Art. 403 cod procedura civila Contestaţia la executare Dispoziţii generale
| Comentarii |
|
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA a VI-a
Contestaţia la executare
Art. 403
(1)Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
(2)Dacă bunurile urmărite sunt supuse stricăciunii, pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea preţului.
(3)Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. (1)-(2), instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat.
(4)În cazuri urgente, dacă s-a plătit cauţiunea, preşedintele instanţei poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare de către instanţă. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauţiunea depusă este deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă, dacă este cazul.
codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
| ← Art. 402 cod procedura civila Contestaţia la executare... | Art. 404 cod procedura civila Contestaţia la executare... → |
|---|
Citește mai mult
suntem romani,suhan gheorghe,cica practica spaga de la 1oooo lei,altfel nici nu se incurca,dar cu suma asta a nenorocit multi ca nu prea sufla in fata lui si cite care nu m ai avem nici o speranta ca se vor indrepta.simion,manoila,reta anitei ,cumatri fiind, au nedreptatit multe familii. SALVATI ROMANIA PANA NU I PREA TARZIU......SALVATI OAMENII CARE PLING PE HOLURILE RECI SI TRISTE ALE TRIBUNALELOR CU PASII PIERDUTI ,FARA SPERANTA DE DREPTATE...I. Suspendarea executării
1. Inexistenţa unui act de executare.
Atât timp cât nu s-a pornit executarea silită şi nu s-a îndeplinit niciun act de executare, cererea de suspendare a executării sentinţei ce constituie titlu executoriu este inadmisibilă (C.A. Alba lulia, secţia civilă, sentinţa nr. 20/2005);
2. Instanţa competentă.
1) Potrivit art. 403 C. proc. civ., cererea de suspendare a executării silite se judecă de instanţa competentă, iar aceasta este reprezentată de cea în a cărei competenţă revine soluţionarea contestaţiei la executare, având în vedere că judecătorul
Citește mai mult
cererii principale are căderea să soluţioneze şi cererile accesorii şi incidentale (art. 17).în conformitate cu prevederile art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare este de competenţa instanţei de executare, iar aceasta este, în conformitate cu dispoziţiile art. 373 alin. (2) din acelaşi act normativ, judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea (C.A. Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, decizia nr. 372/R/2005, în B.J. 2005, p. 185).
2) Tribunalul a dispus suspendarea executării până la soluţionarea contestaţiei la executare.
Deşi titlul executoriu contestat a fost emis de Tribunal într-o procedură specială cum este cea prevăzută de Legea nr. 64/1995, mai exact se angajase răspunderea patrimonială a administratorului societăţii comerciale prin acel titlu, cum executarea silită se face potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă, competenţa materială de soluţionare a cererii de suspendare a executării silite revenea Judecătoriei potrivit art. 373 alin. (2) C. proc. civ., şi nu tribunalului cum greşit s-a procedat în speţă.
Pentru motivele arătate, a fost admis recursul şi casată încheierea Tribunalului cu trimiterea dosarului pentru o nouă soluţionare la Judecătorie (C.A. Oradea, secţia civilă, decizia nr. 380/2005, în C.P.J. 2005, p. 39).
3. încheiere dată de instanţa de recurs. Caracter irevocabil. în cauză, Curtea constată că recursul este inadmisibil pentru următoarele motive:
Art. 300 alin. (3)C. proc. civ. cuprinde condiţiile în care se poate dispune suspendarea executării silite de către instanţa de recurs, prevăzând, totodată, că dispoziţiile art. 403 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
Potrivit art. 403 alin. (3) C. proc. civ., asupra cererii de suspendare instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat.
Având în vedere că art. 303 alin. (3) C. proc. civ. prevede că dispoziţiile art. 403 alin. (3) C. proc. civ. se aplică în mod corespunzător, trebuie avută în
vedere particularitatea generată de faptul că încheierea recurată este pronunţată într-un dosar de recurs.
