Art. 174 Reprezentarea ASISTENŢA JURIDICĂ ŞI REPREZENTAREA
Comentarii |
|
ASISTENŢA JURIDICĂ ŞI REPREZENTAREA
Art. 174
Reprezentarea
În cursul judecăţii învinuitul şi inculpatul, precum şi celelalte părţi pot fi reprezentaţi, cu excepţia cazurilor în care prezenţa învinuitului sau inculpatului este obligatorie.
În cazurile în care legea admite reprezentarea învinuitului sau inculpatului, instanţa de judecată, când apreciază necesară prezenţa învinuitului sau inculpatului, dispune aducerea lui.
În cazul în care un număr mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civilă, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care părţile civile nu şi-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfăşurare a procesului penal, procurorul sau instanţa de judecată poate desemna, prin rezoluţie, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Încheierea sau rezoluţia va fi comunicată părţilor civile, care trebuie să încunoştinţeze procurorul sau instanţa de refuzul lor de a fi reprezentaţi prin avocatul desemnat din oficiu.
În cazul în care prin fapta penală s-au adus vătămări unui număr mare de părţi vătămate, constituite sau nu părţi civile, care nu au interese contrarii, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care părţile vătămate nu şi-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfăşurare a procesului penal, procurorul sau instanţa de judecată poate desemna, prin rezoluţie, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele.
Dovada mandatului se va face în condiţiile legii.
În cazurile prevăzute la alin. 3 şi 4, toate actele de procedură comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunoştinţă sunt prezumate a fi cunoscute de persoanele reprezentate.
Codul de procedură penală actualizat prin:Legea 202/2010 - privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor din 25 octombrie 2010, Monitorul Oficial 714/2010;
Legea 281/2003 - privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale din 24 iunie 2003, Monitorul Oficial 468/2003;
← Art. 173 Asistenţa celorlalte părţi ASISTENŢA JURIDICĂ ŞI... | Art. 175 Modul de citare CITAREA, COMUNICAREA ACTELOR... → |
---|
C. Apel Bucureşti, s. a ll-a pen., dec. nr. 1222/1998
Efectuarea ulterioară a unei asemenea comunicări, la care inculpatul nu avea dreptul în baza legii, nu face să renască dreptul său de recurs -dacă termenul prevăzut în art. 385^ C. proc. pen., calculat de la
Citește mai mult
pronunţare, a expirat -, căci aceasta ar echivala cu prelungirea termenului în care putea fi folosită calea de atac, ceea ce legea nu permite.C. Apel Bucureşti, s. a II-a pen., dec. nr. 482/1998
Din moment ce, în speţă, inculpatul, aflat în stare de libertate, a fost reprezentat la judecarea recursului de un apărător ales, care a pus concluzii în numele său, contestaţia în anulare bazată pe dispoziţiile art 386 lit. a) C. proc. pen. - prin care inculpatul susţine că, fiind greşit citat la instanţa de recurs, nu s-a putut prezenta spre a se apăra - este nefondată şi urmează a fi respinsă.
C. Apel Bucureşti, s. pen., dec. nr. 71/1996