Art. 303 Suspendarea judecăţii DISPOZIŢII GENERALE
| Comentarii |
|
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 303
Suspendarea judecăţii
Când se constată pe baza unei expertize medico-legale că inculpatul suferă de o boală gravă, care îl împiedică să participe la judecată, instanţa dispune, prin încheiere, suspendarea procesului penal până când starea sănătăţii inculpatului va permite participarea acestuia la judecată.
Dacă sunt mai mulţi inculpaţi, iar temeiul suspendării priveşte numai pe unul dintre ei şi disjungerea nu este posibilă, se dispune suspendarea întregii cauze.
Încheierea dată în primă instanţă prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacată separat cu recurs la instanţa superioară în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă. Recursul nu suspendă executarea şi se judecă în termen de 3 zile.
Procesul penal se reia din oficiu de îndată ce inculpatul poate participa la judecată.
Instanţa este obligată să se informeze periodic dacă mai subzistă cauza care a determinat suspendarea procesului penal.
Abrogat.
Codul de procedură penală actualizat prin:Legea 177/2010 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României din 28 septembrie 2010, Monitorul Oficial 672/2010;
Legea 356/2006 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi din 21 iulie 2006, Monitorul Oficial 677/2006;
Legea 281/2003 - privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale din 24 iunie 2003, Monitorul Oficial 468/2003;
Art. 3031
Suspendarea judecăţii în caz de extrădare activă
În cazul în care, potrivit legii, se cere extrădarea unei persoane în vederea judecării într-o cauză penală, instanţa pe rolul căreia se află cauza poate dispune, prin încheiere motivată, suspendarea judecăţii până la data la care statul solicitat va comunica hotărârea sa asupra cererii de extrădare. Încheierea instanţei este supusă recursului în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă. Recursul se judecă în termen de 3 zile.
Dacă se solicită extrădarea unui inculpat judecat într-o cauză cu mai mulţi inculpaţi, instanţa poate dispune, în interesul unei bune judecăţi, disjungerea cauzei.
Codul de procedură penală actualizat prin:Legea 356/2006 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi din 21 iulie 2006, Monitorul Oficial 677/2006;
| ← Art. 302 Rezolvarea chestiunilor incidente DISPOZIŢII GENERALE | Art. 304 Note privind desfăşurarea şedinţei de judecată... → |
|---|
Cum, în speţă, în raportul de expertiză medico-legală se arată că, din cauza afecţiunilor de care suferă, inculpatul se află, pe o perioadă determinată de timp, "în imposibilitate de a participa la procedurile de anchetă" - nu "la judecată" - cerinţele art. 303 C. proc. pen. nu sunt
Citește mai mult
îndeplinite şi nu se poate dispune suspendarea judecăţii.C. Apel Bucureşti, s. a II-a pen., dec. nr. 267/1998
Notă: în condiţiile în care afecţiunile de care suferă inculpatul îl pun în imposibilitate de a "participa la procedurile de anchetă", este greu de înţeles de ce ele i-ar permite să participe la judecată.
De aceea credem că această nedumerire - pe care era firesc să o resimtă şi instanţa de judecată - trebuia înlăturată prin obţinerea unor precizări din partea instituţiilor medico-legale competente.
Dispoziţia constatată ca neconstituţională încetează să producă efecte juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, iar pe durata acestui termen, dispoziţia constatată ca neconstituţională este suspendată de drept. Prin urmare, dacă excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în faza de judecată în apel sau în recurs, în cauză nepro-nunţându-se o hotărâre definitivă, admiterea
Citește mai mult
excepţiei invocate produce efecte şi asupra cauzei aflate în faza de judecată în căile de atac ordinare (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 2497 din 14 aprilie 2006)Dacă inculpatul a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate în faţa instanţei de apel, acesta nu poate ridica o nouă excepţie de neconstituţionalitate, privind alte dispoziţii legale, în faţa instanţei de recurs, învestită cu soluţionarea recursului declarat împotriva încheierii prin care instanţa de apel a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Inculpatul poate ridica o nouă excepţie de neconstituţionalitate numai în faţa
Citește mai mult
instanţei de apel, învestită cu soluţionarea în fond aapelului (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 48 din 9 ianuarie 2007)
încheierile prin care instanţele de recurs resping, ca inadmisibile, cererile de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate sunt supuse căii de atac a recursului (I.C.C.J., S.U., Decizia nr. XXXVI din 11 decembrie 2006, în M. Of. nr. 368 din 30 mai 2007). ei în considerentele Deciziei nr. XXXVI din 11 decembrie 2006, Secţiile Unite ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au reţinut,
Citește mai mult
între altele, că, atât timp cât, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, o excepţie de neconstituţionalitate poate fi ridicată inclusiv în faza recursului, în lipsa unei dispoziţii exprese contrare, se impune a se considera că încheierile pronunţate în această fază procesuală, conform alin. (6) al aceluiaşi articol, pot fi atacate cu recurs la instanţa imediat superioară, indiferent dacă aceasta are sau nu, potrivit regulilor generale, competenţă în soluţionarea fondului litigiului. în cadrul procedurii reglementate în art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, se atribuie instanţei imediat superioare celei care a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale o competenţă specială, limitată exclusiv la examinarea legalităţii şi temeiniciei încheierii pronunţate conform art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată. în condiţiile în care, în raport cu dispoziţiile art. 146 Ut. d) din Constituţia României şi cu cele ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, o persoană nu poate sesiza direct Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate, ci doar prin intermediul instanţei în faţa căreia a fost ridicată, raţiunea prevederilor art. 29 alin. (6) referitoare la recurs a fost aceea de a supune controlului judiciar încheierile prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, indiferent de faza procesuală în care au fost pronunţate, ca o garanţie în plus a liberului acces la justiţie. în raport cu reglementările legale specifice organizării judiciare existente, nu pot fi supuse controlului judiciar încheierile prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, pronunţate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor, cum ar fi, în materie penală, Completul de 9 judecători al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în celelalte materii, secţiile acestei instanţe.Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale este admisibilă, potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: excepţia de neconstituţionalitate priveşte o lege sau o ordonanţă ori o dispoziţie dintr-un asemenea act normativ în vigoare, dispoziţia respectivă nu a fost constatată ca fiind neconstituţională printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale şi are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului, oricare ar fi obiectul acestuia. Relevanţa excepţiei de
Citește mai mult
neconstituţionalitate, din punctul de vedere al legăturii cu soluţionarea cauzei, se apreciază în funcţie de momentul în care este invocată, de starea de fapt şi de probele administrate, în raport cu aceste criterii, dacă excepţia de neconstituţionalitate se referă la mijloacele de probă administrate în cauză şi în baza cărora inculpatul a fost condamnat în primă instanţă, se poate aprecia că de soluţionarea excepţiei depinde şi soluţionarea cauzei (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 2497 din 14 aprilie 2006)