Faţă de prevederile art. 316 şi art. 282 alin. (2) C. proc. civ., în conformitate cu care încheierile premergătoare nu se pot ataca decât odată cu fondul, şi de prevederile art. 377 alin. (2) pct. 4C. proc. civ. în conformitate cu care hotărârile instanţei de recurs sunt irevocabile, se constată că şi încheierea în cauză pronunţată de instanţă în cadrul unui dosar de recurs are acelaşi caracter irevocabil (I.C.C.J., secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 2629/2006).
Constituţionalitate
a. Suspendarea executării
4. Egalitatea în drepturi. Dreptul la proprietate privată. Art. 403 alin. (1) C. proc. civ. este constituţional în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 41 alin. (2) teza I [art. 44 alin. (2) teza
I în urma republicării - n.a.] din Constituţie. Textul de lege nu instituie diferenţe de tratament juridic sau privilegii ori discriminări. De asemenea, prin prevederea cauţiunii nu este încălcat principiul ocrotirii egale a proprietăţii private, indiferent de titular, întrucât textul legal este aplicabil tuturor titularilor dreptului de proprietate privată, fără distincţie. Totodată, procedura executării silite, inclusiv contestaţia la executare, face parte din Codul de procedură civilă. Or, potrivit art. 125 alin. (3) [art. 126 alin. (2)
în urma republicării - n.a.] din Constituţie, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege. Este deci la latitudinea autorităţii legiuitoare a stabili competenţa instanţei de a fixa cuantumul cauţiunii cerute pentru suspendarea executării silite, în funcţie de specificul fiecărei cauze. în ceea ce priveşte susţinerea că posibilitatea instanţei de a stabili cuantumul cauţiunii poate duce la arbitrariu, Curtea reţine că aceasta este o problemă de aplicare a legii, iar nu o problemă de neconstituţionalitate (C.C., Decizia nr. 150/2002, M. Of. nr. 508 din 15 iulie 2002. în acelaşi sens: Decizia nr. 430/2005, M. Of. nr. 916 din 13 octombrie 2005; Decizia nr. 671/2005, M. Of. nr. 110 din 6 februarie 2006; Decizia nr. 800/2006, M. Of. nr. 1012 din 20 decembrie 2006).
Notă: în actuala reglementare art. 403 alin. (4) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 219/2005 pentru aprobarea O.U.C. nr. 138/2000, prevede modul de calcul al cauţiunii sau, după caz, cuantumul acesteia, după cum cererea este sau nu evaluabilă în bani;
5. Dreptul la proprietate privată.
Art. 403 alin. (1) C. proc. civ. este constituţional în raport cu dispoziţiile art. 41 alin. (2) teza I şi art. 135 alin. (6) [art. 44 alin. (2) teza I, respectiv art. 136 alin. (5) în urma republicării - n.a.] din Constituţie. Art. 403 alin. (1) C. proc. civ., ca de altfel întreaga procedură a contestaţiei la executare, asigură garanţii suficiente de ocrotire a proprietăţii celor ale căror bunuri ar putea forma obiect al urmăririi silite, inclusiv în situaţia în care aceştia nu sunt debitorii obligaţiei stabilite prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu, prin însuşi faptul că le oferă posibilitatea de a contesta, pe acest temei, executarea şi de a solicita suspendarea acesteia. De altfel, prevederile art. 403 alin. (3) C. proc. civ. constituie o garanţie suplimentară pentru protecţia drepturilor celor care contestă executarea silită şi, în acest cadru, solicită suspendarea executării (C.C., Decizia nr. 160/2002, M. Of. nr. 493 din 9 iulie 2002. în acelaşi sens: Decizia nr. 324/2005, M. Of. nr. 600 din 12 iulie 2005);
6. Libertatea comerţului. Art. 403 alin. (1) C. proc. civ. este constituţional în raport cu dispoziţiile art. 134 alin. (2) lit. a) şi b) [art. 135 alin. (2) lit. a) şi b) în urma republicării - n.a.] din Constituţie. Dispoziţiile criticate, reglementând posibilitatea instanţei de a suspenda executarea silită până la judecarea contestaţiei, precum şi obligaţia contestatorului de a depune o cauţiune, nu contravin dispoziţiilor art. 134 alin. (2) lit. a) şi b) din Constituţie, ele având caracterul unei garanţii instituite în favoarea creditorului, pentru acoperirea pagubelor ce i s-ar aduce ca urmare a suspendării executării silite. Aceste prevederi nu îngrădesc în vreun fel libertatea comerţului, ci, dimpotrivă, favorizează circuitul economic, prin descurajarea tergiversării executării obligaţiilor pe calea exercitării abuzive a contestaţiilor la executarea silită (C.C., Decizia nr. 208/2002, M. Of. nr. 573 din 2 august 2002). în acelaşi sens, a se vedea C.C., Decizia nr. 8/2003 şi Decizia nr. 55/2003, M. Of. nr. 153 din 10 martie 2003;
