertului, interpretului sau martorului, poate
apărea interesul de a se formula o cerere de recuzare, dacă, fireşte, există una din situaţiile prevăzute de art. 27 C. proc. civ., deoarece aceste persoane au calitatea de parte în cererea incidenţă de acordare a
Citește mai mult drepturilor ce consideră că li se cuvin, pe care o formulează.” - C. Leaua, Unele consideraţii asupra procedurii de soluţionare a cererii de recuzare, Dreptul nr. 6/2002, p. 76.
Răspunde