7. Egalitatea în drepturi. Dreptul la proprietate privată. Art. 403 alin. (1) şi
(4) C. proc. civ. este constituţional în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi art. 41 alin. (2) [art. 44 alin. (2) în urma republicării - n.a.] din Constituţie. Dispoziţiile legale ce prevăd obligativitatea depunerii unei cauţiuni în cuantumul fixat de instanţă, în cazul suspendării executării silite, trebuie apreciate în raport cu întregul sistem de garanţii procedurale instituite de lege pentru asigurarea posibilităţii debitorului de a se apăra prin mijloace judiciare. în acest sens, judecătorul nu are libertatea de a stabili cauţiuni exorbitante, chiar dacă legea nu stabileşte anumite limite, dat fiind că un eventual abuz în acest sens poate fi sancţionat prin exercitarea de către debitor a căilor de atac. Astfel, potrivit art. 403 alin. (3) C. proc. civ., încheierea de soluţionare a cererii de suspendare poate fi atacată cu recurs, debitorul beneficiind astfel de toate garanţiile accesului liber la justiţie. Cu privire la dispoziţiile art. 403 alin. (4) C. proc. civ., nici acestea nu contravin prevederilor constituţionale, deoarece măsura suspendării executării pe calea ordonanţei preşedinţiale are caracter vremelnic şi poate fi luată numai în cazuri urgente de către preşedintele instanţei (C.C., Decizia nr. 76/2003, M. Of. nr. 225 din 3 aprilie 2003);
Notă: A se vedea supra, Nota de la speţa nr. 1 din cadrul acestui articol;
8. Dreptul la un proces echitabil.
Art. 403 alin. (1)C. proc. civ. este constituţional în raport cu dispoziţiile art. 4, art. 11, art. 16 alin. (1) şi art. 20 din Constituţie. Curtea Constituţională a statuat, prin decizia nr. 150/2002, că textul de lege nu instituie diferenţe de tratament juridic sau privilegii ori discriminări. în ceea ce priveşte soluţionarea cauzei într-un „termen rezonabil", conform art. 6 pct. 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, obligaţia
depunerii cauţiunii nu aduce atingere dreptului persoanei la judecarea în mod echitabil, în mod public, într-un termen rezonabil, de o instanţă independentă şi imparţială, ci, dimpotrivă, creează premise pentru realizarea unui proces echitabil. Invocarea cauzei „Bricmontc. Belgia" (C.E.D.O., 7 iulie 1989, Serie A, nr. 158) nu are vreo relevanţă pentru susţinerea excepţiei de faţă, deoarece depunerea cauţiunii în cuantumul stabilit de instanţa de judecată, în vederea suspendării executării până la soluţionarea cauzei, nu poate echivala cu prelungirea termenului de soluţionare a cauzei (C.C., Decizia nr. 15/2003, M. Of. nr. 115 din 24 februarie 2003);
9. Egalitatea în drepturi. Dreptul la apărare. Art. 403 alin. (4) şi art. 581 C. proc. civ. sunt constituţionale în raport cu dispoziţiile 16 alin. (1) şi art. 24 din Constituţie. Dispoziţiile criticate nu conţin măsuri discriminatorii care ar contraveni principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, întrucât măsura instituită prin acestea se ia în considerarea naturii urgente a cauzelor, iar nu a persoanelor care o solicită, acestea beneficiind de un tratament egal. De asemenea, partea împotriva căreia se ia măsura suspendării provizorii a executării nu este lipsită de exerciţiul dreptului la apărare nici în cazul în care este citată, când are posibilitatea să îşi susţină nemijlocit interesele în faţa instanţei, şi nici atunci când, făcându-se aplicarea art. 581 alin. (3) C. proc. civ., nu este citată, căci, şi în această situaţie, se poate apăra exercitându-şi dreptul de a ataca ordonanţa instanţei, pe căile prevăzute de lege. Statul de drept presupune obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, aşa cum prevăd şi dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi ale art. 51 [art. 51 a fost abrogat în urma revizuirii Constituţiei -n.a1 din Constituţie. Procedura ordonanţei preşedinţiale se circumscrie domeniului de reglementare a procedurii de judecată care, potrivit art. 125 alin. (3) [art. 126 alin. (2) în urma republicării -n.a.] din Constituţie, este atributul exclusiv al legiuitorului (C.C., Decizia nr. 107/2003, M. Of. nr. 261 din 15 aprilie 2003).
Notă: Potrivit alin. (4) al art. 403, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 219/2005, suspendarea provizorie a executării nu se mai dispune pe calea ordonanţei preşedinţiale, ci prin încheiere care nu este supusă nici unei căi de atac.
10. Liberul acces la justiţie. Cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 403 alin. (1) C. proc. civ. prin raportare la principiul constituţional al liberului acces la justiţie, Curtea Constituţională a reţinut că aceste dispoziţii legale reglementează posibilitatea instanţei de a suspenda executarea silită până la soluţionarea contestaţiei la executare, dacă se depune o cauţiune al cărei cuantum este fixat de instanţă. Instituirea obligaţiei de plată a cauţiunii ca o condiţie a suspendării executării are o
dublă finalitate, şi anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanţie pentru creditor în ceea ce priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, şi, pe de altă parte, de a preveni şi limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici. întrucât plata cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite, instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie (C.C., Decizia nr. 227/2004, M. Of. nr. 482 din 28 mai 2004. în acelaşi sens: Decizia nr. 330/2005, M. Of. nr. 732 din 11 august 2005; Decizia nr. 514/2005, M. Of. nr. 1060 din 26 noiembrie 2005).
b. Suspendarea provizorie a executării
11. Dreptul la apărare. Dispoziţiile art. 403 alin. (4)C. proc. civ. sunt constituţionale prin raportare la prevederile art. 24 alin. (1) din Legea fundamentală. Susţinerile autorului excepţiei sunt neîntemeiate, având în vedere, pe de-o parte, urgenţa care impune suspendarea provizorie a executării silite - urgenţă care nu îngăduie întârzieri generate de exercitarea vreunei căi de atac împotriva încheierii instanţei -, iar pe de altă parte, faptul că măsura provizorie dispusă de preşedintele instanţei nu îl prejudiciază pe creditor în valorificarea pretenţiilor sale, acesta beneficiind de toate drepturile şi garanţiile procedurale, fiind apărat prin instituirea unei cauţiuni de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani, cauţiune menită să acopere eventualele daune cauzate acestuia prin suspendarea provizorie a executării silite (C.C, Decizia nr. 8/2006, M. Of. nr. 154 din 17 februarie 2006);
12. Accesul liber la justiţie. Căile de atac. înfăptuirea justiţiei. Dispoziţiile art. 403 alin. (4) C. proc. civ. sunt constituţionale prin raportare la prevederile art. 21 alin. (1 )-(3), art. 53, art. 124 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală, împrejurarea că împotriva încheierii instanţei prin care s-a dispus o asemenea suspendare provizorie nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, la folosirea căilor de atac şi la înfăptuirea justiţiei, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2), poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situaţii juridice, iar pe de altă parte, prevederile constituţionale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. în acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională, cu valoare de principiu, în Decizia Plenului nr. 1/1994, unde s-a reţinut că „legea poate exclude folosirea unor căi de atac, fie pentru a reduce cheltuielile ocazionate de proces
datorită modicităţii obiectului în litigiu, fie din motive de celeritate sau de protecţie a unor interese sociale, fie pentru că natura cauzei impune o rezolvare promptă şi definitivă" (C.C., Decizia nr. 236/2006, M. Of. nr. 276 din 28 martie 2006);
13. Dreptul la un proces echitabil.
în ceea ce priveşte constituţionalitatea dispoziţiilor art. 403 alin. (4) C. proc. civ., Curtea Constituţională a constatat că, în urma modificării suferite de dispoziţiile de lege criticate prin Legea nr. 219/2005, în cazuri urgente preşedintele instanţei poate dispune prin încheiere şi fără citarea părţilor suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare de către instanţă. Suspendarea provizorie a executării va fi dispusă dacă s-a plătit cauţiunea, care trebuie depusă în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Se constată că instituirea obligaţiei de plată a cauţiunii, ca o condiţie a suspendării executării, în cazuri urgente, are o dublă finalitate, şi anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanţie pentru creditor în ceea ce priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite prin efectul suspendării acesteia şi, pe de altă parte, de a preveni şi limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici, fără a se încălca dispoziţiile din Legea fundamentală şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (C.C., Decizia nr. 281/2006, M. Of. nr. 385 din 4 mai 2006);
14. Egalitatea în drepturi. în ceea ce priveşte constituţionalitatea dispoziţiilor art. 403 alin. (4) teza a patra şi ale art. 723^1 alin. (3)C. proc. civ., Curtea Constituţională a constatat că această cauţiune constituie o garanţie în favoarea credito-rului pentru prevenirea exercitării abuzive a unor drepturi procesuale şi a întârzierii executării unor obligaţii stabilite prin titlul executoriu. Textul de lege nu conţine măsuri discriminatorii ce ar contraveni principiului egalităţii în faţa legii, întrucât măsura instituită prin acesta se ia în considerarea naturii urgente a
cauzelor, iar nu a persoanelor care o solicită, acestea beneficiind de un tratament egal în faţa legii.
Cu privire la Constituţionalitatea art. 723^1 alin. (3) C. proc. civ., s-a constatat că eliberarea cauţiunii în maximum 30 de zile după soluţionarea fondului cauzei, prin hotărâre irevocabilă, dacă partea interesată nu a formulat cerere pentru obligarea părţii adverse la plata de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate, reprezintă o garanţie a ocrotirii dreptului de proprietate, legea instituind în mod expres termenul în care debitorul îşi poate recupera suma plătită cu titlu de cauţiune (C.C., Decizia nr. 134/2006, M. Of. nr. 215 din 9 martie 2006. în acelaşi sens: Decizia nr. 627/2006, M. Of. nr. 886 din 31 octombrie 2006).
Citește mai mult
legea ,vii cu nerusinare si scoti copiii din casa?'' coruptie e peste tot,nesatui si nesabuiti care pun pret pe burtile lor nu pe viata cuiva dar aici de exemplu de ce executorul Manoila Vasile,mina in mina cu Reta Anitei fac vinzari imobiliare nesabuite incit Buhaschi Emil ,camatar, are 12 imobile in BOTOSANI si cite altele in judet.Am adresele la toate imobilele acestea.Pentru ce toate aceste mizerii